Skip to main content

Full text of "Camelian Propinatiu - Postromanismul"

See other formats


Camelian Propinatiu 




i 



Editura Virtualá AGO 
2011 



Camelian Propinatiu 



^x 



POSTROHANISHUL 



Probléme de baga ale romdnilor vázute de 
subcomentatoml webistic in reactii si deflagratii 

Cursul scurt de Initiere spiritualá ca postač 
profesionist pe bazá de liste de cárti si tráiri bune 



4 




Editura Virtualá AGO 
2011 



Probléme de baza ale románilor 



1.1. Postrománismul si coperta acestei cárti 



Prima problemá de bazá apostacilor si románilor este postrománismul. 

Ca scriitor, observ ca postrománismul se defineste, in critifiction, ca fiind 
optiunea pragmaticá de a lua ín serios manipularea ca Istoria Románilor s-a 
terminat. Neasteptánd nici mácar Sfítrsitul Istoriei! Aceastá adunáturá de lenesi, de 
hoti, de smecheri, de fřaieri, de nesimtiti si de uráti, de rátati genetic, de corciti facuti 
la betie si de agramati indobitociti mediatic, care e pentru nechezoli Neamul 
Románesc, ni se tot sopteste ca n-are nicio sansá de a rezista globalizárii . Sunteti un 
popor pe cale de disparitie, se delimiteazá ei, si nu doar in gánd, ca sconcsi mai 
informati, de Area in seufundare, fóra a se 
ingrijora niciun renegat, cameleon sau 
mancurt ca dezesperarea e un pácat capital, 
care va damna pre multi, in iadul mai 
canicular decát al Capitalei vara, deoarece 
románismul, adicá fiorul idealist contrar, nu 
poate expira ca marfa sufleteascá si produs 
spirituál inainte de a-si fí indeplinit functia 
culturalá, Marea Recuperare, care e Misia 
noastrá pe meleag si in lume , dintre fratii 
nostri de gintá latina numai italienii, francezii 
si spaniolii ingáduindu-si deocamdatá 
Extinctia, deoarece ei s-au exprimatárá pe 
deplin in universa!, šunt siguri de Mántuire, 
pe cánd noi de-aicea mai avem relativ mult de 
recuperat si, de aceea, incá nu plecám! 

Insá ce nu ne convine deloc e necazul 
ca la supárare, la impactul cu pululatia 
absurditátilor din RO, uneori duse-n DRO, 
noi insine aderám, chiar si cei mai patrioti 
dintre postaci, devenim mai slobozi la gurá si 
tastaturá, zicem, ca editorialistii/bloggerii cu 
Stápán, ca ne-am sáturat de Románia , 
achiezánd astfel la „ideile principále" ale 
postrománismului, toate evident idei primite, 
ceea ce, din grele pácate colective, va grábi 
asupra Tárii o gama variatá de erize bugetare, 
inghetári, explozii sociále, precum si Marele 
Cutremur Catastrofal anticipat statistic . 

Vasázicá, in 2112 nu va mai exista 
notiunea de tará, Románia va fi articol de 
dictionar, precum Fenicia sau Dacia Felix. 

In 2222, limba románá va fi o limba 
de multá vřeme moartá, une charogne, cum probabil majoritatea limbilor europene, 
sugusate de English (U.S. A.), de jargonul mondialist adoptat si de marii initiati. 

Ce talent in asa vremi, cu adevárat radical agrar, (anti)clerical si justitialist- 
consumerist, mándru ca un mazil, mai naste, cadrele didactice sá indrume atunci din 




fasá pe ai nostri supradotati sá scrie epopeea RO direct in limbi stráine, folosind 
infrastructura intelectualá a altora, si cel mult sá ni se arunce si nouá, maidanezilor, la 
savurat sub Tricolorul murdar, ca pe un fruct cárnos osos submarin exotic, produsul 
finál, tálmácit fie si cu Google Translate! 

Numai minoritátile, unele, se vor salva din Area, cred nechezolii cosmopoliti, 
poate si diplomectualii, deoarece ele deja nu-si prea mai aduc obolul la cultura din 
RO, ci mai fiecare june intelectual de buze nerománesti tine a se márturisi, afirma si 
integra in patrimoniul semintiei sále dotate cu infrastructura intelectualá de regulá mai 
performantá decát cea de pe la no i, care ne bazám prioritar cánd ne dezvoltám mai 
mult pe itinerarii spirituále turistice de importantá comunalá, pe alergári de stadion 
si de sálá, pe scáldatul in bazinul de spiritualitate - care e insá piscina doar faza 
sublim naiva a palestrei greco-latine si a rámurelei de máslin virgine, in demersul 
Marii Recuperári care ne asteaptá, precedánd si cautionánd Mántuirea Neamului. 

Dar nu clasa politicá crestiná din Tara lu' Peste are a cuvánta cu glas maře 
mediatizat, si cu atát mai putin gloata are a decide in chestiunile revolutionare de mai 
sus, ci numai si numai intelectualii de toate speciile au a se pronunta , pe sfintele 
proiecte prioritare soteriologic intercity sau interregio, cum ar fi Luminarea Poporului, 
Infrastructura Intelectualá, Marea Recuperare sau Mántuirea Neamului. Dacá se 
pronunta! Cáci toatá cleptoeratia e cam iresponsabilá, pe cánd Autoelita nu, de aceea 
si este mai expusá eriticii, pe cánd ultima nici mácar autoeriticii. Carieristi, nechezolii 
si pubintelectualii nu o ceartá decát in scop de rotatie la ciolan, rar, floral si 
complexat ilizibil, fiind din interes incapabili de o cáineascá monitorizare populará. 

In acest oribil, nobil scop idealist, a si inventat Necesitatea, odatá cu 
scumpirea preturilor la presá, maidanezii de pazá ai corectitudinii spirituále, postacii. 

Metafizic, tragicul sentiment postrománesc al des-fiintárii exprimá de te 
deprimá, ca PRIMA PROBLEMÁ DE BAZÁ, presimtirea multor cetáteni onesti 
nenechezoli, pe másurá ce Autoelita nu o declará dar gráieste numai in termeni de 
valori euroatlantice, dupá o uriasá inginerie speculativá, cá noi asistám la sfársitul 
istoriei nationale, cu istorici si istoriografi mediatici cu tot, cánd Neamul Románesc a 
devenit populatie, fiindcá valorile noastre de patrimoniu, pentru care s-au jertfit 
strámosii, nu e bune de nimic, nu šunt reeunoseute neam de economiile de piatá 
liberale nicáieri pe mapamondul spirituál, iar la noi nu mai trezesc decát interes 
parodie sau mistocar. In consecintá, e si normál, si drept, si comic, cá se vor infiltra in 
secolul XXI alte semintii, mutátoare sau mutante, pe meleag, ca decidenti majoritari, 
caři sá ne eficientizeze nouá pibul la maximum si sá-1 distribuie bugetar 
dumnezeieste, conform normelor eticii si echitátii legendare, normalizándu-se cam 
prea tárziu nivelul de trai de sá nu te mai destárezi/deteritorializezi tragic, ca geniu 
natural, din Tara crestiná a lui Peste, pána la 12 12 (21)12 pe motive cá din cauza 
coruptiunii/incompetentei endemice si a complicitátii intelectuale, dupá ce incepánd 
de la 8 ianuarie 2003, cánd cu Imposibila lustratie, burghezia activisto-securistá de 
spagá, compradorá si de merit Top 667, prin urmasii ei, au substituit sau, mai bine zis, 
au consolidat, au dublat in compozitia socioumaná a cleptoeratiei, pe interlopul 
autohton, imperechindu-1 in umbra spinului cu imperialistul stráin la apus de soare. 

Tráim pe culmile disperárii unei prosperitáti nevisate chimeric. Prostři nu mai 
citeste nimica. §i nici nu-i doare de sá-i batá pe marii initiati, sá deseeretizeze listele 
de cárti bune care i-au inspirat . Scriitorii si seriitorasii, vázánd in fapt postumitatea de 
kkt a lui Eminescu, nu mai seriu decát de pe o zi pe alta, in debara. Trotuarele au 
ajuns parcári si nici nu mai poti traversa merditativ pe traseele patriarhale din cauza 



unui trafic infernal, iar in pare dá bicla si dulául peste tine, de se sparie gándul. Iar 
dac-ai teleporta minibigul din Cucuietii din Deal in Epócá, ai putea póza si posta pe 
Facebook cozi balauriene kilometrice la marfa coloratá kitsch orbitor de azi, in timp 
ce din boxele bisericii te asurzesc trackuri de la Mont Athos, amintindu-ne vesnic de 
Marea Recuperare si povátuindu-ne ca ar fi aproape benefic sá nu rátám Mántuirea 
Neamului, deoarece e perfect si usor fezabilá, - dacá ai Inřřastructurá Intelectualá, 
totul mergánd tot inainte de la sine, cáci omul e un fel de vitá sacrá ce dá láptic 
spirituál din belsug, ca un automat paralelipipedic in pahare de plastic, prin íáráma 
soft de duh imprimatá de la Facere in carnea sa. 

Criza e pentru prosti . Si pentru cárturari, care in orice oránduire sau incarnare 
tot amáráti ajungeau , pe cánd carosabilul si trotuarele gem de frustrare si invidie, astá 
groaznicá depresie colectivá, postrománismul, realizám si extrapolám profetic cá se 
va zen relativ támádui numai atuncea cánd se vor detecta, la stát si la filantropii 
amatori de mecenariat preventiv contra impozitárii averilor, argintii pentru o 
Infrastructurá Intelectualá de tip occidental, intru Luminarea Poporului de sá aibá 
altceva la ce se gándi proletarii: biblioteci-mediateci, televiziuni, internet, scoli, 
universitáti populare, muzee, teátre, temple, excitante la diseretie, cluburi, malluri si 
cámine culturale, de la care sá emane si sá se acumuleze zi de zi mángáierile cá no i 
románii avem totusi o Istorie de jertfá si o Limba stráveche cu maře Viitor 
paneuropean de s-o asimileze toti ca pe latina medievala, A DOUA PROBLEMÁ DE 
BAZÁ reducándu-se astfel la pactul national de a se acorda prioritate infrastructurii 
intelectuale fatáde infrastructurá rutierá, cea de jdemii de ori mai costisitoare si care, 
axiologic pe GPS, pe lángá cá-i efemerá de dai in gropi, nu duce nicáieri, adicá nu-ti 
mai foloseste, spre deosebire de filozofia din audiobook, dupá ce nu mai sofezi. 

Iar A TREIA PROBLEMÁ DE BAZÁ A ROMÁNILOR tine de a se institui, 
prin asumarea ráspunderii guvernamental-constitutionale si parlamentare, Partidul 
Cadrelor Didactice, carele nu numai cá va elimina UDMR-ul, Partidul OTV, Partidul 
Postsecuritátii, eventual viitoarea Uniune Democraticá a Rusofonilor din RO, de dupá 
Unire, si orice alt minipartid, in coalitiile de guvernare, dar va face, evident, nu 
politicá in scoalá ci politica scolii in comunitate, odatá respectat ca putere de Putere, 
misia sa providentialá fiind, in viziunea de mai sus, radical educativá, anume sá 
insufleteascá Infrastructurá Intelectualá promisá, misunánd intre peretii goi 
bibliotecare profesioniste, muzeografe, ghizi, duhovnici, consilieri civici, psihanalisti 
publici, apostoli rurali, profesoare frumoase si mai ales cadre de-a dreptul pregátite 
universitar , capabile a-si aduce aportul ca furnica, seutind pe filologi de treburile 
migáloase, la actualizarea si sporirea sculáriei academice (editii eritice, biografii, 
arhive, memoriále, pleiade, dictionare, lexicoane, cercetári bibliografice, florilegii, 
traduceri, sondaje, recenzii, cronici de intámpinare, ferpare, necrologuri dar si evocári, 
cárti si periodice online, miniteleviziuni didactice, mobil literar, kindle Weltliteratur, 
alte instrumente de lucru occidentale) si totodatá minti luminate la zi de sá 
tálmáceascá marile cuceriri ale eunoasterii si creatiei contemporane universale, intr-o 
larg accesibilá cu talent sau geniu sintetic literatura de popularizare, esentializándu- 
se si lámurindu-se tuturor cetátenilor románi din RO si din Diaspora Romana 
(DRO) ideile principále ale Secolului XXI si ale Epocilor Mooye sau Wash, adicá, 
vezi/citesti bine, ideile megaintelectualilor, seismectualilor si ale universitarilor 
valorosi, asigurándu-se astfel ca sustenabilá Luminarea Poporului pe tot parcursul 
vietii acesteia care preocupá ingrijorátor de infiorátor pe toti, inclusiv pe marii initiati. 



§i totusi, cum se explicá, domnilor, ignorarea din balcon, amvon sau foisor, de 
cátre editorialistul generic hegelian, deci obligatoriu genial grande homme, a acestor 
trei mari probléme de bazá - postrománismul ca provocare, Infrastructura 
Intelectualá ca ráspuns si Luminarea didacticá a Poporului ca expectatia cea mai 
doritá - chezásie ca se va realiza si depási Marea Recuperare si, atunci, Istoria ni se va 
prelungi? Chiar o fi justificatá spaima de concurenta tánárá din complicitatea 
intelectualului cu Stápánul baron, corsar, mogul transpartinic, shogun román sau 
nabab stráin, a cárui imunitate e mai sigurá intr-o tará de prosti? De ce naibii de pe 
nivelul ziaristic editorial suprem, picá ele, problemele de bazá, la munca de jos , ca 
niste muscáturi maidaneze la un colt de cotiturá pe oase cázute de la etaj, adicá in 
sarcina de subcomentator a postacilor nostril §i de unde pána unde virtualitatea asta 
cá rázboiul civil civic s-a teleportat din strádá , unde se adunau protestatarii cu zecile 
de mii la mars si miting , in chitimii-debara atomizat online exhibitionist, ca si cum nu 
s-ar putea conversa academie Autoelita ei in de ei si pe mobil? 

Pesemne Diviziunea „Apárarea Ordinii Constitutionale" a postsecuritátii, dánd 
prioritate in 1990 castrárii actiunilor de strádá organizate de intelectualii publici 
impotriva emanatilor Contrarevolutiei feseniste, s-a intreeut pe sine, printr-o 
combinatie, a experientei fostilor specialisti cu dinamica fárá egal a noilor angajati, 
máturándu-se strada in roza vánturilor pána la edentatie si páce completá, ca de 
cimitir de valori ale rablelor hengherilor mintii, in neantul care unde nu mai citeste 
nimenea nimica . 

Ah, imi vei obiecta aici, ti-o fi convenind tie sá citesti, si sá plimbi pocalul 
spumegánd de la unul la altul, Propinatiule, ca liber-profesionist, ori ca rentier de-ai 
vándut podgoria bunelului si intravilanele la stráini, dar ia sá muncesti, sá trudesti, sá 
te canonesti pe mai nimic la patron sau la stát si sá nu te mai ajungi cu banii de la o 
luna la alta, ia sá vědem, sá n-ai ce da la copii si la recuperatori cánd te suduie si te 
amenintá, ia s-auzim de bine, íti mai arde tie sá vagabondezi pe coclauri spirituále? 

La care obiectie, sub atáta ploaie neagrá bacovianá nu poti decát sá observi 
civic cá nu e nimeni pe strada si totusi mai auzi cáte un serásnet pe trecerea de 
pietoni, pentru cá obsolescenta infrastructurii si deerepitudinea bazei de masa 
apostolice n-au exterminat incá totalmente in RO si DRO, si nici nu puteau sá le 
epileze definitiv, nucleele de viatá spiritualá, adicá toti irisii bazinului, fiindcá uite cá 
mai apar pe la tárguri bestselleruri levantine, impotriva tuturor pesimismelor 
statistice, dar una e in istorie sá valorifici din vina postrománismului ca neorollerism 
numai 2% din potentialul spirituál al unei natii supradotate in geniu natural, sintetic 
sau obligát si alta este sá te ajungi cu efervescenta de sá sari de 25-27%, cát era la noi, 
de la Nistru pán' la Tisa, si de la Nipru pán' la Pisa, in Epoca Reginei Maria! 

Parcá-ti vine-a-mpáturi Tricolorul si sá te caři in timp, repauzándu-te-n 
Scriptorium la Melk, in Chiostro Lateranense sau in spatiul 4D, in Universul 
Indepártat, unde ti se stráng viermii teleportanti cei neadormiti, ingrijorati cá čine 
rateazá Marea Recuperare nu se mai calificá pentru Mántuirea Neamului! 

Iatá de ce coperta propusá acestei cártulii triste pline de humor, decolorat ne- 
nfátiseazá un Tricolor, parcá bátrán pensionar párásit de eroii sái mult batjocoriti, 
rulat pe laňce de un vánt nebun si murdárit ca un sort gunoier de smogul nesimtit al 
Capitalei. Parcá cerseste, sármanul, inclinat ca Rugáciunea lui Bráncusi, schimbarea 
Zilei Nationale 1 Decembrie cu una mai putin posomorátá, de pildá 2 iunie 1997 de 
comemorat la orice colt de cotiturá, in care zi liberá de aproape vará editorialistii 
cosmopoliti cu cosmopolitele si cu Laika s-ar veseli sá adulmece aerul erángurilor in 



care familiile íncing grátar homeric cu sutele si cu miile, bágándu-se intensiv manele 
de jale pe picnic la boxe si pátándu-se frunzisurile cu un fel de nechezol cánd albicios, 
cánd rosu montan, uitándu-se cu desávársire ca Providenta ne-a ales pentru Marea 
Unire acea Zi de culoarea Leului de la Cotroceni tocmai intru sobrietate si reculegere, 
sá ne amintim pururea de eroii nostri si de faptul ca acea Reintregire avea sá fie 
pururea primejduitá, basca si náspa ca incá mai rámáseserá chiar si atunci, de la Nipru 
pán' la Pisa, románi si teritorii románesti sub asuprire, si ca pretul intelectualului 
nostru tánár diversionist ii derizoriu si azi pentru ambitioasa purisancá Dusmanie , care 
nu stii niciodatá din ce parte se trage sau se absorb finantárile. 

Iar mai gios de Tricolor, admirám un duláu voios, evident cáinele soldatului, 
care face de strajá neantului neclintit. 

Ne inselám pro rund! Ásta nu e cáine de front, capabil a se hráni in linia intái, 
cu amarul cadavru cadaveric al dusmanului. Nu are culoarea de camuflaj a lupului de 
stepá. Nici ochelarii cu infrarosii ai priculicilor. Dimpotrivá, e un duláu alb orbitor ca 
varul. Nici cáinii de azi nu mai šunt ce erau odatá. E un maidanez blános kitschos bine 
hranit de femei mai putin miloase cu bárbatii, iar ce poti citi/ghici postmodern 
bananier in sufletul lui rázátor sub drapel e o grimasa smecherá, a scárbei de 
binefácátorul din milá cáruia face umbrá ca un bočane de Arhanghel asfaltului 
románesc. Poate ii e si rusine cu asa stápán jerpelit, ar prefera unul Occidental, s-ar 
aventura el acolo, priveste-n zare la covrigi, in uie, unde toti are in coadá, dar n-ar 
prea da totusi libertatea desántatá de aici, din motive de intelepciune, nu cumva din 
milá Stráinului (transnational capitalist class) sá n-ajungá la sbilt la niste hingheri 
supradotati, unde apesi pe buton de se stránge brusc latul, sau mácar cu botnitá la un 
proprietar čert. 

Deocamdatá, se hlizeste in vid ca un text ilizibil antimedioeritate , e gata doar 
sá-si infigá coltii de pamfletar in orice comete, cotarle sau lichele, trecátoare prin 
teritoriul lui si al haitei sále, bogat in oportunitáti, e mai bine sá traversezi! 

Acest duláu alb voios vědem cá sade, nu o duce asa de ráu, dar máráie la 
Stápán, asemánándu-se prin aceastá meteahná atát postacului cocalar cát si 
publicistului descompus moral dupá ce s-a contaminat ca un raton cu bacilul 
postrománismului, continuánd insá a se salariza la statui román sau la patron in RO. 

Un bacil alb impartial gras, cel putin la fel de bine hranit si de rásculativ. 

Gretos ca viermele de mátase siliconat al revolutiilor de catifea. Ceea ce face, 
teoretic nu si practic, insolvabilá chestiunea verminei postrománismului. Precum a 
maidanezilor museáciosi din municipiile noastre pána nu se schimbá sensul profitului. 

Toatá greata si agonia venind de la revolta cá, teoretic, postrománismul, ca 
orice chaosmos spirituál de tranzitie, n-ar trebui sá aibá sustinátori seducátori, 
reerutati dintre nechezolii simpatici, tot asa cum maidanezii n-ar trebui sá muste ca 
turbatii, nici sá urle nocturn vara la ferestrele deschise de scones, nici sá-si lase 
lásáturile sub ele ca mancurtul si renegatul, in ploaia cáláie, la coltul de cotiturá. 

Fiindcá ála de adulmecá e si sensibil, chiar pensionát copoiul ajunge vasázicá 
la bánuieli relé, inexprimabile. Ca postač, pierde somnul filozofánd asupra 
oligopedagogiei noastre si socoate cá postrománismul, care calcá totul in picioare, 
este un viciu care vine, vine, vine... De unde? Din párti. Din flanc. Din cercurile 
vicioase, din insolvabilitate, din reesalonári cocalare, din acele bombě logice create 
dinadins, in tihna si inidentificabilitatea de nivel zero postuniversitar a Dusmaniei, sá 
n-aibá solutie Marea Recuperare decát in domeniul imaginar, adicá Mántuirea 
Neamului sá nu se mai initializeze vreodatá, fiind noi románii sloboziti din 



colonialism direct ín globalism, fárá infrastructurá intelectualá, nici sculárie 
academicá, si cu antrenorii culturali ca niste máti ogárjiti, mai toti nechezoli sau 
diplomectuali veseli, cel mult kilointelectuali, de te lupti, ca subcomentator webistic, 
cu céva care este si nu este, cu o nálucá ce te sugrumá inconcevabil dar sigur: vázut- 
am bimilenar din munti perindándu-se prea multe hoarde ca sá nu contemplám cu 
nepásare, fárá niciun pic de sentiment tragic, ce-a mai rámas din ciorba de burtá a 
propriei noastre extinctii, vársándu-se-n vidanja globalizárii toatá oala unsuroasá, ca 
dupá groháiturile unei siestě cu porci. 

Groh, siesta, lehamite. De-aia nu vom mai scápa de postrománism, nici dacá 
iesim din crizá, pentru cá el a cápátat functii din ce in ce mai rentabile, oferind numai 
avantaje, aici si acolo, incepánd cu stabilitatea sustenabilá si durabilá! Ne e bine! 

Tocmai Postrománismul ne manipuleazá sá percepem ca presupus adevár 
absolut aberatia cá Románia era predestinatá unei prábusiri de 2-3 ori mai crunte 
decát a Greciei, datoritá inferioritátii rasiale a románilor, probate intr-un lung trecut 
istoric de kkt, din care se trage prezentul de fecalá si viitorul gazos sau cel mult cetos! 

De aceea, nimeni nu condamná serios regimul exploziei datoriei externě, si al 
scoaterii suveranitátii la produs, iar succesorul posibil nici cá-si bate capul sá explice 
cu ce solutii economice vine, deoarece, tot pe motive de postrománism, nimeni nu 
asteaptá miracole, ci morojná, adicá inghetarea salariilor si pensiilor, prosperitatea, 
cátá este, sá nu se flescáiascá de tot si sá se scurgá cu totul, printre děste, la canal! 

Cá tara cui scrie si posteazá/lanseazá e pliná de Cáini, de Maidanezi, de 
Companioni, de Mitláuferi (o, ce románeste suna acest cuvánt!), de Javre, de Lichele, 
de Smecheri si de Hiene, pe másurá ce se acoperá de hoituri, de moloz, de peturi, de 
acizi si de cenusá, nici nu mai incape vorbá alta decát una rudá cu autodispretul 
fraierului. Cáci la ce viseazá en intellectuel engagé dulául alb de sub Tricolorul insurit 
ce va albi si el, cánd dupá capitularea miscárii civice va urma dizolvarea identitátii 
noastre in vidanja globalizárii? Poate dulául alb se gándeste la iubita lui, cá de ce 1-a 
párásit si cum se explicá psihologic cá nu se mai inteleg neam, ce-a intervenit ca un 
prezervativ al comunicárii intre ei? Lipsindu-le nu mobilul, ci experienta de viatá a 
lecturii, fapt care impune la čine ii dá de máncare sá-i insirá-te, márgárite, si o lista de 
cárti bune , sá-1 imblánzeascá si mai visátor ca animal, si mai conciliant cu legile firii. 

Dar la ce alte reverii poate trimite visul unui inconstient decát la amintirile 
colective originare? Šunt inclinat sá cred cá gándul maidanezului alb de pe copertá 
merge direct spre testele canine de la Pisa ! Cu recunostintá si sfialá, el se gudurá in 
imaginární canin colectiv la atotputernicul Stápán care-i homosapul, omul in calitate 
de sacerdot, cum a fost si párintele Lazzaro Spallanzani, celebrul pisan care-n 
avanpremiera Revolutiei Franceze, a realizat pentru prima oará in istoria Gintei 
Latine, fecundarea artificialá la o cátea comunitará, deci comunistá, pe la 1780. 

La ce sá mediteze atunci cáinele qua maidanez? La chestii livresti , apropo de 
ultimul centenar rátat, al lui Cioran, 8 aprilie 2011: Sfártecare, Ispita de a sfárteca, 
Exercitii de sfártecare. Adicá la tentative teoretice de a sávársi cándva céva cumva: 
Šunt un filosof-urlátor. Ideile mele, dacá šunt idei, latrá, nu explicá nimic, 
explodeazá. 

Da, ultimul centenar rátat, chit cá noi, urmasii lui Cioran, am avut chiar un 
gest recuperator de manuscrise la nivel de upercutclas. Luminarea Poporului a fost 
atát de putiná incát nimeni din clasele intelectuale de jos, mezelclas, vidanjclas, nu-si 
mai aminteste, c-ar fi fost organizat, de Centenarul Mircea Eliade 2007 (cu atát mai 



putin de-al lui Mihail Sebastian tot atunci!) sau de cele din 2009, al lui Constantin 
Noica (retinut in memoria webisticá drept filozof speculativ, nu ca Soros ci naiv, 
carele, dupá ce ca si-a bágat proprii cititori de samizdat in Romlag, a mai si crezut in 
RO, ca putere culturalá !!! - voind sá puná la muncá pána si Exilul!) si al lui Eugěne 
Ionesco (a cárui absurdá fiicá n-a permis sá-i fie lásat, de cátre Autoelitá, tatál pradá 
báscáliei ratonilor din tará), - ca sá nu cerem prea mult amintind si de al lui Paul 
Constantinescu Centenar, interesant pentru initiatii in oratorii de rázboi si ocupatie, cu 
arderi Pasadia de manuscrise si partituri, cum dealtfel vom face si noi. 

De aici si tácerea in fricá a multora. Un silentiu lugubru. O tácere ca de cavou. 
O eterná páce de debara. Perfect suportabile, diavoleste preschimbate-ntr-o bonomá 
siesta de porci. Regula de trei simplá: pái dacá únor morti ilustri, cu certificat de 
calitate validat occidental , li se poate strica in halul ásta postumitatea in RO la 
Centenar, atunci cu cariera noastrá cum rámáne? Pune pazá gurii si tastaturii fatá de 
orice putere! Lasa fundatiilor de import-export miscarea civicá si, in rest, fii 
complice: scrie, lanseazá, táifásuieste, reprezintá, epitomizeazá, umblá! 

Fiindcá prezentarea sondajelor echipei studentesti in PowerPoint sustine zice 
multimedial cá dacá iei in špital viata unui román din mediile defavorizate, care dupá 
aprecierea specialistilor o mai duce doar 6-7 zile (pána si termenul de expirare al 
páinii bulgáresti din pungá fiind mai indelungat!), asta se cheamá tot crimá , chiar 
dacá un bun avocat de hoti autohtoni sau stráini, care cunoaste pe judecátori si 
anchetatori, si pe presá si unele servicii sá puná presiune, íti poate culege eliberatoare 
circumstante atenuante nupist, de malpraxis statistic cu ráspundere disipatá difuz. 

Dacá insá curbele si histogramele statisticienilor cu adevárat sociologi cinstiti 
ne vor aráta cá, in neexplicata crizá bugetará apárutá din senin 20 de ani dupá 
Revolutie, s-a scurtat cu minimum o sáptámáná viata a suté de mii de cetáteni 
románi, atunci noi šuntem cu totii colaborationisti la o crimá statisticá , cu vinovátie 
partajatá difuz, precum la piratarea torentialá, colaborationisti la un quasi- genocid , 
dar postacul mánjit nu trebuie sá se inflameze, ci sá pástreze un ton neutru, calm, 
obiectiv, evitánd limbajul violent al románilor, pe care am aflat din ploaia acidá de la 
nord cá 1-a inventat Eminescu, in caz cá are cumva sentimentul cá clasa financiará, 
clasa politicá si clasa intelectualá cu tot cu analisti si atitudinari ar fi putut šili 
capitalul román si stráin sá evite acest faliment rusinos si amanetarea viitorului, 
cum s-a si reusit in tárile culte, unde nu si-au batjocorit revolutionarii beti 
patriotismul, precum emanatii Revolutia Románá intr-o foarte promovatá carte! 

Cu alte cuvinte ce zboará ca bufnita ochindu-si propria intelepciune, scurtarea 
cu o sáptámáná statisticá a vietii pensionarilor si a únor cadre didactice 
preuniversitare este, filozofie, ca act eriminal, echivalentul condamnárii superflue a 
lui Socrate, iscándu-se atáta válvá, care fiind septuagenar, oricum natural antrenorul 
de culturá al lui Platon o mierlea, fárá a se mai imputi imaginea atenienilor si a lasa 
altora loc de completat pentru Marea lor Recuperare. 

Si asa a si fost la noi, determinándu-ne, dupá ce ratasem o ceremonie-n Pisa-n 
sobrul, secularul Campo Santo, pentru istoria literará a márturisi si vésti lansarea 
acestui pedefeu, Postrománismul, Evago 2011, in chiar avanpremiera Editiei a sasea 
a Bookfestului (25-29 mai 2011), anume poate cá la EXPO FUNERARE, Tárg de 
articole si servicii funerare, 19-22 mai 2011, Centrul Expozitional ROMEXPO, din al 
cárui preambul online la fascinanta-i vecinicá tematicá citám exact cifrele de genocid 
la lipsá la inventář sub pretext de crizá, cu responsabilitate statistic difuzá printre 
politicieni si complicii lor intelectuali ca la piratarea torentialá: 



„Datele demografice ale Romániei urmeazá tendinta globalá de imbátránire a 
populatiei, care in prezent este mai accentuatá in tárile cu economii dezvoltate. 

In prima jumátate a anului 2010, populatia Romániei a scázut cu 30.253 de 
persoane, in timp ce in intreg anul 2009, scáderea a fost de 34.825 , conform datelor 
transmise de Institutul National de Statisticá." (s.n.) 

Adicá, neeufemistic, aruncándu-se de cátre clasa politicá si intelectualá, cu 
analisti cu tot, Povara Crizei pe umerii gárboviti ai masilor largi populare, priponite 
fara medicamente in semiintunericul tv, s-ar fi reusit cu brio o aproape dublare (!!!) 
a mortalitátii sau a emigrabilitátii, oricum, a scárbei de a mai trái in RO si chiar in 
DRO sau WO, primejduindu-se Marea Recuperare de sá rátám chiar Mántuirea 
Neamului cánd ne va asurzi fluierul finál al scadentei, in huiduielile si petardele 
propriilor suporteri si pázitori vázátori cu duhul! 

Iar prognóza specialistilor in domeniul funerar e cá ne asteaptá si mai mult 
postrománism din ásta austeru: 

„Tot potrivit datelor transmise de Institutul National de Statisticá, previziunile 
din domeniul demografie fac referire la o populatie de aproximativ 17 milioane in 
2030, fatá de cea de 21,5 milioane din acest moment." 

Ce sá mai vorbim, ca ciocli, de niste repere ultime precum 2112 pentru tará si 
2222 pentru limba ! Cáci nu intámplátor, dupá ce le-a Csibi Barna videodemonstrat 
copiilor, cum se spánzurá un valah, magazinul istoric Historia, in aceeasi frumoasá 
luna mai 2011 , nr. 113, acceptá dileme precum „A VRAM IANCU/erou sau 
eriminal?", lipind cu maxim profesionalism acest dubiu pe celebrul portrét datorat 
pictorului Barbu Iscovescu. 

Consultánd insá o revistá mai serioasá, culmea, insusi Magazinul Funerar nr. 
1/ mai 201 1, conceputá de specialisti pentru specialisti de nisá si lansatá la Centrul de 
presá din Centrul Expozitional ROMEXPO intr-o altá avanpremierá a Bookfestului, 
ne dám insá seama cá la pagina 40 statisticile se mai inveselesc oleacá, deoarece ni se 
confirmá, pe fond, atitudinea conservatoare a Neamului Románesc vizavi de 
vitalitatea lui proverbialá , care i-a permis sá strábatá nepásátor prin douá milénii de 
diverse erize, mizérii, infamii, imperecheri si murdarlácuri create mai mult de om: „in 
anul 2010, numárul deceselor a fost de 259 723, iar rata mortalitátii generále a fost de 
12,1 decese la 1000 de locuitori", pe cánd in 2009, „numárul deceselor a fost de 257 
213, iar rata mortalitátii generále a fost de 12,0 decese la 1.000 locuitori". 

Progresul deceselor e de numai 2510 morti, pe cát interval de vřeme s-a pus 
presiune pe nivelul de trai plus asistenta la boli si s-a rezolvat eriza bugetará prin 
iesirea din recesiune ca nup financiar, cifra irelevantá electoral, desi face cát douá 
Revolutii si jumátate, aceasta si fiind marea problemá a postacului de valoare 
profesionistá in RO, cá in lipsa unei Biblioteci Nationale, occidentalizate ca centru de 
documentare prin analize-sinteze, sau a Catedralei Mántuirii Neamului dotate cu o 
mediatecá perfectá, el nici nu se poate corect informa ca omul in istoria recentá despre 
conjugarea interesului national cu necesitatea sociála intr-un mediu de securitate 
complex si imprevizibil, cum este cel pe care-1 tráim. 

De-o pildá, ar reiesi si alte negári ale sensului revolutiei antibolsevice qua 
revolutie, cum cá averile s-au supt din spolierea celor multi de cátre cleptoeratie foarte 
putiná, in detrimentul clasei de mijloc, iar ce megacotete fáru-n porn nici arhitect s-au 
zidit pe ogoare, ele curá doará din ce-au robit ai nostri-n DRO, la stápáni mai 
generosi, dacá e asa statistic ca-n Capital, joi 19 mai 2011, 22 de ani fiind timpul de 
viatá al Romániei Regále Mari, si cam asa o fi, cá ín 1989 aveam pib de 1.790 de 



dolari §i páná-n 2010, tinánd cont de rata inflatiei americane, nu 1-am multiplicat 
decát de 2,4 ori, va sá zicá atunci e limpede ca n-am fácutárá nimica, decát datorii , 
deoarece-n 4 cincinale 1-ar fi ameliorat si bolsevicii áia pe pib! Dealtfel, in 1989 eram 
pe locul 78 ín lume ca pib fara datorii , iar ín 2010 am fi pe locul 70 ca pib cu datorii , 
insá cu ce pret aste 8 locuri in sus? Cu pretul viitorului, ca si cum n-ai avea pib al táu: 

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cum-a-evoluat-pib-ul-romaniei-fata-de-1989- 
147404.html 

Ca datoria externá publica si privatá ni s-a triplat de la 30 de miliarde de euro 
in 2006 la aproape 90 de miliarde de euro in mai 2010, iar in frumoasul alt mai, 201 1, 
cánd ne macabráiam sá aranjám ca sá lansám in Pavilionul F Romexpo pedefeul 
nostru Postrománismul, ca avanpremierá la Bookfest, ea „sárise" de 94 miliarde 
euro, pe surse webare, si-am amánat ceremonia pe Gaudeamus, sá sará pragul 
psihologic de 100 miliarde euro, ceea ce justificá Profesorului §tiecarte umanismul 
renascentist de sá consilieze pe Liceanul Neascultátor superdotat si performant sá 
consulte firmele de intermediere a exportului de tineret intru ca sá studieze in 
stráinátate-n DRO, ajutat de Filantropul Mizericordios si de samsari sá nu asude aicea 
aiurea-n RO plátind la dobánzi bestiale, de o exasperantá flexibilitate, bazatá pe teoria 
M a corzilor celor mai sensibile, pe care si apasá in corespondenta lor insolentá 
recuperatorii intretinuti ca cálái psihici in umbra spinului de báncile cu capital atát de 
hrápáret, román si, vezi bine, mai mult stráin. 

(Din nefericire, pdf-ul Postrománismul a fost lansat virtual tot in context 
funerar, la 23 decembrie 2011 la Praga, la despártirea románilor de Václav Havel si, 
anterior, deja la 13 decembrie 2011, mai dureros la Chisináu, funeraliile poetei 
Leonida Lari fiind si funeraliile ideii unioniste, - megaintelectualul, seismectualul, 
kilointelectualul, initiatul, nechezolul, bananierul, diplomectualul sau 
microintelectualul, mai cu seamá scriitorimea din dreapta Prutului necatadixind a 
evoca bátália pentru Limba noastrá cea románá si pentru Libertate, dusá de basarabeni 
cu atáta eroism incát 31 august 1989 si mai ales furtunosul noiembrie 1989 fac insusi 
inceputul Revolutiei Románe, dupá ce tot atáta lehamite ne arátase Autoelita, cátre 
Gaudeamusul 2011, si la batjocorirea Regelui Mihai, nonagenar, de cátre presedintele 
ideál al multora.) 

Tráim, asadar, pe culmile prosperitátii nevisate, vremuri aspre, radnice literar- 
artistic si filozofie, desi nu s-a efectuat o anchetá independentá, de cátre Tineretul 
Idealist cu studii la Harvard, cu sau fárá origine nomenclaturistá, intru a ne 
diagnostica dacá RO, cu mallurile suprapopulate, se aflá sau nu in erizá economicá 
reala, multi preafericiti obezi, moguli románi sau nababi stráini (transnational 
capitalist class), incá mai intrebándu-se rágáind ce i-a gásit , deoarece cánd unde 
clasa politicá nu pare capabilá de un asemenea discernámánt de sá-si dea si ea seama 
care e pe fond situatia, shit, sau totul nu e decát un pompaj financiar (si statistic 
funerar) de la amáráti la ímbuibati, primejduind prin imprumuturi pána si 
suveranitatea viitoare, independentá, neamestecul, ca si Marea Recuperare, mántuirea, 
treburile, neamurile, clanurile, oastea mea cu flamurile. Dimpotrivá, ne tinem cu 
mere, pere, struguri, jartiere, burtiere din Argentina/ Australia si manele. Iar Autoelita, 
dupá ce cá ezitá sá se inmulteascá, e atát de cosmic aerianá cá se atacá pána si de 
postačí , nu de evaziunea fiscalá/intelectualá si de cum e cu íned nedezbátuta literar 
scríitoríce§te Rosia Montana ca sponsor la te miri ce, de la jurnal de webeam la 
senatul intelectualilor publici sau la insusi, conform únor reactii, vreun organ al 
seriitorilor si la sápáturile reciproce ale tutárilor. Cánd ar trebui numai unire, cá abia 



10 



ce-asteaptá Serviciili si Consiliili sa ni bagi di tát cenzura, expropriind pe lángá 
pornovise online una dintre ultimele bucurii ale celor multi si umili, comentariul 
webistic corosiv , depártándu-se toti fóra motiv incá si mai mult de nenorocitul de 
norod, cánd internautul consumator are oricum, ca-n Piata Universitátii 1990, in read- 
only memory flerul ratonului de a naviga fara a se mánji printre provocatorii de 
profesie, evazionisti financiar neplátind tonomatul sconcs sau samsar sau desantat 
impozit pentru simbrie, cárora noi trebuie sá opunem acum, pe bazá de liste de cárti 
bune, postačí de profesie, culti, culti de tot . 

1.2. Nechezolii de ambe spěte si postacul intelectual public 

Un asemenea cerc vicios e ca iesind noi románii din bolsevism cu o 
intelectualitate subrezitá, inclusiv la capul de somon afumat dar imputit deja, rávnit 
insá de atátia pescuitori in Tara lu' Peste, nu sá-1 adore crestin ci sá-i ia locul, ne-au 
coplesit, nu cárturarii sfiosi caři din bun-simt ecologic nu compileazá cárti noi, nici 
mácar diplomectualii de carton cu instinct conservator de sá nu se afiseze, ci mai 
energici, mai rái, mai demagogi, mai zgomotosi si decát cárturáresele, tocmai 
nechezolii] 

Or, nechezolii nu trebuie confundati cu intelectualii care se aud, cu 
„seismectualii" influenti, cu seismo- intelectualii zguduitori, al cáror surogat šunt fárá 
insá a fi capabili la seismogramá a declansa si ei cutremure de constiintá , nici cu 
diplomectualii de carton subtire sau cu invizibilii microintelectuali, prea mici sá 
publice vreodatá céva, nici cu bananierii aurii, vánduti din tot sufletul capitalului 
stráin, nici cu sfiosii cárturari caři doar citesc (si, dacá scriu, o fac sub semnul voios 
al diletantismului asumat), nici cu idealul lor arivist de popularitate, cu 
megaintelectualul, al cárui prestigiu momentan e asa de sus incát, mediatizándu-si 
vreunul vreo indignare , intr-adevár cáte un bágátor de seamá se poate-poate intámpla 
atunci sá raporteze de ea cu sfialá Stápánului sáu baron local, corsar mobil, shogun, 
nabab stráin sau mogul agatárs si atunci sá erupá heirupist céva pe pian decizional, 
mediatizabil pána la Bruxelles, Strasbourg, Washington, Doha, Seul sau Moscova, 
cum cá s-au luat másuri de naturá a rezolva operativ neregulile semnalate. Nu, 
nechezolii nu-s seismectuali, dragilor, evident nici intelectuali publici, cel mult se 
apropie putin de pubintelectuali, de cinicii ástia care se agitá civic doar pentru a- si 
face public itate márfii sau pentru a-si justifica aspiratiile institutionale cumulard la 
ciolan. Iar consecinta poate fi ghinionul seismectualului de a ajunge numai si numai el 
cineva, in numele a céva, cándva, megaintelectualul nefiind un oni , o persoaná care 
merge la privatá, ci o structurá, o forma cu fonduri structurale variabile, o infiripare 
ca a cristalelor lichide, o entitate dintre fápturile neantului, in pielea cáreia azi poti 
intra dumneata, sá fii megaintelectual peste toti, iar máine poti sá iesi, azi te curteazá 
atátia, iar máine sau decedat, nu te mai bágá nimeni in seamá, nici mácar ca sá te- 
njure din nou de morfii familiei sau de opera lipsá. 

De aici se infiripá o structurá relativ mititicá - dar nu insignifiant - fatá de 
Autoelitá, se poate lesné observa, o echipá de doar unsprezece megaintelectuali fiind 
mai mult decát suficienti pentru a face istorie, adicá Epocá, sau pentru a da greutate 
maxima capuluiunei zgomotoase orbitor jalbe online deschise. 

De aceea, intelectualii zi$i publici, adicá cu cárti publicate , analizati ca niste 
cutii negre cu zurgálái asupra efectului strigárii cu aspiratorul in pustiu, nu ne mirám 
dacá, si in cazul in care si-ar folosi intreaga activitate civicá pentru autopublicitate, 
cum fac pubintelectualii, ei numai uneori dobándesc, si numai vremelnic in vánt, 
statutul de megaintelectual. Deziluzionánd insá pe popor, prin zádárnicia 



11 



ieremiadelor, precum gazetarii ceia de hártie matinalá autorizati fiziognomonic sá 
manipuleze seara si la tv, urlánd ca maidanezii cu speranta ca pot máři astfel virulenta 
atacurilor la vreun vipoi ín scop de santaj, deci in functie de Stápán. 

Cáci, indubitabil, nu poatefi respectat sau temut ca intelectual decát un om cu 
putere, institutionalá sau financiará, realá sau presupusá. 

Dar uitándu-ne mai cu atentie la televizor, la sportul rege, care ne reaminteste 
ca am fi putut promova RO in familia selectá a tárilor monarhice din UE si ca 1-am 
tinut pe tusá pe Majestatea Sa Regele Mihai , plángándu-ne totodatá constitutional ca 
trebuie mereu suspendat presedintele shogun ca sá functioneze Puterea mogulilor si 
nababilor de dreapta sau a baronilor si corsarilor de stánga, constatám ergonomie cá 
nu ne putem concentra filajul televizual pe toti cei 1 1 jucátori ai nostri de pe teren, ci 
pe cel mult 7 , anume cei care fac efectiv faza de atac sau de apárare, in jocul nostru 
lenes, curmezis si incalificabil. 

Intocmai la fel, motanus mutantus, cámpul constiintei gloatei, care se 
plictiseste repede íárá noutáti de consum, abia dacá rabdá sá-si distribuie atentia pe 7 
megaintelectuali simultani intr-o anumitá contemporaneitate . Deci nu e nevoie nici 
mácar de 11-12 remarcati din totalul Autoelitei, care ea s-a stabilizat firesc la vreo 52- 
53 seismectuali, din constrángeri tehnice noematice, asa ceránd anual rotirea cadrelor 
in actiuni publicitare, la teveu sau in rubrici eritice din periodice, mácar cáte un vip 
de-al ei sáptámánal pe parcursul anului calendaristic, care are 52 sáptámáni si un 
bránci, numai megaintelectualilor partajándu-li-se, ca si leilor, publicatiile cu 11-12 
numere pe an. De-aia e si simptomatic, ca piva cu exces de hamei pentru poeta 
doctus, cá tot cam 52-53 de recenzii se aduná si-n „noua carte" scoasá anual de marele 
eritic de rubrieutá permanentá, la vreuna din editurile de-1 posedá ca promotér si 
totodatá referent. 

Din fericire, in aceste vremuri comode cánd nici teapa nu mai e teapá, cifarsá 
zilnicá, iar teama de Dumnezeu íti aseute doar simturile, spre deosebire de 
seismectual, care se cere cát de cát inteles, sá stii in ce directie s-o iei la sánátoasa, pe 
nechezol il poti lesné eunoaste, fiindcá el e transant, ca FMI-ul, se demascá scotánd 
sisul in teatrul cruzimii, intrebuinteazá sistematic si intentionat ocara, - ca nume 
pentru tará, Románica, respectiv peste Prut, Basa. 

Revolutia e pentru el, Lovilutia , doar fiindcá intelectualitatea a iesit prea 
jigáritá din totalitarism ca sá umple cu mátii ei ogárjiti vidul de putere ceausist mácar 
la paritate cu emanatii, plus cá seriitorii románi n-aveau talent, ci narcotice. 

Iar despre gloatá se exprimá in termen de, pardon de impresie, Pulimea. 

Nechezolul, pe scurt, nu se poate abtine de la dispretul de invadator agresiv 
erga omneš, pentru cá gándul lui aseuns de smenar, imitatiune dupá mentalitatea 
Stápánului celui Nou, este deviza smecherului optimist cá „In Románica, muma 
prostilor e mereu gravidá!" . 

§i nu greseste prea mult! Cáci idealul e o suetá calm sterilá si sfidátoare 
autopublicitar, precum un cenaclu de porci guitánd dupá iubire. 

Las' cá-i bine! E mult public perfect educat pentru Epoca Wash care rimeazá 
cu Epoca Crash. Omul vrea sá tráiascá, sá se simtá bine, in restaurante selectionate, 
sá n-aibá de-a face decát cu povésti de succes. Ce postač pune astázi pe retelele de 
socializare teme dureroase, fácánd pe seismectualul alarmist, nu aduná niciun Like, 
cum ar fi Románia Risipitá neunionist, Monarhia ratatá, Eminescu scuipat in cárucior 
pe rotile, oligopedagogia, Romlagul (Gratitudinea victimei crestine fatá de cáláu), 
lipsa de infrastructurá si viitor cultural, erimele Contrarevolutiei de zeci de ori mai 



12 



multe decát ale Revolutiei, stirea ca niste elevi au spart capul profei de mate si bine i- 
au fácut, voalarea voit exageratá a imaginii Romániei in WO, persecutarea románilor 
ca románi. Iar čine are numai succesuri, te si taie de pe lista sa de Friends/Bratani! 

Or, nu e vorba de prosti cu p maře, nici mácar de fraieri cu f mic, ci de niste 
dezorganizati civic cu c mediocru, ceea ce stim ca va aduce fatal si organic/orgasmic 
Pulimea in chiar centrul de excelentá al Istoriei, cu o Nouá Revolutiune, care in 
lipsá de infrastructurá intelectualá si de luminátori ai poporului, neimplementándu-se 
la vřeme emanciparea cadrelor didactice din sclavia Sistemului, poate insá esua 
sálbatic, netrecánd mai departe de o Explozie Sociála ca la 1907, cu desfigurári de 
bodiguarzi, cu violuri de guvernante sud-est asiatice si cu incendierea dupá jaf a 
zonelor rezidentiale din proprietatea dubioasá a cleptocratiei de capital román-stráin, 
cu mertane cu tot, ceea ce ar atrage mai toatá presa mondialá buná la Bucuresti si in 
capitalele noilor regiuni de dupá comasarea judetelor. 

Dupá atátia fals extremisti cu voie de la politia de azi si de la securitatea de 
ieri si de máine a Imposibilei lustratii, e sufícientá Scánteia/ Iskra, chiar dacá i-ai 
imbuibat superstitios numele in Adevárul/Pravda, spre spaima atátor boieri si ciocoi, e 
indestul sá se ridice, dintre postacii dispretuiti, un Tudor Vladimirescu (guru 1821 
boierului Dinicu Golescu intru satori, occidentalizare si milá Aufklárung de populatie 
1826), sá le reexplice superciocoilor si complicilor lor, veri de ce neam ar fi, analisti 
sau intelectuali, ce inseamná a trái bine , adicá nu prin reprezentanti si alesi, ci tu, tu: 

Fratilor lácuitori ai Tárii Románesti, veri de ce neam vetifi! Nicio pravila nu 
opreste pe om a intámpina rául cu rául §arpele cánd iti iasá inainte, dai cu ciomagul 
sá-l lovesti, ca sá-ti aperi viata, care mai de multe ori ni se primejduieste din 
muscarea lui. Dar pre balaurii care ne ínghit de vii, cápeteniile noastre, zic, atát cele 
bisáricesti, cát si cele politicesti, pána cánd sá-i suferim a ne suge sángele din noi? 
Pána cánd sá le jim robi?(...)Vechilul lui Dumnezáu, prea puternicul nostru ímpárat, 
voeste ca noi, ca niste credinciosi ai lui, sá tráim bine. Dar nu ne lasa rául ce ni-l pun 
peste cap cápeteniile noastre! Veniti dar, fratilor, cu totii, cu ráu sá pierdem pe cei 
rái, ca sá nefie nouá bine! 

Deocamdatá, cát šuntem incá pe páce cu nestersele vorbárii despre a trái bine, 
ponderea nechezolilor e pe trend ascendent nu din cauza Autoelitei incápátoare intr-un 
autobuz, nici din cauza megaintelectualilor din maxi-taxi, ci fiindcá rezultatele codase 
la testele pisane pe culturá ne cam clatiná si indoaie verticalitatea iluziei cá 
patriotismul nostru s-ar fi putut autoimplementa de la sine, íárá bani si fárá 
propagandisti ambidextri, si cá cei care trebuia sá formeze clasa politicá in spirit 
unionist, monarhist si antibolsevic de Luminarea Poporului, nu erau intelectualii, 
dintre care politologii si analistii autorizati. Iar dacá šuntem deficitari la astfel de 
cadre de pe lista de nevoi spirituále, substituindu-le cu amárátii de postaci , sá ne 
amintim cá noi am iesit in 1989 dintr-un stagnant sistem totalitar, nu dintr-o 
perfectibilá dictaturá de sá scoti ca Michnik manageři spirituali din activisti/securisti 
CEPECA, si s-a ales chiar la prábusire (si ce prábusire, Zorba!) prařul de patriotism, 
de indatá ce i s-a pus, intr-o istorie bahnitá, eticheta marxist-fascistá de national- 
comunism, fárá ca pázitorii templului sá apere Cuvántului patriotism sensul originar. 

Tocmai de aceea, faptul cá din insuficientá intelectualá n-am recuperat 
Basarabia si n-a fost utilizat longevivul Occidental Rege Mihai in tranzitie, 
preferándu-se vulgari presedinti suspendabili, este greseala supremá a proprietarilor 
de azi, capitalisti románi si stráini, ai Neamului Románesc, de profitá intr-o veselie 



13 



Dusmania sau Xenia, bágándu-ne pe gát concepte halucinogene de nu mai vědem 
pádurea din cauza deseurilor menajere cánd aruncám si Pruncul Román odatá cu 
slinul, láturile si spumele, semn ca a fost subrezitá tocmai securitatea care ne mai 
trebuia, fiind consolidatá exact cealaltá, care nici n-arfi trebuit sá existe. 

Aveam modelul spaniol, dacá nu pe cel japonez, de stárpire monarhicá a 
vulgaritátii, a báscáliei, a netrebniciei, a coruptiei, a incompetentei, a nesimtirii, a 
incuriei, si noi continuám cu un sistem constitutional in care presedintele, nic io data 
respectat de toti , trebuie suspendat din cánd in cánd, ca un shogun de cátre moguli, 
nababi, baroni sau corsari, dupá ce isi reimpart zgomotos zonele de jaf, inainte de a-§i 
schita mácar demagogia electoralá prin lozincile iesirii din crizá, iar deciziile 
politice majore noi le incredintám, auzi, Curtii Constitutionale! 

Am ajuns, cánd se moare masiv de crizá , sá nu se dezbatá programe de 
redresare, ci doar anecdotica reimpart irii politic mafiote a puterii de stát jefuitoare! 

Insá politicienii šunt politicieni in mod natural, cum e dulául de sub Tricolor 
cáine de rasa, din rasa maidanez de copertá. Anormali, ca si cum Tricolorul s-ar 
decolora in albul capitulard, šunt din perspectiva gloatei complicii lor, intelectualii, 
care-n loc sá-si ceará iertare de la prostime, au sáritárá peste mea culpa inventánd o 
istorie calpá, postrománismul, gras sprijinitá culinar de desantatii Dusmaniei, ca 
dacá avem noi acuma niste generatii de nimic, apái asa s-ar fi succedat douá milénii 
numai nemernici si netrebnici si nesimtiti pe acest binecuvántat meleagl 

Cum sá nu vina atunci peste noi Explozia Sociála ca la 1907 sau, mániindu-se 
Atotputernicul, Marele Cutremur Catastrofal anticipat statistic, ca in anul de 
necotiturá Goma 1977, sau, de ce nu, fie si poporul electoral la putere - in contra 
ciocoilor, analistilor si superciocoilor! 

Dacá totusi se realiza aceastá recuperare din tezaurul istoriei interbelice a 
modului corect afectiv in care trebuie condusá Románia, adicá modul natural 
monarhic, nu sá se asigure continuitatea puterii doar prin birocratie, justitie 
teleghidatá, tonomate intelectuale si servicii secrete, bogatii ar fí fost azi de 7 ori mai 
avuti, deci $i filantropi culturali, dar si amárátii ar fi dus-o de 3 ori mai bine , ajungánd 
sá se intereseze la vreun Nicolae Iorga de Ustele de cárti si pedefeuri bunel Ceea ce ar 
fi contat enorm in Luminarea Poporului, usurándu-se munca idealista a postacilor si 
anticipándu-se Marea Recuperare, cu tot cu mutatia peisagisticá adusá, peste 
megacotete fáru-n porn, de noile catedrale, palatě si grádini datorate recuperatorilor! 

Istoria insá nu s-a terminat, cum sustine postrománismul , si nu se stie dacá nu 
cumva ideea monarhicá cea de succes iberic nu va birui totusi, importatá in Románia 
cápsunarilor, poate odatá cu recuperarea fie si partialá a Basarabiei si evident intr-o 
formulá mai adecvatá populismului national, practicat mai mult de seismectuali decát 
de nechezoli sau bananieri, alegándu-se poate de cátre boierimea anticomunistá si cler 
o familie domnitoare fárá legáturi europene hohenzollerne cocalare, una de tricou 
románesc get-beget, cea mai aleasá dintre filantropii proaspeti din top 667, de 
preferintá/»e aceea dáruitá de Pronia cu cei mai multi urmasi! 

Cáci asa-i legea firii sterpe, sá dai din máini si din coate, Petre, sá te adaptezi 
si, cánd nu-s ochi negri (oci ciornie), Ioane, sáruti si blue eyses, in scop de prasilá si 
de prášila, iar čine n-are intelectuali, adicá specialisti patrioti de nisá, populeazá 
aparatul de stát privatizat cu diplomectuali, pubintelectuali si nechezoli, de unde si 
ipoteza de Nobel economic cá nu Coruptia genereazá la noi genocidul statistic , ci 
Incompetenta, adicá Inversiunea Valorilor Nesimtite! 



14 



Diferenta dintre Románia si Ungaria, Cehoslovacia, Polonia n-a fost una 
moralá, fiindcá ii surclasám mereu la eroism pe-áia, ci una de Infrastructurá 
Intelectualá. Nu rezultá din tratatele compilate din mii de cárti occidentale de 
megaintelectuali, de aceea nu se vorbeste despre, dar e clar muncitoreste ca o 
Infrastructurá Intelectualá precará genereazá nechezoli zi de zi si noapte de noapte , 
consecintele spirituále fiind nule, iar cele culturale amuzante: dacá emanatia 
nomenclatoristá a Revolutiei řu concuratá in douá ránduri electorale, apái emanatia 
din jurul howl-ului in contra lichelelor e si azi nucleul Autoelitei cel mai greu de ros 
de cátre veleitari si desantati. 

De aceea, putem concluziona cá postrománismul este postmodernismul 
románesc bananier ajuns in faza sa cea mai inaltá si ultimá, de descompunere moralá, 
cánd in toate locatiile, aulele si localurile, vánturile, valurile, se vorbeste pe un ton 
neserios despre lucrurile serioase si pe un ton serios despre lucrurile neserioase , adicá 
postrománismul este un oximoronism jelit de ratoni la flasnete, ba chiar, cum ar spune 
prostul desteptului si desteptul prostului, citánd pe universitami mormon Morose, 
postrománismul este cel mai oximoron, este oximoronul absolut in realitatea virtualá 
dáruitá nouá ateilor smecheri, in Jormania mult duioasá-n „farmec si fecale", in 
morojná si inghetári ale salariilor/pensiilor, de Mos Gerilá (Diadia Moroz, gonindu-si 
renii dinspre Vorkuta spre Periprava si Salcia, dar si spre conurbatia capitalá Giurgiu- 
Russe), dadaism oximoronic ce, ca stil, diferentiazá postrománismul de absolut orice 
alte postumisme, ca fiind stilul natural al unui Studiu de Fezabilitate extenuant de 
laborios, al cárui Author de geniu obligát are luciditatea minima necesará sá cedeze si 
sá clacheze, deoarece stie cá niciuna, dar absolut niciuna dintre indicatiile, doleantele 
si orientárile argumentate de el la popor NU VA FI PUSA ÍN APLICARE de, vorba 
aurolacului, páduchii cocotati in capul tárii, ratándu-se cu certitudine, in Epoca Wash, 
Marea Recuperare, si cu maře probabilitate chiar Mántuirea Neamului din Primul Stát 
Unit al Europei, poporul ajungánd sá viseze curent oximoroi cánd vede, in urma 
pierderilor de suveranitate, cá ieftinirea gráului atrage la noi regulat scumpirea páinii! 

Nechezolii de speta I, semidocti sub totalitarismul bolsevic din lipsá de 
biblioteci necenzurate si updatate, formati din radioauzite , cam cum isi apropria 
Caragiale lecturi kantiene de la Eminescu, si din cárti/xeroxuri rare, aduse mai mult de 
colaboratorii securitátii, au acumulat nu doar umilinte, turnátorii si sacrificii sub 
bolsevism, ci si radiestezic infatuare spirituále, multe dispreturi de sus pus, fatá de 
mámáliga incultá care nu explodeazá. Pentru ei, e támpit poporul cá dintr-o ofertá de 
tálhari, greseste mereu ce tálhar s-aleagá, nu intelectualul lenes, care nu se preocupá 
neam sá dea educatie democraticá masilor, pentru cá s-a vándut puterii, are mereu un 
Stápán, román, venetic sau stráin. 

Egal simetric depártati de norod, dar recenti, Nechezolii de speta II au acum, 
dupá Aia din Decembrie, probléme deontologice la patriotism, in urma unui acces 
fericit aplicat la rafturi occidentale, intorsi dezrománizati la noi sufleteste dupá 
reciclare, ca in delegatie, cu o constiintá de exterior , de aproape renegati, ca unii ce ar 
fi niste „proveniti" de acolo, nu de aici-sa, adicá toate pretentiile de la buget, de la 
prostimea contribuabilá si de la filantropi, nicio obligatie ínsá fatá de gloatá, noi 
šuntem „copii gásiti" euroatlantici curati, voi, pácátosilor, sunteti románi imputiti, 
puturosi, ingálati spirituál, alde Dinicu Golescu si Nicolae Bálcescu erau boieri 
romantici „duši", niste fraieri, las' cá stim noi ce deturnári de fonduri se ascundeau 
sub forma Ligii pentru Unitatea Culturalá, noi šuntem meseriasi realisti pragmatici, 
unicate, ne facem treaba corect in nisá, NOI NU MAI VREM SÁ FIM 
INTELECTUALI FRAIERI, de debara, noi nu discutám cu opinca, ci doar formám pe 



15 



formatorii opincarilor, si aceasta numai bine unsi ca unii venind dinspre metropolá 
intr-o colonie incá barbara, nevorbitoare curent de English (U.S.A.) ! 

De aceea, noi nechezolii nu vom milita niciodatá pentru cresterea concurentei 
in viata intelectualá , fiind chiar o primejdie mortalá pentru interesele noastre de grup 
atát occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale cát si Emanciparea ca apostoli a 
Cadrelor Didactice, ideál fiind ca numai universitami si gazetami sá-si poatá cumpára 
cárti recente scumpe de la importatori, nu si „puturosii" din preuniversitar, studentii 
din popor sau postacii pensionari. 

Fiindcá in infernul de aici nu mai e loc pentru tinerete si idealism. Neamul 
Románesc a sucombat, nespovedit, neimpártásit si fara lumánare, si nici nu incape, 
vai, hoitul lui in tinda sáracului, pe cánd, vědem bine astázi, alde Eminescu e atát de 
minimalizat de mic incát incape , da, incape cu tot cu cámcioml pentm persoane cu 
dizabilitáti, si mai e loc si de-o biclá si-un „motor", in debaraua de debara a 
nechezolului imburghezit, care i-a radiat dupe lista de Friends, cu chitimiile lor 
inchiriate, si pe Noica, si pe Tutea, si pe Cioran! 

Nechezolul de speta I este incremenit in tmfie, el isi dá seama de superioritatea 
sa fatá colegii rámasi pe la cozi, de cát a progresat el spirituál pe cárti rare sub 
ceausism prin efort propriu aici, nu acolo. Pe cánd Nechezolul de speta II este 
insuportabil prin instráinare, s-a formát la stráin in postceausismul imediat si, ca si 
cum el cu familia lui ar fi construit Reimsul, Disneylandul si Ciudad de las Artes y las 
Ciencias, se considerá superior nu únor indivizi, ci intregului popor , fatá de care nu 
simte nicio obligatie, dupá cum nu-i venereazá nici valorile, uitándu-se chiorás, ca la 
o mascá mortuará, la Poetul National, in caz cá emigrantii Neamului Románesc ii mai 
ridicá bustul sfánt in grádinitele bisericutelor lor de lemn. 

Marea hibá sociologicá a imobilitátii sociál culturiste necájindu-ne cá 
nechezolii fiind in trecutul recent intelectualii de tranzitie cei mai informati corect 
politic (exact cum securistii de exterior in economia de piatá!), iacá dar cá, mai 
smecheri, ei s-au orientat inaintea kilointelectualilor si au ajuns primii la ciolan (ei zic 
femur), emanatia lor spiritualá fácánd muschi si nemaivoind apoi cu niciun chip sá 
cedeze, sá impartá cu noii veniti sau cu intárziatii colturile de cotiturá binecuvántate 
cu cocktail anabolic, prin kilointelectual intelegándu-se o persoaná sau personalitate 
care a reusit in regie proprie, sponsorizat sau pe riscul editurii sá scoatá minimum trei 
cárti in tiraj insumat de minimum 1000 exempláre si care si-au putut comanda 
publicitate criticá de la minimum trei promoteri, stiindu-se cá fiecare prezentare 
favorabilá semnatá de un vipoi íti multiplicá numele de zece ori, iar čine are trei 
aprecieri echivaleazá ca om in agora cu 10*10*10 = 1000 de intelectuali care n-au 
scris cárti (microintelectuali) , deci este un kilointelectual, desi mai are multe prémii, 
traduceri si invitatii la voiaj de indosariat ca s-ajungá efectiv un seismectual cooptabil 
in Autoelitá pentm a-si aduce aportul la cutremurele de constiintá de declansat acolo 
pe unde mai šunt unele probléme nerezolvate de semnalat autoritátilor. 

Desigur, inexprimabil, prea multe tipuri sociopoetice de ambiguitate aduc 
února avantajul cá diferenta dintre intelectual, initiat (care detine taina secretá a 
listelor de cárti si tráiri bune), kilointelectual, seismectual si nechezol e adesea 
insesizabilá pentm postánac, tonomat, popándáu si cocalar, fiindcá ea nu se manifestá 
mai niciodatá la competente, ci doar la respectarea neabátutá a codului deontologic de 
nisá (cuib, bárlog, vizuiná, bordei, debara), la patriotism , care constá civic in a 
consilia pe guvernul sá aibá milá de populatie . Cum se spune si pe la televiziunile 
popomlui, sá audá si sá se cutremure ciocoii, megaciocoii si veneticii: 



16 



Patria se cheamá norodul, iar nu tagma jefuitorilor! 

De fapt, orice intelectual, kilointelectual, seismectual, initiat, sau diplomectual 
fara iubire neconditionatá fatá de amáráti si de vatra, dar slujitor si la stát, si la 
stápáni, si la stráini, adicá la toatá tagma jefuitorilor, ajunge sá derapeze ca orisice 
microintelectual mai sfertodoc, nu doar ca nechezolii de ambe spěte propriu-zisi. El 
riscá atunci pedeapsa criticá maxima, nefiind chiar asa de profesionist cánd pune 
incorect románeste pe seama gloatei, ca izvoránd din chiar putul gándirii ei, 
intunericul emanat evident nu de la orice dobitoc din nerodul de norod, ci chiar de la o 
speculatie multimedialá soteriologicá lenesá si comodá, nefácátoare de nimic, decát 
de bezná, pe bani, tratándu-1 insá cu tupeu drept neluminat, prost, incult, las, imoral, 
laolaltá cu lupii, alcolist, tarat genetic, corcit si needucabil pe Neamul nostru cel 
Románesc. 

De aceea, se si defineste uneori postrománismul ca náravul cela comod de a 
despera de popor din cauza ciocoilor si superciocoilor cu bodiguard, stimulat eventual 
de strámbele desantatilor si racolatilor, dovadá ca batjocorirea Neamului Románesc 
nu conduce la implementarea únor standarde de calitate privind clasa politicá si 
complicea ei intelectualá, nu, nici mácar nu se legifereazá declararea Itinerariului 
Spirituál si a Bazinului de Spiritualitate ca asimilabile cu aia de Avere si Interese! 

Nárav de care, prea curánd, nu ne vom dezbára/debarasa ca de cadavrul din 
debara sau ca de maidanezul perfect inocent de sub Tricolorul de pe copertá. 

Dimpotrivá, ce editorialist va milita din balcon, din amvon, din convingere sau 
ca agent de influentá, sá renuntám cu nemiluita la cát mai multá suveranitate , ca sá se 
devanseze cu mult inainte de 2112 lichidarea statului románilor, Ardealul fiind 
guvernat din cea mai apropiatá metropolá, Budapesta, iar Moldova de la Chisinául 
dublu superior tárgului Iesilor in lárgimea prospektelor, nu numai cá nu va primi vreo 
replicá de la Autoelitá, ci sá nu te miri cánd ai sá vezi cá va fi si decorat, si propulsat 
in functii, atát de stápánii lui din Dusmania si Xenia, cát si de cátre vánzátorii de tará, 
unii din cleptocratie, cei mai multi din burghezia compradorá si cátiva din burghezia 
de merit, capitalul románesc de azi, spre deosebire de cel al Brátienilor, nesocotindu- 
se deloc incomodat/deranjat de cel stráin, din cauza inculturii noastre, deoarece 
necitind liste de cárti si pedefeuri bune noi nu stim ce sá mai facem cu banii si nici sá 
ne trimitem beizadelele sá se formeze in tári cu Infrastructurá Intelectualá si profesoři 
adevárati, originali, autentici, la catedre, nu fraieri. 

Postrománismul e atát de stabil si de periculos tocmai pentru cá, intáiasi data 
in istoria demitizatá corect, nu numai megaciocoii s-ar muta la Monte Carlo, pentru 
distractiile si supermasinile si cáprioarele de acolo, ci si amárátii, slugile lor, care 
inainte nu si-ar fi lásat satul de bastiná. Ute insá cá au acum nostalgia Occidentului cu 
salarii decente pentru munci necalificate si cu servicii sociále corecte, inclusiv muzee 
vii, tv didactic, colectii de cárti bune si mai ales mediateci, utile si ca biblioteci de 
informare publica. Prin urmare, in sféra axiologicá, vědem si incremenim cá tocmai 
capitalul román si stráin desávárseste dislocarea matricei etnice sátesti mioritice, 
inceputá de bolševici prin colectivizarea industrialá fortatá si sistematizarea satelor, 
Era Ticálosilor náválind peste noi sá ne sterilizeze/eutanasieze valorile tocmai cánd 
firesc era ca de la clasa politicá si complicea ei intelectualá sá iradieze spre popor un 
tsunami de iubire autenticá v nature, provenitá de la implementarea votului universal. 

Acum, noi postách, postánacii, cameleonii (de fac pe rasistii ca sá poatá fi 
semnalat rasismul in RO, sau fac pe legionarii, ori pe xenofobii), chibitii (opozantii 
pasivi la gestionarea prin actiuni sociále a intereselor si necesitátilor de securitate), 



17 



zdreanta, popándáii, ratonii, mertanii ca intelectuali de lux, tonomatele cu loialitate 
multiplá si sconcsii, ca nechezoli potential virtuali, distingem cu nespusá máhnire 
intre Cárturar, Diplomectual, Initiat (detinátor de liste de cárti/tráiri bune), 
Microintelectual, Kilointelectual, Seismectual, Pubintelectual si Tutár. 

Cárturar este iubitorul de zábava cetitului. Desigur, ispitit el este sá adauge-n 
raft si vreo cártulie personalizatá cu numele sáu, adesea o carte moartá, o mortáciune 
jilavá dovedind deontologic lipsá de caracter si comportament ecologic ca virgulá om, 
carte ilizibilá si necititá ce va ingálbeni la domiciliu sau pe la amici si cel mult in 
depozitul legal, iará nu in focarul canonic, de sá-si dea filologii masteratele sau 
doctoratele pe unele aspecte de la dánsa dintr-insa. Ci numele lui fiind astfel o 
inexistentá fárá de folos altul decát biruinta personalá asupra increatului, nu putem 
pretinde Cárturarului nimic civic de maře anvergurá, cum nici pescarului amator sau 
filatelistului sau invizibilului Microeintelectual sau chiar Diplomectualului discret, 
care e un personaj mai mult de hártie lucioasá decát de carton bine presat. 

Alta este insá situatia Intelectualului propriu-zis, Kilointelectualul ajuns 
influent in cel mai inalt grád, ca Seismectual, ca un cuvántátor eficient, gata sá 
alarmeze printr-o singurá scrisoare deschisá absolut pe toti, ca la stáná o cátea bátráná, 
spre deosebire de a Diplomectualului expert cánd faci la vila tuicá, care e doar 
specialistul adesea onest pe hártie, adicá isi merita diploma aia, sá-1 lásám sá se 
bucure de veniturile sále, invidiat de microintelectualul ce taie řřunzá la maidanezi, 
desi orisicare alegátor sau ales ar trebui sá fie si ciclist, si voluntar, si cetátean civic. 

Cárturarul, in concluzie, precum Microeintelectualul fárá vizibilitate, nu se 
judecá, n-ai ce! Ca la Tutár . Din moment ce nu se implicá. Decát sá-i reprosezi 
parazitismul unui discurs despre nimic in debara sau in nisá. Dar incepánd cu gradul 
pubintelectual, intelectualul trebuie certat ! Mácar pentru cá statutul sáu si-1 atribuie 
toti. Chiar si functionarii se declará intelectuali! Dacá nu cumva e monitorizat de 
proprii sái prieteni adversari pentru perspectiva sa, tipic kilointelectualá, de a acumula 
traduceri, prémii, cálátorii si relatii pána devine un seismectual, un intelectual care se 
aude ca un tsunami, un atitudinar capabil sá declaseze cutremure de constiintá, bun de 
cooptat in Autoelitá, dacá moare altul sau e vreunul eliminat pentru nesupunere. 

Totusi, cánd norodul, apárándu-se de lipitori si serpi, isi insuseste pátimas 
lozinca sconcsilor sau desantatilor Moarte intelectualilor! , sá nu ne facem vreo iluzie 
cu vreun tsunami de constiintá, El, Norodul, chiar ESTE dispus sá-i ia, ca un prim 
avertisment, la omor, pe acesti toti domni generosi, odatá cu ciocoii, superciocoii si 
alti neprieteni ai lui! Si sá nu-si facá nimeni iluzii gresite cá ca-n manifestul capitulard 
Imposibila lustratie, revolutiile sau exploziile sociále se iscá exact cánd le dořešte 
securitatea, ori, ca la istoriografii mediatici, cánd ies zeci de mii de rasi din lázi, care 
ar fi fost cel mai prost Gorbaciov sá aprindá chiar el iskra-n RO, dupá ce chisináuienii 
in noiembrie 1989 au fácut parázii sovietice, intorcánd tancurile si golind tribuna, ce- 
aveau sá-i facá si bucurestenii mitingului antitimisorean al lui Cea. 

Cáci intelectualul de elita, seismectualul autorizat, spre deosebire de Cárturar, 
care are drept avere doar cel mult un pseudonim sau heteronime, ca eremitii asiatici, 
din teama cameleonicá a popándáului sá nu se finanteze cumva vráji in contra sa, - e 
altceva, el stápáneste mai mult decát un nume, detine statutul de vip sau de vipoi, isi 
bazeazá axial cariera creierului pe un renume asurzitor pá peste tot atlasul. In 
imaginární gloatei de la colectiv, el isi trage foloase din aceastá pozitie, atát de la 
statui román, in functie de cum navigheazá axiologic si ufologie politic, cát si din 
mediul privat, máncánd raritáti de la mogulii románi si nababii nerománi serviti, pe 



18 



care ii legitimeazá generos, orbindu-ne de la obraz, ca fiind persoane onorabile, 
cinstite, niste filantropi mizericordiosi, impámánteniti, importanti pentru potentiale 
investitii fabuloase in infrastructura intelectualá si marile recuperári. 

Cam ce foloase, din perspectiva iluziei populare, mánca-ti-as familia? 

Maximum de foloase, tovarási! Foloase de-a dreptul mitice pentru orice 
Miticá! 

Pozitia polará , in primul ránd, de pe care iei startul cu sulita-n sus, ca un zeu 
auroral, in turnirul pentru desemnarea Intelectualului Dominant. Publicitatea gratuitá 
si fárá limite, ca vártejul, láturile debordate-n maře. Nemurirea asiguratá, cum 
congelezi ciorba de burtá. Haremul. Cvadriga. Cámilele. Mertanul. Cariera cea 
dináuntru si cea dinafará. Fonctia bine remuneratá in vremuri de mizérie bugetará si 
de exterminare statisticá a tuturor várstnicilor, nu doar a pensionarilor nesimtiti. 
Iataganul de calitate. Puterea legatá de aceastá pozitiune strategicá la un colt de 
cotiturá bun ca tiramisu. Sá poti musea pe oricine. Cumulul de functii. Si de persoane 
cu inimioara in situatie dramaticá! Sinecure. Relatiile, relatiile cu needucatii, care iti 
cresc numeric continuu in oligopedagogia noastrá. Admiratori si admiratoare din care 
poti selecta un harém de fani si fane, Coane Fánicá! Sá ai numai piaristé tinere-n 
filiale, la care sá tragi cánd voiajezi in urbile importante. Spaga, desigur in ambalaj 
mofturos aristoeratic, data cumulardului: invitatii ici-colo, aici si Dincolo (mai mult 
de la trimisii nostri!). Oportunitátile privind a reprezenta RO , adicá a voiaja pe banii 
contribuabilului. A-fi-acolo ca act de prezentá, fiindcá rezultate ioc, am scápat 
Schengenul tocmai pe bátátoritul cultural teren franco-german, ce rusine! desi era in 
interesul si la prosti, si la culti! Ideál e a flinta tot timpul pe-acolo-sa, la cápátáiul 
Exilatului angrenat in sfársitul continuu! Fárá insá a da si la popor jurnale de voiaj, sá 
mai invete. Pána la Marele Cutremur Catastrofal, cánd te-o ajunge museátura 
maidanezului din Pompei la coltul de cotiturá al drumului prin memorie, ca un 
remember dur. Totodatá, a te mentine mereu conectat la curent, acaparánd cu 
prioritate sponsorizárile externě misto, a te intoarce apoi cu validarea occidentalá 
pentru tine, nu pentru biata tará , si cu „noutáti" pe care infrastructura intelectualá si 
sculária academicá din RO nu le permite amárátilor, studentilor tái , alimentándu-ti 
astfel tie o excelentá artificialá, justificatá dar nedreaptá, pána la nesimtit de adánci 
bátráneti. 

Pe scurt, fericirea texistentialá de caz, de a avea céva tipárit de scos si de a 
descoperi in toate functiile numai §i numai prieteni adoratori-sponsorizatori, de la 
editare la tipárire, difuzare si promovare, indiferent dacá te citeste cineva pána la 
pagina 420 sau abandoneazá din start, amánánd savurarea somonului textual, perje 
pentru mai tárziu. 

Pe larg, o fi rentabil sá fii Intelectual, dar mai ales e prolific: nasti o sumedenie 
de prozeliti si de cloně care se orienteazá in baza mitului foloaselor de mai sus, 
invatá repede cá abjectiile ascensionale se uitá si nu rámáne decát profilul dupe chia 
succesurilor: postrománismul! 

Care mit págubos, ca la circul iluziilor, postrománismul, genereazá nu 
intelectuali, ci nechezoli ! Cáci, din pácate, intelectualul intelectual nu are indecenta 
pubintelectualului de a-$i publica ce incá serie sau de a initializa, fárá pauza de 
gándire, urmátoarea carte, asa cá in viata publica Seismectualul melancolic valoros, 
cu toate premiile, traducerile, cálátoriile si relatiile lui, e aproape tot atát de inexistent 
precát Cárturarul sau invizibilii Microintelectuali, Pulimea mángáindu-se visátoare 
doar cu zgomotosii nechezoli si cu unii kilointelectuali ! 



19 



§i astfel toate foloasele existentei culturii la om zgomoto§ii nechezoli si le 

trag, ca ei nu de la Rám ci, ca tip uman, din lichelele intimidate cándva de Howl-ul in 
contra lichelelor se cam trag. 

Ci viata noastrá de importantá comunalá de-aia e mai mult un concert de hiene 
crizate, tapiri supradotati si maidanezi in rut, cu groháituri obscene de porci de fapt in 
siesta, papagaliciti exotic ca-n Pisan Cantos-urile Ezra Pound dupá Bosch, fiindcá 
seismectualii devin retractili fatá cátre fatá, pubintelectualii nu se chiorásc mai jos de 
rejansa rubricutei, la norod la postaci la clienti, kilointelectualii, cárturarii si 
cárciumarii nu se baga, megaintelectualii devin evazionisti dacá interesul tintei de-ti 
cumpárá opusul, pentru unionism, monarhie sau antibolsevism e sub 2%, iar 
microintelectualii n-au vizibilitate chiar dac-ar scoate cárti, asa cá greul productiei 
cotidiene de text si hipertext il duc nechezolii ca editorialigti si, moderatorii lor, 
postacii nostri, ca domni subpámánteni in presa online si pe bloguri. Deja, pe culmile 
democratiei si prosperitátii, cánd tot mai multi mari intelectuali románi trec de 95 de 
ani in pliná activitate, mai interesantá e parapresa: ce scriu postacii, forumistii 
retelelor de socializare sau bloggerii mai sárácuti. Iar aceastá bulibásie cu sapte tipuri 
de ambiguitate, dacá nici postacii nostri nu vor parcurge liste de cárti si pedefeuri 
bune si nu se vor purifica in bazinul de spiritualitate, va důra si-n Epoca Wash, din 
moment ce ne sprijinim capitalismul pe nechezoli si chibitii lor nu numai la nivelul 
soteriologic spirituál suprem, al intelectualilor generalisti, liberali, ci tot cu 
improvizatii si surogate lucrám predominant pána si unde e nevoie kilointelectual de 
afaceristi, guvernanti, ofiteri, analisti, diplomati, ingineri, economisti, juristi, 
veterináři, arpentori, hengheri sau chirurgi. 

§i nu de azi, de ieri. 

Cáci istoriceste, dacá te gándesti ca Licean Neascultátor la acest jalnic 
Gaudeamus 18 din 2011, cu gust amar de limonáda cu etnobotanice, de ii incap in 
jupuita lui geantá Profesorului §tiecarte toate noutátile rávnite din catalogul lansárilor, 
pe cánd in alti ani ii trebuiau douá-trei jamantane cáráte de discipoli asudati, 
postrománismul este expresiunea cea mai joasá a calitátii deplorabile a vietii noastre 
spirituále de dupá Nápasta din 1940, cánd a inceput Hiatusul, adicá bolsevizarea 
ireversibilá a Neamului Románesc, asuprire stiintificá nationalá, sociála si culturalá 
care ne-a aruncat inapoi in premodernitate , ca pe niste repetenti, asa incát mintile 
iluministe trebuie iar si iar sá se preocupe de Luminarea Poporului, dar nu s-a ivit incá 
din rándurile baronilor, corsarilor, mogulilor, shogunilor sau nababilor vreun nou 
boier patriot ca Dinicu Golescu, marele nostru filantrop contemporan grófului 
Széchenyi István, sá ceará prin grimase civice ferme guvernantilor, in primul ránd, sá 
aibá milá de populatie si, in al doilea ránd, sá investeascá in Infrastructura Intelectualá 
pentru toti, nu doar pentru clientela tehnocratá, care oricum circulá, poate čiti Afará. 

Ci in loc sá li se facá rusine de ei insisi, cá n-au reusit in unionism, monarhism 
si anticomunism , deoarece au evitat inflorirea infrastructurii intelectuale §i 
emanciparea cadrelor didactice de teama concurentei la femur, din contra, multor 
intelectuali li se íácu, de pe la coltul de cotiturá din 1997 incoace, sila de propriul 
popor, de viitoarea recuperare a trecutului sáu! 

Unde šuntem noi o generatie de pigmei incapabilá de a face istorie majora, 
pácálim Generatia Pupici cá si restul istoriei intelectuale este o pověste cu neispráviti. 

Aceastá dialecticá absurdá, a infezabilitátii, e o prioritate nationalá sá fie 
examinatá din toatá materia, deci rásturnatá fecund inapoi cu picioarele in sus! 



20 



O generatiune puturoasá, cum ne-ar sudui din matricea sa teranul, care viteji 
infatuati am rátat incalificabil tot ce se putea rata, isi permite pentru ca sá ia la misto 
generatiunile eroice de-au intregit Tara si Neamul, sau temporal zis, řáde ciob din 
1997 de o oalá sparta la 1940, douá decenii de Epocá Mooye si de risipá face 
caterincá, in pustie dupá Hiatusul bolsevic, de douá milénii de statornicie si de 
miracol pe meleag ! 

Am ajuns de rásul curcilor si, pácat, de-al bibilicilor! 

Adeváratu-i cá-i vorba numai de nechezolii de ambe spěte, si de unii 
kilointelectuali sau de anumiti pubintelectuali din pubela puterii de put a maidanezá-n 
cálduri, dar toti istia au o vitalitate comparabilá cu a carieristilor activisti de odinioará, 
chit cá e-ntr-o dinamicá fárá egal componenta grupurilor de influentá, cá se mánáncá 
si intre ei, va sá zicá incep cu UTC-ul si cu 50 de sutimi suplimentare la médie pentru 
activitate in UASCR sau voluntariat, decisive la repartizári, slujesc orice stápán, 
toarná sau ling aici si acolo, inclusiv la ambasádě, pamfleteazá, šunt acelasi tip uman 
de gestionar, manager sovietic, securist sau ideolog, cá genetic nu existá decát 
hazard, dispun de portavoce si de card si de liste negre, au greutate precum 
pántecoasele cárturárese si šunt mai vizibili decát adeváratii cárturari din biblioteci, 
ajungánd sá se erijeze in tribuni, cunsuli sau consilieri, fárá a sti nimic despre gloatá, 
se agitá, urlá in numele ei si parvin a functiona aulic drept adeváratii si singurii nostri 
intelectuali activi, chiar impotriva interesului national. 

Ceilalti, ultimii patrioti, resemnándu-se cu sofismul cá, asa c um aceste flintě 
umane inumane šunt niste inexistente, si postrománismul este in sine o inexistentá, 
dar ne doare orice picáturá de venin nechezol din imaginar, cum pe marii mutilati 
membrele amputate eroic la cele douá Rázboaie, de íntregire si Reintregire. 

Lasa mortii sá-si ingroape morfii si nechezolul sá bárfeascá din cafenea, numai 
de muscátura seismectualilor momentului trebuie sá stai cu fřicá, zice maidanezul 
postacului, sá nu cumva sá le tai calea dintre politician si financiar intru sporire 
duhovniceascá lecturánd in sihástrie liste de cárti si pedefeuri bune! 

Numai lotul variabil si fřagil de megaintelectuali are, spre deosebire de 
nechezoli, tot atáta influentá asupra oamenilor de stát si filantropilor cát celelalte 
vipuri conectate la oligarhia noastrá. Swift le-a vorbit primul comesenilor sái de 
micro- si megaintelectuali, toastánd indelung la un počal de Purcari rontáind toast 
táránesc, iar Voltaire de shogunul Micromegas. Asa cá, tinere Licean Neascultátor, 
odatá recunoscut in nisa ta ca specialist generalist, nu atát pe cái critice, cát 
autopublicitar civic, cáci nu existá infřastructurá criticá decát de circuit inchis, intre 
evaluatori autorizati, accesul maxim la publicitate, deci la dominanta , ti-1 asiguri 
numai dupá ce faci ca ei, cum ne inchipuim c-am face toti , dacá ajungi sá dispui de 
supraputere, adicá de putere de stát (pozitie institutionalá, resurse financiare si de 
voiaj, oportunitáti de a primi spagá metafizicá, páienjenis de relatii de gascá si chiar 
mafiote sau imperialisté, eventualá cooperare cu serviciile supreme) combinatá cu 
putere de la stápán, atunci cánd slugáresti si la shogun, mogul, corsar mobil, baron 
local sau nabab stráin, publicándu-ti panseurile pe organele acestuia si exprimánd in 
deciziile de stát interesele acestui finantator, nu pe-ale amárátilor! 

§i mai face spume gloata in eresul cá Ei, mega-nechezolii, nici n-ar aplica si 
performa de sá urče pe firmament ca stele gigantice, firmate, dacá cleptocratia sau 
burghezia de merit, capitalul román si cel stráin imperialist (transnational capitalist 
class), nu le-ar tolera complice strálucirea de o opulentá care nu se opune nicidecum 
exploatárii omului de cátre om in generál, ca sá nu mai zicem nimic de exploatarea 



21 



omului román de cátre omul occidental in particular , si toate acestea in bezna unei 
crize bugetare neprofetite si inexplicabile decát prin postrománismul ca era de la sine 
inteleasá, fiind noi inferiori rasial grecilor, si mai... balcanici ca ei, dar beneficá pentru 
toti superciocoii, de aceea orice rotire a puterii neschimbánd mecanismul decizional 
vázut de popándáu ca fiind churchillian, pe interese si presiuni, anume 31% 
cleptocratie, 18% uie, 26% de acum incolo creditorii Xeniei (procent ce le va inghiti 
treptat campe toate!) si numai cel mult restul - imbuibarea alesilor , care unde aproape 
ca nu se mai merita de sá faci politicá in loc sá lecturezi la liste de cárti si pedefeuri 
bune. 

Adecá nu s-au vázut, nici n-o sá se vazá pána n-a veni poporul telesuveran la 
putere, seismectual idealist, care-n bátália pentru principii, pentru Neam si Tará, sá-si 
primejduiascá aci-n Levant totul : averi, libertate, bunástarea familiei, pacea 
extraconjugalá, opera, sánátatea, conturile, mediateca, fototeca, cercul prietenilor, 
publicul consumator si mai ales rubricuta. Pentru ce? Pentru un Ideál! 

Avánd si dreptate, pentru cá spre deosebire de magnáti, pe care nu i-a vázut 
nimeni muncind , decát poate la vánat fiarele pádurii si cáprioarele, Autoelita přivěste 
deznádájduit la gloata din mlastini, de pe un munte al suferintei trudnice in diferite 
mari mediateci, muzee, teátre, temple si alte locatii ale Inřřastructurii Intelectuale. 

Pe scurt, in termeni de-ai másurabilitátii ingineresti diplomectuale, nechezolul 
mai nu parcurge vreun Itinerariu Spirituál pentru micile sále nevoi de pamfletar, ci se 
bazeazá pe numai douá-trei bestselleruri si atáta tot cu gurá maře, fiindcá el are insusi 
Bazinul de Spiritualitate redus la sub 100 de cárti, si alea din trend, pe cánd al 
megaintelectualului autentic veritabil, Bazinul sare de 1001 cárti clasice sau tráiri 
initiatice , ceea ce nu se poate sá nu-1 blagosloveascá inzecit si cu virtuti magice 
faustice esoteric secrete, nefiind nicio vrájealá cá ai motivatie sá te pozitionezi ca 
postač la respect inconturnabil in subteraná, cu cea mai admirativá cutremurare de el. 

Ci sarcinile redresárii dupá Hiatusul bolsevic (1940-1989) šunt uriesesti din 
prea multe pácate si cer umeri herculeeni mai mult decát gigaintelectuali, umeri 
oblici de geniu natural , dar batjocorindu-1 noi pe Eminescu, altul fárá mari penitente 
nu ni se va livra. Nu ne putem rázima realist atuncea decát pe geniul obligát , la care 
oricum šuntem constránsi toti ca sá supravietuim in Coplesitoarea Complexitate, 
anume in acceptia lui de geniu sintetic , proiectat si implementat cu cele mai grele 
sacrificii (sánátate, avere, familie), ca Érou care te-ai fi jertfit pentru Tará, Neam si 
Presedinte, doar dacá existau sens, Beatrice si čine sá-ti tiná lumánarea fárá a te tepui. 

Or, cum nu era čine sá ti-o tiná, lumánarea, se crucesc pána si desantatii 
Dusmaniei de cum s-au giucat scenariile, cá era vadit mai usor sá izbándesti in 
recuperarea (integrarea cát de cát) a Basarabiei, in re-monarhism sau in lustratie, decát 
sá achiti pána in 21 12 sau in 2222 datoriile si dobánzile de 100 poate 200 de miliarde 
de euro la imprumuturile de refinantare contractate la confluenta Epocilor Mooye si 
Wash de clasa politicá si complicea ei intelectualá, revenind tineretului idealist de 
máine porunca de la popor sá intruneascá o comisie cát a dlui Tismáneanu (istorici + 
oameni de informatii + studenti románi de la Harvard) care sá verifice dacá nu scápam 
mai ieftin declaránd Stráinului cá Románia e ca un bancomat fárá numerar! 

Puterea pubintelectualilor - care la noi pot fi eficienti intr-o veselie, chiar 
lipsindu-se de geniu sintetic - asupra masilor si decidentilor politici, e atunci implicit 
vrájitoreste imensá, asa cá in munca webisticá de cáineascá monitorizare populará, 
desfásuratá de postacii nostri idealisti cu ei, seará de seará, reeducándu-i in 



22 



perspectiva venirii poporului in Capitalá, trebuie pažite urmátoarele principii 
antiderapante, toate legate ambidextru de frána de piciorus sau de manutá: 

1) un megaintelectual nu poate fi desfiintat , nici mácar dac-ar retro grada 
Steaua, iar atacurile la valoarea lui se intorc impotriva lansatorului raton, postánac, 
cameleon, popándáu, zdreantá, tonomat cu loialitate divizatá sau mancurt care a uitat 
de principiul vársárii identitátii culturale in circuitul mondial de valori; e ca cu 
cátelandrii vietii ca o pradá, nu oricine detinánd competente de cum se sfásie hoitul 
armásarului care a fost, dar oricine agent poate interpreta oricánd in circulatie orice, 
ca derapaj, ca substantiv atributiv constatator de sá-i aplici o completivá directá; 

2) micile greseli ale megaintelectualilor , chiar si tácerile lor exact cánd nu te 
astepti, au niste consecinte semnal-efect gigantice, descrise de teoria catastrofelor, 
anume ca fluturele dupe buturuga micá rástoarná carul maře, asa ca acesti protapi 
vizibili ai societátii tractate trebuie monitorizati fara incetar e de postacii neadormiti ai 
miscárii civice, pentru a le fi sanctionate derapajele chiar din fasa ířactalului haotic; 

3) nu te astepta ca obiectia unui pieton scatologic, sau a unui provocator raton 
gen Vá ordon sugeti Prutul! in contra eroilor Rázboiului Sfánt dus impotriva ambelor 
totalitarisme, sá fie luatá in seamá de pilot intr-un plurivers mediatic, unde nu 
conteazá in zborul de noapte decát adevárurile propulsate publicitar, platíte, asa ca 
singura ta sansá de a fi auzit de áia din cocpit si a sávársi binele este sá ai idei putine, 
dar fixe, pe care sá le repeti neobosit pe ambalaje seducátoare, colorate de geniul táu 
obligát in ale packagingului, revenind pána la urmá ca o yalá tot la sloganuri, la 
constelatii de keywords, cum judecá si gloata, cu modul ei greoi de a fi si cu urechile 
ciulite maidanez numai spre scárta-scárta incorect pe carosabil a derapaj. 

Poate si din aceastá priciná, ce veleitar, cárcotas sau nationalist inapoiat, ce 
pitecantrop misogin il uráste de necrolog pe vreun pubintelectual, ála preferá dacá are 
duhovnic sfánt, arma tácerii mediatice, calculánd sá mai astepte in pozitia 
maidanezului de sub Tricolor pána ce se incaierá insisi intelectualii intre ei, ca niste 
ursuleti, neriscánd deocamdatá, fárá Stápán čert, a vorbi in plus, ca unui ce se stie a fi 
din clasa de mai jos de mijloc a spiritului , si a-si raci el relatiile, inainte de atáta 
ascensiune personalá, cu o coalitie care in imaginární sáu angoasat reuseste 
nerománeste a reuni si coordona contra lui personál, cum ar strivi o cireadá fluierasul 
de soc, Fundatia Calea Victoriei, Humanitasul, Fundatia Románia de Máine, Fundatia 
Dezvoltarea Popoarelor, Fundatia Ana, Grupul pentru Dialog Sociál, Institutul Aspen 
Romania, Curtea Veche, Fundatia Crestiná George Becali, Revista 22, Paralela 45, 
Fundatia Renasterea pentru Educatie, Sánátate si Culturá, Colegiul Noua Europá, 
Fundatia Gheorghe Hagi, Dilema, Asociatia Ziaristilor Independenti din Románia, 
Fundatia Róza Rozalina, Poliromul, Garantat 100%, Institutul Cultural Román, 
Fundatia FC Arges Pitesti, Translation and Publication Support Programme, Uniunea 
Scriitorilor si Profesionistilor, Profesionistii, Fundatia Dan Voiculescu pentru 
Dezvoltarea Romániei, Fundatia justitialist consumeristá Cameleon Popándáu, 
Románia Literará si toatá constelatia revistelor si blogurilor literare, TVR Cultural, 
Fundatia Concordia, Observatorul Cultural, Evenimentul Zilei, Adevárul, UNITER, 
Románia liberá, Fundatia Dr. George Constantin Paunescu, Inapoi la argument, 
Cotidianul Vechi, Idei in dialog vechi, Realitatea TV, Societatea Academicá Románá, 
Fundatia Soros, UDMR-ul, Filologia de la Universitatea din Bucuresti, Fundatia Dinu 
Patriciu, Stabilimentul (anti)clerical-radical-agrar Propinatiu (SACRAP), Institutele 
de Istorii, Fundatia Europeaná Dragan, Grupul de reflectie femininá de la Cluj, 
Diaspora euroatlanticá universitará si multe alte platformě si site-uri, institutii si 
organizatii si grupuri informale sau infernale, inclusiv institutia prezidentialá cu tot cu 



23 



serviciile ei interně sau de exterior si toate báncile cu recuperatorii lor impertinenti, 
care ordie rabelaisianá comandatá de vreun Gulliver cu rucsac dupe Travel numai ce 
i-ar distruge imprudentului postač aproape nechezol in aspiratii propria devenire spre 
o finalitate magicá mai intái de kilointelectual/pubintelectual si apoi, pe bazá de 
abjectii ascensionale, ca unul din cei 52-53 seismectuali ai Autoelitei, cu perspectiva 
ca mácar o sáptámáná in viatá sá se poatá prenumára printre cei 7-12 megaintelectuali 
de moment ai Epocii Mooye sau Wash. 

De kilointelectualul simplu insá, postacul ambitios evident n-are a se teme, 
fiindcá omul destept, dacá n-are ciomag sau bodyguard sau bani, e mai dispretuit si 
decát un postánac notoriu de cátre sconcs si de samsari, iar derapajele sále nici mácar 
nu se aud, ca la zdrente sau la mop, asa ca n-ai ce critica la el dacá le vezi dára. 

Dimpotrivá, postacii nostri trebuie sá aibá, vasázicá, la ciná milá crestiná de 
kilointelectual, necrititicándu-1 mai deloc, ci aliindu-se cu el cum ar sugera si Lenin 
lui Stalin, contra nechezolului . acordándu-i intotdeauna credit moral, pentru cá 
aceastá categorie socioprofesionalá, kilointelectualul, nu se poate realiza ca virgulá 
om prin mijloace proprii pána la gloria depliná si, de aceea, se ajlá intr-o perpetuá 
cáutare, pe alocuri chiar náscocire, a Stápánului, la stát sau in mediul privat, la ai 
nostri sau la Dusman, cu speranta cá va ajunge megaintelectual sau mácar 
seismectual/pubintelectual si cu spaima si perspectiva in abis de a esua ca 
microintelectual de provincie, confundándu-se cu diplomectualii. 

Indrituit sá stabileascá, pe principiul identitátii culturale in circuitul mondial 
de valori si pe principiul primordialitátii valorilor, čine šunt megaintelectualii anului 
si cei 52-53 membri actuali ai Autoelitei, de regulá mai mult pubintelectuali, 
seismectuali si nechezoli decát cárturari sau intelectuali publici, e doar poporul 
suveran, a cárui vrere costá insá mult a o afla sociologie sau prin servicii, ar trebui o 
investitie ca aia, giganticá, din 2006, conceputá pentru identificarea celor 10 Mari 
Romani (mai toti unionisti! ! !). 

Totusi, nu-i ráu de subliniat cá, scotocind in mass media, descoperi conceptual 
cá existá taxonomie si alte specii de intelectuali decát cele amintite, cum ar fi 
intelectualii adevárati. Descoperiti recent, cum bágánd si pe generalul Pacepa, tocmai 

ne oferá o lista dl Sorin Iliesiu, adresándu-se unui presedinte: 

Toti intelectualii adevárati gindesc ca mine. li rog pe acestia, pe semnatarii apelului meu 
pentru condamnarea comunismului (printre care, in ordine alfabeticá: Radu F. Alexandru, Liviu 
Antonesei, Teodor Baconsky, Petre Mihai Bacánu, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Ion Caramitru, 
Nicolae Caranfd, Mircea Cártárescu, Magda Cárneci, Manuela Černat, Doina Cornea, ÍPS Nicolae 
Corneanu, Mircea Diaconu, Sorin Dumitrescu, Smaranda Enache, Radu Filipescu, Steré Gulea, Cristian 
Hadji-Culea, Bogdan Iuliu Hossu, Lucia Hossu Longin, Doina Jela, Marco M. Katz, Thomas 
Kleininger, Gabriel Liiceanu, Norman Manea, Nicolae Manolescu, Liviu Mihaiu, Mircea Miháies, Dan 
C. Miháilescu, Ioan T. Morar, Maia Morgenstern, Carmen Musat, Gheorghe Musat, Bujor Nedelcovici, 
Virgil Nemoianu, Cornel Nistorescu, Andrei Oisteanu, Stejárel Olaru, Marius Oprea, Ion Mihai Pacepa, 
Horia-Roman Patapievici, Dan Perjovschi, Marta Petreu, Lucian Pintilie, Cristian Pirvulescu, Andrei 
Plesu, Nicolae Prelipceanu, Cristi Puiu, Dan Puric, Vasile Puscas, Tania Radu, Nestor Rates, Mircea 
Ráceanu, Constantin Ráutá, Victor Rebengiuc, Romulus Rusan, Oana Serafím, Monica Spiridon, 
Valeriu Stoica, Liviu Ioan Stoiciu, Serban Sturdza, Dorel Sandor, Eugen Serbánescu, Ovidiu Simonca, 
Mihai Sora, Dorin Stefan, Alex Stefánescu, Stelian Tánase, Alin Teodorescu, Vladimir Tismáneanu, 
Adrian Titieni, Gábor Tompa, Florin Tudose, Cristian Topescu, Tudorel Urian, Varujan Vosganian, 
Alexandru Zub), sá vá solicite demisia de onoare. 

Nu toti de pe eerane šunt insá megaintelectuali, cum am mai zis, si nici mácar 
seismectuali sau pubintelectuali din Autoelita momentului, cea mereu si mereu in 
prefacere dialecticá, ca cristalele lichide, dar conservándu-se-n acelasi toi in loc sá se 



24 



extindá cát putina lui Diogene. Cum stagnánd din dezvoltare? Tocmai rupándu-se de 
popor ca Antheu de Glie, autocastrándu-se ea de nu se mai inmulteste odatá. 

Autentica, cea mai apropiatá de adevár ierarhie a valorilor clipei o detin numai 
serviciile speciále din RO, excelánd prin obiectivitate, si evident, ale Dusmaniei, 
precum si uneori sondajele care reflectá ca nechezolii n-au fácut niciun gram de 
micron pe secundá in Luminarea Poporului, dar nici n-au sugusat in postrománism 
intreg patriotismul, un sondaj CURS ierarhizánd scriitorii astfel, in toamna lui 2009: 
Adrian Páunescu - 30,7%, Mircea Cártárescu - 10,5%, Mircea Dinescu - 5,7%, 
Corneliu Vadim Tudor - 4%, Ana Blandiana - 3,8%, Ion Cristoiu - 3,2%, Octavian 
Paler - 2,3%, Dan Puric - 2,1%, Pavel Corut - 1,9%, Andrei Plesu - 1,9%, Stelian 
Tánase - 1,7%, Grigore Vieru - 1,5%, Fánus Neagu - 1,5%, Marin Sorescu - 1,3%, 
Gabriel Liiceanu - 1,1%, Domokos Geza - 1,1%, Alexandru Paleologu - 1,1%, semn 
ca tactica scoaterii lui Goma din creierii gloatei a dat roadá bogatá, dar cum adesea se 
intámplá cánd pescuim in ape tulburi, emaná un fel de neclaritate de la Autoelitá, 
pentru ca ea se valideazá singurá, face abstractie de popor, care se uitá de jos in sus de 
la firul ierbii si vede doar aerul bátáindu-se sub caniculá ca aburii de la alambic cánd 
reformezi borhotul. Poetul filolog scrie pentru public de filologi , de unde ia si prémii 
exorbitante, fárá a se gándi in stráinátate la singura noastrá clasá pozitiva , pe care o 
sugrumá formele noastre fárá fond si cam fárá fonduri, decapitalizate, cá ea isi alege, 
corect sau incorect politic, proprii ei poeti nationali: Andrei Muresanu, Dimitrie 
Bolintineanu, Vasile Alecsandri, George Cosbuc, Mihai Eminescu, Octavian Goga, 
Radu Gyr, Nicolae Labis, Adrian Páunescu, Grigore Vieru, Leonida Lari... 

Dar din pácate, alungarea vreunui megaintelectual cumulard din functii si 
inlocuirea lui cu vreun academician valoros sau cu tineri tehnocrati patrioti formati la 
Sorbona, la Toulouse, la Freiburg, la Harvard sau la Oxford, este la mintea cocosului 
cá nu rezolvá problemele structurale din viata noastrá spiritualá. Filantropii potentiali, 
adicá potentatii, trebuie sá se vindece de orbul gáinilor si sá observe cá rata plusvalorii 
nu poate aduce mai mult profit decát cánd exploatám un proletariat bine educat si 
eventual cult, deci creativ inovativ. 

Ce puii mei liberalism de dreapta, ce capitalism postmodern bananier e ála 
care nu militeazá pentru Luminarea Poporului?! 

Provocarea providentialá adusá Neamului Románesc si postacilor de Epoca 
Wash nu e rotirea cadrelor, ci cum sá exciti inmultirea lor in proportie geometricá! 

Nu sá-1 detasezi pe presedintele de la ICR intr-o debara trebuie sá fie visul 
sconcsilor, desantatilor si racolatilor, ci cum sá formezi in cultura noastrá 20-30 de 
„cai de curse" nicasieni simultani, prin lectura de liste de cárti bune pentru Itinerariul 
Spirituál bazat pe un vast spirituály pool, intern ca si extern, si sá-i exploatezi in tot 
atátea filiale pentru Marea Recuperare, intru Onoarea, Gloria si Mántuirea Neamului. 

Cáci idealá pentru ca sá rezistám in UE este nu extinderea uneia, ci 
coexistenta mai multor Autoelite, dupá inflorirea Infrastructurii Intelectuale, 
emanciparea apostoliceascá a Corpului Didactic si proclamarea RO stát 
national unitar, CULTURAL si indivizibil. 

Faptul cá nechezolii doar se scarpiná intre ei ca broscutele ráioase pe secetá, 
poporul učenic neascultátor din semiintunericul televizionar fiind silit sá fure 
spiritualitate si meserie de prin conversatii publicitare mai inalte, purtate in limba 
pásárilor, adevárul statistic cá nechezolii šunt un fel de inexistente cu alurá de elefanti 
se vede orbitor abia in nerecunoasterea internationalá a valorii fildesului lor. 



25 



Pána ín prezent, numai megaintelectualii, intelectualii publici si doi-trei 
pubintelectuali au reusit sá propuná candidati Nobel viabili, pe cánd dintre nechezoli 
nu s-a recrutat niciunul, dar absolut niciunul! 

De aceea, putem anticipa ca nu nechezolii ci numai megaintelectualii, 
seismectualii si intelectualii publici pot salva limba románá de la pieire , actionánd de 
o asa manierá incát mácar ea sá supravietuiascá poporului román pácátos, devenind 
limba paneuropeaná unicá, in locul la English (U.S. A.), cum a mai si fost, de fapt 
limba noastrá liberalá, inainte de modernism, ca limba latina arhetipalá a tuturor 
intelectualilor valorosi de la Atlantic la Ural , folositá-n comunicarea reciprocá a 
rezultatelor a ce anume cerceta fiestecare! 

Insá, ceea ce e mai ráu e necazul cá atát nechezolii de scoalá germaná 
maiorescianá si-au pierdut legáturile cu ai lor colegi din Weimaruri si Dresde, cát si 
nechezolii de nostalgii sincronice lovinesciene cu tovarásii lor de frondá, de cinismu' 
si de lene din lupanarele si cafenelele Parisului, cea mai recentá consecintá fiind stirea 
spárgátoare de auz cá nu alte tári, cum ar fi Italia sau Spania cele cucerite de 
agricultorii si nomazii nostri dupá modelul slavilor de sud-est in Levant, ci tocmai 
Germania si Franta s-au aliat, dragele de ele, trágándu-ne din senin peste cáile de 
comunicatie si comunicare o Cortiná de Vidia , cum ar dori-o Nicolas Sarkozy de 
Nagy-Bocsa, ca sá nu se fofileze si cleptocratia noastrá Kitsch in Schengen, sá 
ciuguleascá struguri pe malul Moselei si sá se plángá sezánd de rata profitului unui 
invátámánt támpit! 

Mda! Germania, Franta ca mari, exempláre puteri culturale de imitat, mai 
treacá-meargá, din respect, nu ne punem cu ele. Jawohl! 

Dar aroganta miniguberniilor Olanda si Finlanda, hélas, e resimtitá de popor, 
care a simtit greceste riftul, crevasa, prábusirea de statut, cá inainte ne umileau doar 
imperiile gigantice, nu minigubernii, ca o nesimtire , ca un corolar trivial si trist al 
constatárii mai vechi a paradoxului cá in RO clasa intelectualá e mai proastá decát 
clasa politice, mai ales deoarece pentru cá nu tine cu turca echipei nationale. Aproape 
un adevár axiomatic, pe care sá construiesti teoria Epoch Wash, acum cánd Epoca 
Mooye s-a terminat dupá numai 22 de ani, cát řu si timpul de viatá si al rodnicei 
spirituál de-i asa hulitá, Románia Maře Regalá. Cáci puterea politicá, reactionánd la 
Ratarea Schengenului in 22 septembrie 2011, care alungánd investitorii va sáráci si 
mai mult sárácimea, mácar a detectat niste bacterii sau insecte in TIR-urile cu flori. 
Editorialistii si desantatii, prinzánd de vestě, au fácut insá báscálie sau, la un semn, au 
gásit vinovatii numai dintre functionarii románi corupti, cánd normál era sá laude 
publicitar frumusetea tufánelelor si imortelelor noastre, lásánd loc de protest 
individual fiecárui patriot dupá constiinta sa. Cát despre Finlanda, dacá populistii ei n- 
ar fi fost dulái maidanezi fárá obraz, guvernul ar fi gásit poate cái de rentabilizare si 
nu s-ar fi ajuns ca nici la o sáptámáná sá se care Nokia val-vártej cu uzina din 
Transilvania noastrá! 

Nu e nicidecum primul esec diplomatic al generathlor intelectuale ale Epoch 
Mooye, dar nevroza vine de la calmul secund cá Autoelita, ca ipoteticá structurá 
criptonomenclaturistá de 52-53 de membri activi, dupá ce a rátat pána la 2 iunie 1997 
Recuperarea Basarabiei, Monarhia si Lustratia, adicá insusi Idealul Continuitátii, 
nesuprimándu-se Hiatusul, va sá zicá nereusindu-se reínnodarea firului istoric 
de la 26 iunie 1940, cánd a inceput bolsevizarea critifictional ireversibilá a Neamului, 
in loc sá-si facá ea mea maxima culpa pentru sterilitatea de a fi folosit practic mai 
mult in scop autopublicitar miscarea civicá, si/ára grija strategicá de a se inmulti, 



26 



este unii nechezoli alcoolizati in Nesimtirea la Tricolor - maidanezul comunitar are 
dreptate, necájiti a zavistie ca de ce sá initializeze tot ea, Autoelita, campania 
corosivá contra simtirilor patriotice ale tineretului nostru idealist din RO si DRO in 
WO, atáta cát se mai poate el forma nemancurt sub coruptiune si fárá biblioteci 
Borges-Eco, impregnándu-ne ea sofismul colonial imperialist de řáde Dusmania cum 
cá e fíresc sá fím o generatiune de postaci din clasa de mai jos de mijloc a spiritului , si 
sá nu mai avem un fotbal calificabil, deoarece asa e toatá istoria Neamului Románesc , 
o fecalá, te pisi pe ea in acest chaosmos levantin, nice strámosii nostri si ai altora pe 
meleag n-au realizat vreodatá céva máret, insási Marea Unire de la 1918 fiind de tot 
autodispretul, cástigatá norocos la un fel de Bingo, iar modernismul e neglijabil, de ce 
sá ne mai canonim no i cu Luminarea Poporului, fiindcá Marea Recuperare de la 
Burebista la Windows Vista toate trendurile bat cá e infezabilá de implementat! Scape 
de pe Arcá čine poate! O viatá are omul si o gaurá in cur, vorba epicurianá a 
antreprenorului mediatizat ca cel mai simpatic muieratic si binetráitor. 

Restul e subiect de investigatii secrete, de la om la om pána la pitecantrop. 

Cum gándea existentialist si Kant: uitándu-se fix la unicul nostru cer instelat si 
instabil, internautul constient accede la maturitate atunci cánd isi intelege datul tragic 
cá, desi in RO n-are ce vota , el are cel putin libertatea de a imita, de a alege ca čine sá 
voteze ! Fiindcá, spre deosebire de omul politic, care ráspunde personál dinaintea 
stápánului de i-a finantat campania electoralá si poate, in caz de mari fraude, sá-1 
protejeze contra justitiei, nechezolul, deci si postacul, poate jongla liber cu ideile ca 
un iresponsabil. 

De aici si creativitatea sa látitá pána la originalitáti devastatoare, incomode, 
exploatánd ca un geniu obligát informatia sinteticá a analistilor cá democratia din RO 
e garantatá in fapt de UE, nu de mátii cei ogárjiti ai societátii civile. 

El poate cáuta iresponsabil solutii bucurestene chiar ín afara UE $i a 
democratiei , inclusiv gándind la o Nouá Revolutie tragicá, care sá restabileascá 
autoritarismul si ierarhia, eradicándu-se coruptia, incompetenta si invátámántul 
támpit. Dictaturá militará, guvern tehnocrat, tolerantá zero pentru averile justitiei! 
Suspendám democratia douá-trei luni si ne retragem din UE pána cánd muncitorii, 
táránimea municipalá si proletariatul intelectual face ordine! Cáci in postmodernismul 
bananier, natiunile nu-si mai spala onoarea cioranianá dezlántuind cáte un rázboi, ci 
autoocupándu-se sau ambalándu-se-n revolutii stradale mai mult sau mai putin 
reusite! 

Sau poate forumistul cobi un viitor sumbru pentru románi nu numai in RO, ci 
si in UE sau in WO , ceea ce i-ar intoarce brusc acasá, cánd antirománismul ar deveni 
insuportabil, cásunándu-i-se nu numai pe cápsunari, ci si pe unii profesionisti! 

Cáci si Gulagul, si chiar Holocaustul rámán posibile solutii finále deja testate, 
sá dezlántui canibalismul, la crizá si la garantii privind impunitatea. Progresul? Doar 
profetia cá precautiunile juridice si contrainformative privind decizia masacrului vor 
fi, dupá Núrnberg si Tárgo viste, mult si incendiar de fárá urme, sporite! 

Teroristii si criminalii de rázboi sau de revolutie se vor volatiliza intotdeauna 
la timp, conform scenariului ce se va giuca. Cum vázurám la sfársitul Hiatusului 
nostru bolsevic. 

In plus, s-a inteles de cátre toatá lumea cá cei care au fost exterminati o data 
nu e bine, nu e intelept sá fie reexterminati, deoarece au memorie, au arhive si arhive 
ale arhivelor, si mai au intelectualitate functionalá de sá le parcurgá si pe-ale altora, 



27 



lucreazá cu instrumente academice de mileniul trei, carele va fi fiind al saselea sau al 
saptelea de cánd se preocupá unii dintre dánsii de scrisul si cititul cártilor. 

Trebuie cáutati azi alti distrugátori de culturá, niste impotenti spirituál pe 
meleagul lor originar, care insá balcanizeazá megalopolisurile turistice la altii, 
intunecándu-le lumina pornind a cersi din suburbii. Salvarea spiritualá a continentului 
depinde atunci de a- i fixa cu gesturi large pe intrusii Kitsch din RO extra muros. 

Cel mai fraier §i mai pácátos din UE pare azi, vasázicá, dupá o iscusitá 
mediatizare, sá fi ajuns poporul román, ca minoritate majoritará a natiunii - singura 
responsabilá; de aceea, e si cel mai expus, maře ráu ii face čine stie si táce fóra a se 
zbate din vřeme sá infiinteze Institutul pentru Semnalarea si Monitorizarea Anti- 
Románismului (ISMAR), anexat la ICR si cel mult consiliat de serviciile secrete. 

Ci nu numai minoritatea majoritará din RO, Neamul Románesc, asteaptá 
Dezastrul. Toate minoritátile šunt primejduite! 

Un german din RO e přivit ca un german din RO de un german din UE! 

Un rom din RO e přivit ca un rom din RO de un rom aciuiat in UE! 

Un maghiar din RO e přivit ca un maghiar din RO de un maghiar din UE! 

(Cum Románia politicá si intelectualá si-a declarat dezinteresul fatá de 
Monarhie, Reprimarea bolsevismului si Basarabia, deci si fatá de Ardeal , tocmai prin 
aceastá infatuare nátángá a nerománilor se explicá de ce nu ne-am ales noi cu o gaurá 
fiscalá cát Kosovo, pe care šuntem atát de bine mancurtizati cu bancuri de raton s-o 
acceptám! Altminteri, čine a recunoscut un stát in stát riscá sá mai recunoascá.) 

Institutul pentru Semnalarea si Monitorizarea Anti-Románismului (ISMAR) 
devine astfel tot atát de justificat bugetar precát precautiunile si asigurárile privind 
cutremurele, inundatiile, alunecárile de teren cu tot cu aráturile. 

Cum insá oprelistile birocratice šunt impenetrabile fárá spagá, postacii nostri e 
de a lor datorie sacrá sá facá totul pentru ca, Doamne fereste, sá nu se cleveteascá 
máine cá noi románii n-am invátat de la fratii nostri věstici, de exemplu rolul de cinste 
care se dá la Antimagyarizmus, azi acum gásindu-se peste 4000 de subiecte pe 
stimulatorul la emulatie excelent site: 

http://kuruc.info/ 

Čine si cánd ne va anexa si nouá la un site o paginá Antirománismul tinánd cu 
moderatiune loc de Institutul pentru Semnalarea si Monitorizarea Anti-Románismului 
(ISMAR)? 

Cáci de s-a constata cá antirománism nu existá, ne vom imbáta de bucurie! 

Dar in aste timpuri de vorbe grele, cánd intelectualii insisi cere introducerea 
Cenzurii , adicá sá se ocupe Consiliul National al Audiovizualului (CNA) de moralá pe 
internet prin Institutul Iosif Chisinevschi sau Institutul Mihai Dulea, valorificándu-se 
bunele practici ale cenzorilor bolševici, iti vine sá te lasi de pasiunea de postač, cánd 
te gándesti ce ar insemna electoral, din vina ta cá n-ai pus pazá danturii si tastaturii, sá 
controleze vreun shogun de-al mogulilor sau nababilor acest CNA ca cenzor , sá 
dispuná totodatá de ICR pentru voturile externě, si de insusi ministerul de fortá 
supremá, identitará - Ministerul Culturii, care pentru apárarea nationalá a ajuns azi 
mai important decát Ministerul de Rázboi , cum prioritar national si Ministeriul 
Educatiunii - fatá de Comunitatea de Informatii, cu sms-uri si emailuri stocate cu tot. 

Iatá de ce, deloc paradoxal - in asa context postmodernizat si in viziune 
critifictionalá -, adeváratul intelectual public, cu cárti sau postári publicate, nu mai 
este in societatea noastrá de tranzitie de la Epoca Mooye la Epoca Wash gazetami de 
Autoelitá cu rubricá fixá, plátitá, deci suspectá, ci postacul, a cárui luare de atitudine 



28 



este teoretic un act pur gratuit, o actiune civicá autentic autenticá in sensul originar 
voluntar al termenului, deci autentic liberá . 

Spre deosebire de nechezolul cosmopolit, postacul román román nu trebuie 
atunci decát sá isi accepte cu demnitate aceastá pozitionare de subsol, deci sá nu 
citeze cánd e cocalar, ca a consultat o bibliografie de 13 pagini de cárti si periodice 
intruvabile in RO, intruvabilitate care justificá bugetar numeroase iesiri externě 
conform analizei de nevoi si, indirect subtil, neterminarea occidentalizárii Bibliotecii 
Nationale, ca sculárie academicá, nici pána in 2112, din lipsá de necesitáti 
informative, fiindcá umplerea si sincronizarea va fi mai grea si mai costisitoare decát 
táierea panglicii inaugurale a cládirii finisate la pereti de cástigátorii licitatiilor. 

Ci privilegiul de a-si baza altitudinea jiltului si catedrei pe cárti inaccesibile 
studentului e de regulá al universitarului nostru libidinos cu examinatele, nechezol de 
ambe spěte, nu numai ásta de azi, mai umblat, ci mai ales al de dinainte, care a si 
favorizat ca prof superior stabilizarea interfetei „secretariat" cu o vecinicá obisnuire a 
studentimii cu umilinta, a tinerilor si tinerelor sá stea ín cozi intre orele 12 si 14, cánd 
e cotofana mai irascibilá, iar vinerea nu se lucreazá deloc cu publicul, ci doar virtual 
cu dosarele si hártiile. 

In concluzie, orice nechezol trebuie sá se smereascá si sá se roage pentru altii, 
fiindcá datoria megaintelectualilor, seismectualilor si intelectualilor public i nu e sá 
facá mai inteligibilá educatia la popor, dándu-i-o in termeni mai usor de inteles - 
aceasta e misiunea Partidului Cadrelor Didactice dupá Emancipare - , ci sá se 
inmulteascá, deci sá se batá pentru Infrastructurá Intelectualá de care sá beneficiem 
toti, iar in rest sá-si aducá aportul la Marea Recuperare, creánd noi si noi opere de 
valoare, recunoscute in Tará, in Diaspora si pe pian universal, inclusiv pe Google 
Earth in contextul arhitectonic al Marii Recuperári a tuturor stilurilor. 

Desigur, renasterea prozei politice románesti e si ea un garant clasic pentru 
Marea Recuperare, polemica nefiind posibilá decát atunci cánd doi prieteni cautá 
impreuná, in termeni biblici, adevárul si, odatá gásindu-1 in fán, il despicá-n patru. 

Iar adevárul incoruptibil pe sfert va fi cá orice incompetent e un hot\ 

Deci dusmánia nu incape intre doi nechezoli, ci doar intre cuplul lor amoros si 
poporul cititor, deoarece ca postač sau kilointelectual, nu poti deosebi decát intre 
románi si cetáteni románi (aici cuprinzándu-se si minoritátile). Fárá a segrega, 
deoarece multi nerománi šunt mai buni románi decát multi románi dintre románii 
insisi. 

Mai grav e cá unii nechezoli discrimineazá, pragmatic si necetáteneste 
comercial, intre románi si cititori románi, adicá piata de carte, asta fiind tot ce-i 
intereseazá, nu Luminarea Poporului intru Marea Recuperare, vinderea fie si prin 
abjectie, aici si dincolo, a márfii lor spirituále! Punándu-se chiar problema teoreticá 
dacá intáiul nostru prozator postmodern, marele Marin Předa, n-a gresit alegándu-si 
protagonist pe Moromete, iar táranii necitind n-aveau ce cáta-n literatura , singura 
solutie a paradoxului ideologie pozitivist fiind cá de fapt romanul Morometii trebuie 
citit printre ránduri, cenzura cincizecistá neobservánd cá de fapt ála nu era un ceapist, 
ci un intelectual care gándea cu capul. 

De aceea, acceptia curentá pentru termenul nechezol tinde sá deviná una 
gretoasá de intelectual egoist, cáruia nu-i mai pasa ascensional de popor , fie cá il 
minimalizeazá abject la minte cu propria eruditie monstruoasá ca másurariu, fie cá il 



29 



compará dusmános la patrimoniu cu alte popoare, mai ferite geografie de apásarea 
únor imperii deznationalizante, care sá le fi tinut in intuneric si fárá mobilier spirituál, 
sá facá sex taoist doimaist pe tatami, de sá iasá cu rogojini arzánde pe cap la vizitě de 
lucru numai protestatari idealisti, retardati, fácuti la betie de niste incapabili de a 
dobándi competente la limbile Stráinului, vasázicá rezistenti la mancurtizare . 

De unde si pesimismul, iubite postacule, de moderezi pe nechezolii de ambe 
spěte sátul de atáta Caragiale, cá oricát de rázes sau mazil vajnic ar fi un nou 
basarabean la Paris, ca Paul Goma sau ca, tot exilat, Alecu Russo, de serise „tánguirea 
intitulatá Cántarea Romániei", te doboará báseália, la báuturá si cálárire in zori pe 
zare, pe orizontul de asteptare al rozátoarelor televizionare, chiuind c-un surogat 
bananier de euforie postmodernista, rinocerizatá ca rásul la mormánt, cum šunt ránjite 
kantian si rándurile de fatá cu dintii la stele, despre Postrománismul, carele poem 
levantin nu se vrea, in a nechezolilor Románicá, Jormanie genetic fascistá dispretuitá 
dupá Lovilutie, fárá de Basa, decát o remachiatá Cántare a RO, poate si a DRO, 
adaptatá critifictional intru Luminarea Poporului ca „o scurtá ochire asupra treeutului 
tárii, in toatá vitejia si durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic impotriva 
ticálosilor timpului de fatá si cu perspective limpezi deschise asupra viitorului", adicá 
spre Marea Recuperare, prin Eradicarea Coruptiei, Combaterea Incompetentei si 
Reeducarea Nesimtirii cu pasionalitate verbalá demolatoare mácar pána in 2112 sau 
2222. 

1.3. Principalele teze subintelese ale postrománismului 

Toate trendurile bat, ca si maidanezii la autovehiculele defecte sau nespálate, 
spre regula de bazá cá cel mai corect fatá de popor e a se intrebuinta in reactii si 
deflagratii aproape in exclusivitate termenul propriu de nechezol, in locul celui 
pretentios, van si vag pána la monolog impropriu, de intelectual, cátá vřeme, fie prin 
mecenariat preventiv (preventivě mecenatism) intre douá meciuri, fie prin fořta 
devastatoare a statului, postacii onesti din RO nu acced de sá se poatá bucura de o 
Infrastructurá Intelectualá si academicá (biblioteci, televiziuni, internet, scoli, 
universitáti, muzee, teátre, temple, excitante la diseretie, cluburi, malluri si cámine 
culturale) compatibilá cu cea occidentalá , de care beneficiazá renegatii pripásiti in 
DRO, de unde se řáde de noi si ne dá sfaturile cele mai umilitoare, inclusiv despre 
cum se face ciorba de burtá sau buřta insási, amintindu-ne ca insolentá „fibra de 
mitocan román a lui Ionescu - ajuns, iatá, la forma lui maxima, adicá in Academia 
francezá", ceea ce e un pic absurd. 

Eugen Lovinescu, idealistul din Arhipelagul §colar preuniversitar Regál, care 
nici visa cá tocmai rFranta ne va sabota nouá fofilarea in cluburile si discotecile din 
Schengen, deportándu-ne sSarkozy romii si stimulánd prin gesturi mediatizabile 
rasismul de sá vrem noi baronii si corsarii sá le zicem pparlamentar „tigani", ca 
Puskin si fratii Strauss (Der Zigeunerbaron), la acesti confrati estici, pornea ca sceptic 
incá nemántuit de la iluzia gresitá, tipicá pentru modernism, bazatá pe Prima 
Revolutie Industrialá (cea masinistá, stiintificá si tehnicá, a lui Valter Roman), cá „o 
literatura nu existá prin individualitáti rázlete, ci printr-o organizare armonicá". Noi 
postacii publici stim insá de la Eco astázi cá, dimpotrivá, cánd totul s-a spus, numai 
atomizarea literaturii íti permite tie sá te exprimi rázlet pizdet ca si cum s-ar fi 
exprimat altii , de aceea nici nu mai e nevoie pentru editorialistul iresponsabil de un 
adresant, de un cititor de masa, si nici de Luminarea Poporului, complet absurdá in 



30 



acest postmodernism, brand artificial bananier cu prea multe euri, care este románesc 
si optzecist , adicá suprastructural - emanatia armonicá a cártii filozofului Mihai 
Drágánescu, „A doua revolutie industrialá. Microelectronica, automatica, informatica 
- factori determinanti", Ed Tehnicá, 1980, prefatatá deci optzecist de profesorul 
Valter Roman si cititá de dl Ion Iliescu, anume consensul compromisului privind a nu 
incremeni in proiectul antrenárii culturale a cailor de curse supradotati, fiindcá 
povestea omului román pe acest continent s-a terminat, deoarece am pierdut la 
Cotul Donului si in Stepá Calmucá Rázboiul Sfant, dus impotriva ambelor 
totalitarisme muncitoresti. 

Conceptul de postrománism iese intárit, pierzánd teren Epoca Mooye ín 
favoarea Epocii Wash, prin statisticile elocvente care ne aratá si nouá, si Dusmaniei, 
ca exact cánd trebuia sá avem, din pricina crizei bugetare mondiale, un tineret mai 
matur si mai constient, tocmai atunci el a picat pe coaja de bananá, s-a dovedit ca n-a 
fost in staré a fi capabil sá ia bacul, dovedind imaturitate, incompetente, inculturá si - 
spre minunarea adultilor - propensiune spre fraudá si coruptie, simptomul cel mai 
grav ca šuntem o semintie in extinctie fiind incapacitatea acestui segment sociál vital 
de face progresii, nesemnalándu-se cresteri semnificative la invátáturá intre sesiunea 
din iunie-iulie si sesiunea din august-septembrie. 

Insá postrománismul scapá investigárii ministeriale, parlamentare si 
teleologice, ca orice ideologie aplicatá implicit, fara sá fi enuntat vreun Aleš dintre 
Aleši explicit temeiul ei, temei care poate fi cel mult presupus, anume pesimismul 
genuin de a subintelege cá Hiatusul e definitiv , deci firul istoric forfecat de cele douá 
totalitarisme muncitoresti, marxist si nazist, la 26 iunie 1940, prin ultimatumul 
Molotov-Ribbentrop, nu va mai fi reinnodat vreodatá! 

Vom vegeta si de acum inainte in premodernitatea Golescului cel trezit la 
realitate de unul din Vladimiri care a imbrácat cámasa mortii, dar uitat astázi pána si 
de initiatii ce detin taina secretá a listelor de cárti bune. Mintile luminate si bárbile se 
vor rusina sá lumineze, dupá 200 de ani, fie si pe principiul Marii Recuperári, 
creierele din bezná, iar acestea, presimtind cá e céva in neregulá cu tara noastrá, vor 
sóma pe seismectualii si kilointelectualii sau pe nechezolii Autoelitei nu sá compuná 
mai multe Opere de calitate, exportabile, ci sá se comporte ca niste saltimbanci 
maimutárind pe tehnicienii guvernului si ai autoritátilor locale, oferind ei solutii 
fanteziste pentru probléme la care nici Einstein, nici Kierkegaard nu se pricep, cum ar 
fi a optá dilematic intre castrarea duláilor si implementarea avortului la maidaneze. 

Nu vom mai avea niciodatá o Románie Maře de la Nistru pán' la Tisa, nici 
monarhie, nici mácar zone libere de comunism! 

Si nici unitate culturalá sufleteascá de la Toronto pán' la Sydney, intru Marea 
Recuperare exploatánd infrastructura intelectualá a altora. 

Nu ne vom exprima románeste pána in 2112 sau 2222 artistic si filozofie in 
universal, ca fratii nostri de gintá latina - italieni, francezi si spanioli. 

A mai termina cum trebuie Biblioteca Nationalá „Neterminata" sau a mai 
incepe cu adevárat Catedrala Mántuirii Neamului „Neinceputa" šunt nonsensuri 
bucurestene, mai bine s-ar baga banii in structurile de adáncime, adicá in parcári 
subterane. 

Cátá vřeme superficiala dogmaticá medievala a prezentului te opreste a clona 
un Westminster la Mágurele, la Voluntari sau la Chiajna, da, Marea Recuperare ziceti 
cá e un fel de nonsens, dar uite cá nici solutia Calatrava cu o altá Sagrada Famiglia in 
luxoasa Báneasa nu e initializatá! Tot asa cum se pláng ledurile postmodernisté cá 



31 



Luceafárul e osificat ín clisee de manualele scolare, dar ele dá cu ciomagu' numa-n 
Poetul National la tintá , nu amelioreazá cártile de maře tiraj didactic ale colegilor lor , 
manuále prea universitare, intangibile pentru niste liceeni lenesi, somnorosi, 
absenteisti, reflexivi, mistocari si distractivi din Generatia Pupici! 

Nu, nu vom avea niciodatá istorici sau arhive deschise pentru dánsii, enigmele 
Revolutiei si ale crimelor bolsevismului rámánánd sápáte, scormonite si rásucite 
convenabil doar de investigatori neprofesionisti, de regulá cártite sau serpilieni. 

Vom sti cu tam-tam o samá de turnátori, confirmándu-se bánuielile, dar nu 
vom deconspira ofíterii , iar dosarul táu de cadre, pocáitule, democratule, va fi mai 
greu sá ti-1 scoti din arhivele PCR decát pe ála de urmárit, stocat la CNSAS! 

Si ce mai tura-vura viitura, in Epoca Mooye, cát Románia Regalá Maře s-a 
smochinit sub vremi si demitizári, devenind nechezoliceste Románica (de nu chiar 
Jormania, subliniindu-se fin intelectualiceste aplecarea rasei románe spre imbrátisarea 
nazismului legionář sau national-comunist marxist), totul s-a prescris dupá coltul de 
cotiturá, ránd pe ránd si ránd cu ránd, pe motivul moral cá, indeosebi intre 5 martie 
1998, cánd cumulardul are trend a substitui ca tip uman pe luptátorul civic, si 
capitularea din 8 ianuarie 2003, cánd nemaiexistánd ciolane fárá Stápán a apárut 
milogul civic intretinut inclusiv prin cersetorie rázlet in retelele sociále, s-au etalat 
abjectii ascensionale fácátoare de carierá infinit mai gretoase critifictional, 
strigátoare la cerul instelat, decát cele sávársite in nelibertate bolsevicá si estimare 
pesimista a eternitátii totalitare cam cát o rásári soarele la rásárit. 

Existá azi chiar un fel de REPER practic de prescriptie in chestiunea 
colaborárii cu Securitatea, iar seismectualul Adrian Marino vázurám recent cá a 
beneficiat total de el: it 's complicated. Acest moment e bine datat, 29 ianuarie 2008, 
anume linsarea mediaticá a poetului Cezar Ivánescu , ca pe o dovadá a periculozitátii 
CNSAS-ului necastrat constitutional, poet concurent la sefia USR, Mircea Dinescu si 
scriitorii publici care i s-au asociat atunci neaducánd nici pána azi, trei ani dupá 
inmormántarea reusitá in numai trei luni, probele privind colaborarea Cezarului cu 
Securitatea! 

De la acel atac devastator, spiritul public, adicá cu cárti publicate, a basculat 
spre a privi cu mai mult dezinteres abjectiile ascensionale, mai ales pe cele practicate 
de intelectualii de carierá spre mai binele imaginii Tárii, asimilabile adese cu 
indefinibila operational, altfel decát a čiti liste de cárti si pedefeuri bune, „rezistentá 
prin culturá", care asimileazá elastic, de exemplu eruditia, impresionantá, a vreunui 
colaborator de la Secolul XX cu lupta, impresionantá, a unuia de la Kontinent. 

De fapt se poate concluziona cá manifestul capitulard Imposibila lustratie din 
8 ianuarie 2003, cá datorám securistilor Revolutia si occidentalizarea, a reusit sá ne 
aducá mult visata capitulare a constiintelor, pacea creatiei. Nu vom sti niciodatá 
Ustele. Si a urmat un val de grele dezváluiri, incát nu ne mai mirá nimic. E ca si cum 
sistemul bolsevic conditiona iesirea din anonimat prin abjectii ascensionale de un fel 
sau altul inevitabile. Un experiment imaginar, din alea de pláceau lui Einstein, terminá 
si sfársitul acestui deznodámánt: sá ne inchipuim, asadar, cá aflám de la publicistii 
securistilor maximul teoretic speculativ din ce s-ar mai putea dezválui, cum cá cei mai 
do mni do mni, care au fácut meditatii la filozofie cu Noica, ar fi ciripit! Pe unde s-au 
plimbat intre cabaná, cerbi, afině, vila lui Nicu Ceausescu si schit, ce-au máncat, ce- 
au vorbitárá. Ei si ce? Durerea moralá n-ar fi mai dur resimtitá decát la lantul de 
bicicletá cauzal in derulare deterministá: nerecuperarea Basarabiei, apoi secesiunea 
Tinutului Secuiesc, pe urmá reunificarea Moldovei ca Bolshaya Moldaviya si imediat 



32 



resuscitarea Imperiului Balcanic románo-bulgar dualist cu capitalá la Giurgiu-Russe 
(Giurse), cumu-i si anticiparea dacá logica a studiului lui Claudio Magris, Danubio 
(1986), fóra de care masa teritorialá criticá noi nu putem demara Marea Recuperare 
care garanteazá si cautioneazá Mántuirea Neamului. Cáci prin amendarea Constitutiei 
si innobilarea-occidentalizarea cleptocratiei románo-bulgare, Giurse va fi prevázut cu 
Inřřastructurá Intelectualá completá, inclusiv cu alveole underground la metroul 
subdunárean, pentru adápostirea fílantropicá pe timpul iernilor geroase si-n verile 
caniculare a boemei , care nu poate flinta decát acolo unde existá, ca la Paris sub 
guvernul romantic al lui Gérard de Nerval, Luminarea Poporului prin muzee, 
biblioteci, viatá teatralá si artisticá, o puzderie de filantropi, presá, birturi, saloane, 
cenacluri, servicii si viatá de noapte, cu toate ca cimentarea prieteniei románo-bulgare 
ar fi progresat incá si mai semnificativ, evitándu-se Ratarea Schengenului, dacá se 
acorda din chiar anul 2007 si cetátenie bulgará candidatului nostru cel mai bine plasat, 
ca facilitate sá se acorde Nobelul intáiasi data goethean pentru Literatura a douá 
natiuni, aducándu-ne astfel aportul ca Levant la progresul mondial al pácii si 
globalizárii spre o generoasá culturá planetará multiculturalá comuná. 

La confluenta Epocii Mooye cu spáláturile Epocii Wash in momentul Ratárii 
Schengenului, ti se cam rupe-n lehamite pariul dacá absolut toti seismectualii cu 
nume §i voiaje ai Epocilor Dej §i Cea vor fi colaborat , altfel neingáduindu-li-se 
promovarea dreptului de a gándi la tupeul de a-si difuza gándurile in scopul de a primi 
prémii, ba uiti chiar prezentul otrávit sub umbrela conceptului de abjectie 
ascensionalá, toatá starea pe loc, cánd cujeti la o vudcá si te-ntrebi pe ce agenti de 
influentá editorialisti s-o bazat Dusmania de n-avusesi tu-n Epoca Mooye la un 
whisky nici curent unionist, nici trend monarhist si nici mácar un vis de 
reprimare a bolsevismului, cáci a trage foloase publicitar-institutionale ca atitudinar 
de profesie e altceva, pubintelectualule, decát Luminarea Poporului de cátre postacii 
publici subcomentatori webistici in perspectiva Marii Recuperári prin geniul obligát 
de Coplesitoarea Complexitate (Coco) al tuturor contributorilor onesti. 

O reflectie calmá pe terna Ciocoii vechi si Noi te infioreazá cá Lista asta de 
colaborationisti in Epoca Mooye, cu Dusmania sau cu Cleptocratia, acum dupá 1989 , 
a devenit mai fascinantá decát lista aia a sprijinirii Securitátii si Cágábáului atunci 
inainte , da, sprijinire, o estimare basarabeaná arátánd cá 80% din condamnárile 
Gulagului erau rodul turnátoriei , se cam completá lista, si numai 20% din arestati se 
mai adáugau de prin agendě sau cu clestele pe la anchete! 

Paradoxul cel mai román este insá cá, iesind intelectualii ca niste máti ogárjiti 
dintr-un totalitarism marxist ca al lui Pol Pot, nu dintr-o dictaturá ca a lui Franco, i-au 
bátut már activistii si securistii si interlopii si imperialistu la toate disciplinele, dar 
acele creiere zdruncinate n-au extras de aici ideile fracturist corecte: šuntem prea 
putini in stabiliment ca sá ne putem másura cu atátea lichele , cu cel mai numero s 
partid bolsevic din Europa si cu cea mai buná securitate din lume, precum si cu cei 
mai meseriasi puscáriasi reali sau nupisti, genii cu organizatoricul in cleptocratie! 

Prin urmare, noi intelectualii si intelectualele trebuie sá ne ínmultim! 

Avem de recuperat. Fiindcá trebuia de mult sá ne inmultim. 

Cu difuzarea listelor de cárti bune si cu inteleptele Cugetári ale lui Nicolae 
Iorga trebuia inceput, asadar, imediat dupá Apelul cátre lichele. 

Dar n-a fost sá fie! 



33 



ín loc sá-si fixeze, intru inmultire, prin proiect, incá din ianuarie 1990 g 
strategie de automultiplicare exponentialá eficientá ca a insectelor, prin clonári si 
antrenament cultural, sau prin formarea formatorilor voluntari, megaintelectualii, 
seismectualii, pubintelectualii, cárturarii, nechezolii, initiatii, kilointelectualii, 
diplomectualii si microintelectualii nostri au íácut prostia etern imputabilá de a 
practica doar diviziunea celulará, atomizarea finá, ratánd atát o politicá europeaná de 
investitii masive in infrastructura intelectualá, cát si emanciparea cadrelor didactice, 
a cáror menire transcende Arhipelagul Scolar, fiind una mámoasá suprem de a lumina 
cetátenii pe tot parcursul vietii, tálmácindu-le pe carte ieftiná panseurile Autoelitei , 
una dintre consecintele maidanizárii spirituále pe haite fiind eutanasierea sau mácar 
castrarea spiritului critic, care nemaiputánd descoperi noi ca gunoierii si intámpina 
ca vamesii valorile, adicá stárpindu-se aproape de tot de cátre promoteri institutia 
criticá, s-a generat si marasmul ca Epoca Mooye pare una de steril, in care s-ar fi 
importat totul de cátre negustorii de carte si dvd-uri, adicá insusi Spiritul, cánd de fapt 
e un preaplin in RO si DRO de genii obligáte la a avea geniu de cátre Coplesitoarea 
Complexitate Coco, circa 41300 de scriitori, bloggeri si postaci excelenti, o adeváratá 
industrie, náscátoare de opere neconsumate, cu arome naturiste absolut compatibile cu 
cele occidentale debilizate de consumism obez. 

De aici si rásul centrului de excelentá cá, unde šuntem noi in Epoca Mooye 
niste netrebnici, luám la mistoul deconstructiv si generatiile de bravura sau martire - 
cu voievozi, eroi si poeti cu tot - care ne-au precedat, care s-au bátut si s-au jertfit, 
care au negociat cu cel mereu altul momentan mai tare-n směn intre imperiile 
deznationalizante, de šuntem tot aicea, de strajá cu sabia, furca, ranga, spaga si 
viclenia la toate zárile, pentru ca odatá iesiti la slobozenie maxima, sá nu ne punem pe 
Kitsch consumism pána la greatá si perversiune, ci pe zidirea columnará a 
Infrastructurii Intelectuale de la Nistru pán' la Tisa, dupá Eradicarea Coruptiei, 
Combaterea Incompetentei si Reeducarea Nesimtirii, intru exprimarea in universal de 
la Toronto pán' la Sydney, printr-o Maře Recuperare item cu item fatá de ce-au dat 
fratii nostri de gintá latina - italieni, francezi si spanioli, din Antichitate pána la 
Expresionism, asa sá ne ajute Dumnezeul strámosilor nostri! 

Dar e mai comod, unde šuntem noi niste loaze, vrájite de orgia palavrelor 
bizantine, sá aruncám blamul pe natiune si pe intreaga ei istorie! 

N-avem nice o Misie la Gurile Dunárii, n-am aparátu nice o data crestinátatea, 
fiindcá drumul Turcului, Págánului, era prin Banat, nu prin Codrii Bácului. 

Ce pácat cá o tará asa frumoasá, Románika, e locuitá de románei! 

Trecutul nostru, istorie si cultural e de kkt, te pisi pe el, conjecturá de la care 
atárná categoric imperativul s-o stergem , fiindcá nu putem avea decát un prezent de 
fecalá, iar despre diareea viitorului nici mácar Pulimii nu e nimic pozitiv de spus! 

Telenovela románeascá s-a terminat boiereste prin violarea doicii filipineze. 

Ca basmul cumanilor lui Djuvara. 

Nicicánd nu se va uni Románica cu Basa, ca inainte de Hiatus , sá implinim si 
putin rusofon sinteza culturalá dintre Occident si Orient visatá de interbelici, 
dimpotrivá, vom kosovi, ca flux materiál, energetic, semiotic, si Covasna, fiindcá, 
vorba separatistului: n-am fácut nici cát un ou de musea pentru a-l gázdui si a-l 
invesnici pe Marele §tefan in sufletele noastre. 

De nu cumva, din vrerea multora privind Imposibila Unire, vom inventa si 
intinde in douá-trei generatii poduri de floricele peste Milcovul blástemat, intre noi si 
o Moldová Maře smirnovistá! 



34 



Adio, doamná RO! 

Adio, si un ineluctabil praž verde de la Nea Marin din Regiunea de Dezvoltare 
Sud- Vest (fostá Oltenia), cáci postrománismul este iremediabil ca orice finál de 
partidá, cánd piesele se ráresc si creativitatea e limitatá. Hiatusul este irecuperabil, 
deoarece junele intelectual destept trebuie sá se orienteze in aceste adeváruri 
subintelese si, odatá initiat asupra dizolvárii active a RO in WO pe caniculá si gnozá, 
ajunge sá-si scrie, cálcánd peste cadavre ca la Rázboieni, propria pověste de succes ca 
pe o imitatio cu tupeu la cum a ginit el ca s-au impus altii, de prin Autoelitá, inclusiv 
prin abjectii ascensionale in text si in editorial si in blid, tribut Nustiucui, de au ajuns 
vremelnic chiar la statutul vremelnic de megaintelectuali in RO si DRO, prima 
intrebare cánd vezi omul mediatizándu-se ajungánd a fi: dar cárui Stápán sluj este? 

In sensul ca ce mágárii va fi facut de 1-au ináltat pána acolo sus cu girafa, de 
unde intrá in casele cetátenilor! 

Principalele teze subintelese ale postrománismului , ca mod de a trái sánátos 
pentru tine si familionul táu cu Friends cu tot, intr-un Hiatus definitiv etern, desantat 
sau insusit, ar putea fi urmátoarele. 

1. Románica si Basa niciodatá nu se vor reuni. Transprutenii de azi šunt 
comunisti corciti cu rusii sub poalele Matrioskái. N-avem nevoie de ei! Nici ei de noi. 
Poate altii. Transnistria e cedatá de euroatlantici Dumei precum enclava Kaliningrad. 

2. Monarhia nu va reveni niciodatá la Cotroceni sau la Báneasa, e un ideál atát 
de fragil cá se poate poticni pána si dacá nu vrea soacra lu' cutare maře financiar, 
interlop sau imperialist pripásit p' aici. Oricárui nou Rege Mihai ii este de preferat un 
presedinte suspendabil, de sá te pisi mediatic pe el pe mai multe canale uretrale 
inflamate, si apoi sá-1 trimeti intru ca si reprizinte Románia si interesele Pulimii in 
UE, poate si pe ale plutocratiei, dar nu conteazá. 

3. Anticomunismul trebuie sá fie politicos, civilizat, necocalar si constructiv, 
bazat pe documente si personalitáti care sá le semneze orbitor, si pe principiul 
democrat al convietuirii corecte democratic, fárá a deranja pe mostenitorii fostilor 
tortionari. Victimei care-si imbrátiseazá cálául i se va face mediatizare maxima. 

4. Románia nu va mai exista ca tará, poate nici ca amintire regionalá, dupá 
2112. Dar cine-i nechezol lucid profitá, are mereu dreptate si se fuduleste cu aceastá 
executie a dreptátii naturale cosmopolite dupá douá milénii de trecut de kkt. 

5. Limba románá, cu sárácia ei de termeni, va fi cel mai tárziu in 2222 o limba 
moartá, iar cel mai devreme in 2112, o limba omorátá. (Se va vorbi la noi in casá doar 
limba Uniunii Europene, anume English USA.) In generál, culturii románe trebuie sá i 
se prohodeascá la ureche, ca lu' tac-su lu' Hamlet, šutre ecleziaste din Bardo Thodol, 
din Cartea Tranzitiei, cu predilectie versetele specializate in informarea si convingerea 
mortului cá a decedat, implorándu-1 sá nu tulbure ospátul pomanagiu al biruitorilor. 

6. Desantatilor si, evident, dar nu-n evidente, racolatilor - románii de la 
confluenta Epocilor Mooye si Wash le apar deja atát de degenerati rasial incát ei nu 
mai e capabili de sá se euroatlantizeze singuri, aceastá sarcina revenind nababilor 
capitalului stráin si nechezolilor de speta a doua, precum si politiei transnationale de 
proximitate, eventual prin capitularea neconditionatá a suveranitátii, care e tot atát de 
usor de pierdut precát orice virginitate organicá. 

7. Poporul román e foarte nedemn de intelectualitatea sa. Nici n-ar trebui sá o 
aibá. E chiar mai sánátos sá i se confiste de tot, ca oricárei semintii de distrugátori de 



35 



culturá. §i n-are nimica dacá-1 ia naiba de tot chiar ín RO, bátrán neasistat medical, iar 
ín DRO se dezrománizeazá nu de la a treia generatie ca páná-n 2 iunie 1997, ci chiar 
de la prima, rázándu-se ca postač renegat de postacii patrioti de acasá. 

8. Nechezolimea era de preferat sá se nascá in adevárata ei patrie, care nu mai 
e URSS, ci Occidentul, fie si Occidentul Apropiat, de sá citesti The Pisan Cantos, 
Catavencu, Urzica si mai cu seamá The Onion fie si-n Tara Cepei cu capitala Mako, 
cea ocolitá de noua noastrá autostradá spre Metz. Chiar dacá nici usturoi n-ai máncat, 
e un blestem sá te nasti román . §i e cel mai trist lucru dupe lume sá-ti iubesti poporul 
ca pe un plod handicapat, s-ajungi tocmai tu, idealistule, salcia aia plángátoarea pur, 
ca o sálcioará, la vársarea Potomacului in Topolog. 

9. Este minunat cá Balcicul a ajuns la bulgari, fiindcá ei au avut ev mediu si se 
pricep sá facá turism. Noi románii ne-am bátut joc de Litoral. La fel am fi fácut cu 
Hotinul, Herta, Cetatea Alba (al cárei pisoár centrál cu diagonála era la 2010 vizibil 
din satelit) si Cernáutii (de la care trebuie sá luám model igienic de Bazar si exemplul 
cá gásesti ca turist mai multe semne de pretuire pentru Eminescu decát la Bucuresti, 
unde nu i s-a reconstituit pentru pelerinaj nici mácar chitimia gen Noica, Tutea, 
Cioran, unde primi cándva pe Veronica). 

10. Poetul National nu ne mai poate zice astázi chiar nimicá, fiindcá el glossa 
la un Neam Románesc june, care se intregea , corsi e ricorsi storici, pe cánd Autoelita 
paraziteazá pe o populatie pensionará-n descompunere pelagroasá, cu ofiteri in 
retragere - in declin , de unde si intunericul sfatului „ascundeti geniile!" in debara. 

11. Catedrala Mántuirii Neamului e o escrocherie a hienelor din altare, iar 
BOR-ul este catastrofa natiunii románe; ar fi fost infinit mai misto dacá Neamul 
Románesc se nástea mult mai tárziu, ca dreptcredincios New Age, bivolar sau ateu. 
Lucrárile vor důra mai mult si decát la Biblioteca aia Nationalá. Bucurestenilor nu le 
arde a se intrece cu ivorienii, care au terminat in 3 ani (1986-1989) la Yamoussoukro, 
in viitoarea lor capitala, celebra Basilique Notre-Dame de la Paix, un alt San Pietro: 

http://www.ndpbasilique.org 

12. §tefan cel Maře, oricáte biserici ar fi ináltat, n-au fost sfántu, ci curvariu 
violator si n-au aparátu Crestinátatea, ci national-comunismul, iar tálhariul de Mihai 
Viteazul n-au fost constient cá jefuind, ca un corupt, cát cuprinde, insáila prin fuziuni 
o Unire Maře. E si incorect politic ca o generatie de fameni sá fie pusa nemilos in 
situatiunea istoricá de a se compara cu niste bárbati atát de viril activi incát nu pot fi 
conceputi, in imaginární bananier efeminat al postmodernismului románesc, decát ca 
violatori! 

13. Áia din exil au fost mai toti legionáři („mai bine comunist decát 
legionář!") si exemplul lor de destárati nu e bun de urmat, supradotatii mai fraieri 
fhnd chemati sá creeze plusvaloare numai aici , capitalului autohton román sau 
autohton stráin. Cel mai bun e un guvern constituit din copilasii cleptocratiei care au 
studiat la univers itáti stráine, consiliati de samsari sá invete acolo, si se intorc ministři 
ca pasoptistii, sá salveze Románia de ei insisi. 

14. Tudor Vladimirescu, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Nicolae Bálcescu si 
Avram Iancu ( Historia : érou sau criminal?) erau niste nespálati romantici. Noi šuntem 
minimalisti: avem obligatii minime moral privind Luminarea Poporului sau, cum i se 
zicea inainte vřeme, Rezistenta prin Culturá . (Cá Rezistenta din munti era cam 
legionará, deci incorectá.) Lasá-i sá moará prosti! Marea Recuperare n-are niciun rošt 
pentru cá Neamul Románesc a imbrácat cámasa morfii, anume cámasa de mire a 
ciobanului mioritic impins cu baltagul in vidanja globalizárii. 

15. Curvele nu impune respect decát dacá e scumpe. Asa-i si cu viata spiritualá 
in caverná sau in salon. Ori cu pedefeurile. Čine vrea sá aibá senzatii de nechezol cu 



36 



fumuri megaintelectuale, care e cele mai costisitoare, sá facá bine sá tráiascá in lipsuri 
sau sá řure sau sá se prostitueze, si sá le pláteascá! Iar dacá nici asa nu si le permite, 
meargá la mánástire, pe canonul cá postmodernitatea e prin definitie impurá, un fel de 
Alba ca Západa de sapte ori postvirginá. 

16. Nimeni nu trebuie sá observe la un text abjectii ascensionale provenite 
din calculul cá, cititorul consumator fiind fesenist cu dare de máná la carte scumpá, 
trebuie sá inventezi activigti idealisti marxisti si securi§ti de omenie, sau cá ai fost 
dezvirginat de o securistá, iar perspectiva de a fi tradus aduce naratorial perspectiva 
canonicá occidentalá despre románi, ca neam de nimic, ale cárui femei táránci 
muncitoare la o ras meritau a fi bombardate si sfártecate la 4 aprilie 1944 chiar sub 
pretext cá te-au excitat feromonic ca pilot american, cá nu se sesizeazá nimeni de o 
asa mai mult decát ploconire dinaintea inamicului terorist pána la genocid. 

Ráu se mai insalá postacul care-si inchipuie cá ziarul, televiziunea sau site-ul 
la care face dumnealui imbunátátiri, prin sugestii si reclamatii, prin reactii si 
deflagratii, depinde hotárátor de satisfactia cititorului, asa cum s-ar intámpla cu o 
fabricá de piva fotbalista. 

Multe comenzi vin din publicitate, de la arcul guvernamental, de la opozitia 
flámándá, de la desantatii Dusmaniei sau de la clienti care au nevoie sá le apará 
anumite articole impotriva altor clienti. §i mai šunt samsarii care seduc creierele 
noastre, traficándu-le ca de fiinte umane la capitalistii pervaziv reptilieni, avizati cá 
plusvaloarea creste prin educatie data la elevi de profesoři , nu de fraieri cu boturi de 
boseac adulmecánd protocol sau excursii de fite. 

De aceea, sá nu se iluzioneze vreodatá postacii nostri cá vreun materiál 
perceput ca sinucigas, de pildá printr-un postrománism blatnoi orbitor pentru chibiti, 
poate conduce la sabordarea publicatiei! 

Dimpotrivá, cititorul conteazá mai mult ca subiect al manipulárii decát ca 
finantator al presei de orice fel. 

De fapt, constiinta natiunii, adicá ce subiect se agitá mediatic , poate fi 
umplutá cu te miri ce. Cam asta este si forma exactá lubric a Libertátii. Fiecare face 
din tine ce vrea. Dacá-1 přimésti prin ecran ca oaspete in pacea familiei. 

Iar cel mai bun indemn tie la zábava cetitului cártilor sau a voiajului pe 
Google Earth, cu popasuri la marile mediateci ale Infrastructurii Intelectuale a altora, 
e infamia vreunui patron ce-ti distruge pána si singura emisiune sau rubricá 
frecventatá, din senin, fárá nicio ratiune, doar cá asa vrea muschii lui sau ai mafiei lui! 

Spre deosebire de tárile din jur, unde nationala nu e fluieratá pe stadion in 
timpul Imnului, sursa cea mai bogatá a postrománismului este particularitatea cá, la 
noi, ilegalizándu-se corect Antonescu §i Legiunea, clasa politicá (al cárei rošt departe 
de hegemonia balcanicá serveste nu doar burghezia de merit, ci mai ales burghezia de 
spagá si compradorá), s-a prefácut si se preface nechezolic cá ea a „inteles" cá e 
interzis si patriotismul, asa cá pláteste publicisti atát in scop electoral de sá laude pe- 
ai nostri si sá pamfleteze cu má-ta pe-ai vostri, cát si pentru a lua la misto nu numai 
excesele caraghioase, ci orice referire in discursul public la frumusetile, realizárile si 
bogátiile patriei, la dači, la romani, la voievozi, la sfinti románi, la merite intelectuale 
protocroniste sau la virtutile táránimii si ale clasei muncitoare. In chipul acesta, s-a 
ajuns la un decalaj periculos sufleteste fatá de vecini, unde n-avem corespondenti ci 
doar YouTube, rámánándu-ne imense energii sufletesti neexploatate in folosul tárii si 
comunitar prin voluntariat sau expunándu-ne, inclusiv pe noi postacii nevinovati din 
subteraná, dispretului Occidental, ca la 18 august 2011 cánd cu lansarea din senin a 



37 



Disponibilitátii románesti de la Sulina privind „cedarea masivá de suveranitate", 
adeváratá capitulare neconditionatá a suveranitátii, care e la fel de usor de pierdut 
precát orice virginitate organicá, de care, marinář intr-un port dunárean cosmopolit, 
uiti ce zicea si Heidegger, ca mai poate exista un timp chiar si ín ziulica de azi. 

Tranzitia intelectualá de la Epoca Mooye la Epoca Wash se face pe nesimtite, 
cu nesimtiti si fara jená coprologicá, ca de la Cantos la Pisan Cantos, ca dintr-un 
extaz consumat la preliminariile cu ciorbá de burtá ale altuia, dupá care plátim. 

Dau sfat de succes nerománesc: misterele Revolutiei, activisti si securisti 
volatilizati fara mea culpa, Romlagul, privatizárile fřauduloase, pagubele bugetare 
aduse de needucati si incompetentá (infinit mai mari decát genereazá luxul de a fi 
corupti), denigrarea necontenitá a valorilor románesti (voievozi, Eminescu, tara, 
personalitáti, ortodoxie, regi, amárátii, trecutul, viitorul), mass media neobligatá a-si 
declara la loc vizibil finantatorii si proprietarii , fotbalul no stru incalificabil, Marele 
Cutremur Catastrofal, inceputul desertificárii Grádinii Maicii Domnului pentru a se 
popula cu anahoretii unei spiritualitáti mai elevate, nimic din toate acestea nu-i 
inteligent sá bage pe net, in cancelarii sau in cafenele, postacul avid dupá audientá. 

Postacul care vrea succes, trebuie sá fie pe trend, iar trendul nu e román. 

§i ce dacá! E european, euroatlantic, cum dezváluie si Luminarea poporului. 

§i nu numai trendul sau tránjii. Cáci nimic nou sub soare, nici mácar 
postrománismul. Inombrabile furá cáderile-n coruptiune si mai cu seamá-n pácatul 
odios al desperárii de popor, intr-o istorioará zbuciumatá. Desi nu se ceartá de cátre 
Atotputernicul, cu pedeapsá maxima, acolo sus jos unde nu e durere, nici nup, ci doar 
direptate, decát politicianii, formatorii lor intelectualii nechezoli de ambe spěte si, mai 
presus de toti, stápánitorii fiecáruia, financiarii cei rái si nefilantropi, nesimtiti la 
tricolorul oblio, necítiti, agramati, adicá §i compradori, de merit sau de spagá. 

De-aia, ca tánár, care unde trebuie sá te orientezi cum e lumea, constati cá 
stabilitatea postrománismului este bine stimulatá in lumea intelectualá, pe pian intern 
asiguránd o prodigioasá promovabilitate, iar pe pian international adeseori 
conditionánd cariera. Iar la intersectia domeniilor este evident cá ti-e mai usor s- 
ajungi inalt functionar la relatiile externě culturale sau politice dacá in prealabil ai 
scris multe articole insumabile-n cárti, pe ton patetic sau flegmatic, deplángánd 
insignifianta valorilor románesti si luánd la misto chestiunea sporirii lor pe motiv cá 
nu rezultá nimic din inmultirea unui efort cu zero. 

Cel ce considerá neglijabile bunurile spirituále románesti va fi pus sá le 
exporte. Iar čine e unionist sceptic si mistocar vizavi de patriotisme, inclusiv umilirea 
tárii, va fi cel mai apreciat ministru de externě. 

Dará nu toate rándurile de oameni au stát cu máinile-n sán. Fost-au si generatii 
vrednice pe-acest meleag de geografie micá si istorie maře, dar cu viitor etern, 
prevázut de prooroci. 

Cum comandándu neste leacuri de la Lutetia pentru colonul obosit al lui 
Mircea Ciobanul Voievod, sotul ei de la Curtea Veche, ocrotitoarea noastrá, Doamna 
Chiajna, se enteresa in 24 ianuarie 1559, la apotecariul Michel de Nostredame, ce si 
cum fi-vor vremurile románesti pe termen lung, care deja era furtunoase-n RO cum 
le-au ursit Soarta si Destinul, de-au rátácit chiará scrisoarea fácutá posta cu hapuri cu 
tot, voievodul bucurestean murise neasistatu, ea uneltea de-amu-n DRO la Alepu, 
mult necájindu-se, amárándu-se si tulburándu-se din pricina profetiilor versificate, 
arátándu-se pe-acolo prin Asia manelará hermeneutul, parizianul gay de bun gust 
renascentist, Petru Cercel, fiu Pátrascului celui Bun, cum pesemne fiu si Mihai 



38 



Bravul, in consecintá la negrele profetii ajungánd voievozi fiestecare din cesti doi 
invátati viteji, primul au mutat Capitala cát mai departe de Dunáre, de la Bucuresti la 
Tárgoviste, iará celálalt s-au zbátut pentru Unirea cea Maře, pentru a translata 
Capitala incá si mai si, mai departe, mai departe, dincolo de Carpati, la Alba Iulia, 
chiar in coasta secuimii. 

Cáci ce era, pasámite, prognozat mai de senzatie in Catrenele lui Nostradamus 
cátre Domnita Chiajna, Mircioaica noastrá? Nu numai miracolul istoriei majore pe 
care ar fi declansat-o pe pámánt american, dupá amurgul bizonilor, in 1994, o finála 
pur balcanicá a Campionatului Mondial de fotbal in care ar fi strálucit Gheorghe Hagi 
si Hristo Stoicikov, dacá nu ne-ar fi eliminat pe noi cu capul, printr-un gol ca de Star 
Wars, inlácrimánd pe Ráducioiu, inaltul atacant din tara Nobelului, Kevin J. 
Anderson. Ca dupá Rázboiul Sfánt purtat de románi impotriva ambelor totalitarisme 
muncitoresti, si dupá Revolutia Impuscatá din Decembrie 1989, clasa economicá, 
politicá si intelectualá va surprinde profund pe toti dusmanii, si pe desantatii sau 
tonomatele lor, nu numai nerecuperánd Basarabia, ci lásánd sá se inteleagá cá aceast 
dezinteres e unul generál pentru incremenita in proiect, paradigma Romániei Mari , 
adicá secesiunea Tinutului Secuiesc va fi perfect fezabilá ca nasterea fárá dureri, cu 
coridor ombilical cu tot. Iar cu o gaurá fiscalá cát Kosovo -n Ardeal si cu o Basarabie 
progresánd rapid in UE, se va seca Prutul dintr-o sorbire rasputinistá, creándu-se o 
Moldová Maře si rámánánd la nord de Dunáre doar o Románie Micá Mititicá, Miticá, 
ce nu-si va putea angaja credibil intelectualii in Marea Recuperare decát prin 
Resurectia vechiului Impériu Romano -Bulgar al Asáne$tilor, cu de atátea ori amintita 
capitala dunáreaná de la Giurgiu-Russe, viitoarea capitala culturalá permanentá de 
bairam continuu a Europei, pe scurt turistic Giurse, cu timpul cel mai luminos oras 
crestin din Est, pentru cá rusii isi vor muta si ei Moscova-n Siberia, spre chinezi, 
precum brazilienii durará Brasilia-n Amazonia cea stufoasá. 

1.4. Ce mai inseamná azi a fi román 

Ce mai inseamná azi a fi román, fratilor? 

Ce este o comunitate románeascá, stimati concetáteni? 

Ea este compusá din románi sau cetáteni románi, eventual stránsi in jurul unei 
biserici sau moschei sau pagode, important e sá aibá mediatecá parohialá , toaletě 
functionale si minimum un calculator legat la internet. 

Este bun román azi, membru al comunitátii planetare a Neamului Románesc, 
din RO si Diaspora (DRO), čine se preocupá de Idealizarea Misiei Culturale in lume 
(WO) ca emanatie a Marii Recuperári, recunoaste pe Eminescu drept Poet National, 
šumá liricá de voievozi, are nostalgia Romániei Regále Intregite, cu Monarhie cu tot, 
uráste comunismul si ascultá de Cráciun colindele Madrigalului, iar pe pian spirituál 
militeazá, de la Nistru pán' la Tisa si de la Toronto pán' la Sydney, pentru innobelarea 
Literaturii Románe cel mai tárziu pána in 2012, la Centenarul pomenirii lui Caragiale 
si la Bicentenarul Rápirii Basarabiei, fiind dealtfel un participant activ la programul 
educativ de invátare pe tot parcursul vietii, Luminarea Poporului, in mediatecá 
asociatá Templului Románilor putándu-se viziona non-stop filme documentare, cu 
prioritate despre sensul Kitsch al Universului si al Bioseei, ca sá ne putem adecva prin 
geniu sintetic operativ Istoria, calculatorul conectat la internet slujind totodatá ca unul 
din modestele terminále inchinate ISMAR-lui (Institutul pentru Semnalarea si 
Monitorizarea Anti-Románismului) si Báncii de Idei clasice pentru marii recuperatori. 



39 



Nu e doar vis. O comunitate románeascá pe un continent stráin nici nu s-ar 
putea numi comunitate fara sá se condenseze si sá se distileze in jurul unui Templu 
Románesc , fie si pe Insulele Gauguin, balcon sacru de unde fiecare román sá-si poatá 
exprima románeste credinta in románism, ce-o fi el ca homo religiosus: ortodox, 
catolic, greco-catolic, protestant, postmodern, musulman, oximoron, scientologist, 
evreu, bahai sau budist. Prin urmare, acest Templu al Románilor, o repetím neincetat, 
e obligatoriu sá detiná anexatá o Mediatecá, sau la vřeme de lipsuri si de cereri de 
geniu obligát, s-ar putea confunda Templul insusi cu Mediatecá Románilor din exil, 
din localitatea X, in numele trandafirului si al dulcetii de trandafir, ca la Melk, sau al 
plácerii estetice ca la Maison de Jouir de la Atuona, in Hiva Oa, si al nevoii de stil in 
globalismul egalizator reptilian. 

Čine din cleptocratie nu frecventeazá neam la Bucuresti Mediatecá Institutului 
Francez din Bulevardul Dacia 77 - V Institut Franqais de Bucarest dispose ďune 
médiathěque (bibliothěque pour adultes, bibliothěque pour enfants et une sono- 
videothěque) qui possěde quelque 35.000 documents, dar are obicei de linge vitrine 
sau soppeazá curent la Paris, in temporadas de rebajas , se poate opři din sofat pe rúta 
franco-germaná arte, in municipiul Reims, en Champagne, parcánd la Catedrala 
Frantei Monarhice, vizavi de care obiectiv turistic máret (v. Paul Barba-Negra - 
Reims: cathédrale du sacre; série Architecture et Géographie sacrées, du tourisme au 
pělerinage) gásim modelul pilduitor exemplár pentru ce ne trebuie nouá ca Templu in 
toate comunitátile románesti din RO si DRO - La médiathěque Cathédrale 
(rebaptisée Médiathěque Jean Falala). Principalele coordonate ale acestei uneia dintre 
7 filiale plus 3 bibliobuze ale Bibliotecii Reimsului, localitate cam cát Pitestiul, 
Aradul sau Bacául, šunt: 

Collections 

Livres Adultes: 79 400 

Livres Jeunesse: 34 000 á 1'ouverture 

Disques: 18 000 á l'ouverture 

Périodiques: 400 titres 

Vidéos (VHS et DVD) et cédéroms: 10 000 

Nombre de places 

Places assises: 700 

Postes multimédia (accěs Internet, consultation du catalogue, de cédéroms, de documents 

numérisés): 55 

Places de consultation video: 14 (7 postes télévisés avec 2 casques) 

Places ďécoute audio: 14 

Places de consultation de méthodes de langues: 8 

Services 

4 départements adultes thématiques multimédias (Image-son, Langues et littératures, Sciences 

et techniques, Sciences humaines et société) 

Secteur jeunesse avec 2 niveaux: Benjamins (0-7 ans) et Juniors (8-14 ans) 

Espace Actualité-Information 

Auditorium de 200 places 

Espaces ďexposition 

Personnel: 40 agents affectés a la médiathěque Jean Falala 

(http://www.bm-reims.fr/) 

Ca intotdeauna, vasázicá, multe avem no i ro mánii de-nvátat cálátorind, ca 
boierul liberal Dinicu Golescu, de la fratii nostri řřancezi, care au terminat mai de 
mult cu exprimatul in universal, iar azi stagneazá ca turisti in propria culturá de fite. 

La nici 200 de paši de amintita Médiathěque Jean Falala, europarlamentarul 
bogat de pe la noi, fugit de la Strasbourg la shopping sau la tigánci in Montmartre, 
poate privi cu jind dinspre Catedrala Incoronárii la bustul filantropului Andrew 



40 



Carnegie, qui voyait dans la lecture publique un rempart de la civilisation contre la 
barbarie, pus pe-un soclu la intrarea-ntr-o minunatá Art Déco functionalá Bibliotecá 
adápostind, ca luxos templu al gándirii citite, cum ar fi la noi Pelisorul, cárti de pret, 
cu ce a rámas mai bun Reimsul dupá bombardamentele germane din primul rázboi 
mondial. §i totusi - uite ce sá imitám! - francezii zidit-au pe la 2003, cu mana lor, cu 
mándria lor si din banii lor, amintita mediatecá suplimentará pour la gloire de la 
France, tocmai ca sá nu tráiascá intelectualiceste din milá stráinului. De aceea, e un 
loc de reeducare gigantic Reimsul pentru imbuibatii nostri, care, ratándu-se, Doamne 
fereste, Mántuirea Neamului, ei riscá cá isi vor arde vecinic grásimea-n cuptoarele cu 
biogaz ale Gheenei, si ei, si beizadelele lor, pána la al nouálea neam. 

Pentru noi románii, cel mai important document din Bibliotecá Carnegie de la 
Reims este celebrul Evangheliar Slavon pe care se jurau regii Frantei cá ei nu se vor 
potrivi niciodatá la o politicá germaná de ingrádire prin graniti artificiale a accesului 
románo-bulgarilor la Infrastructura Intelectualá a Occidentului in scopul optimizárii 
strategiilor lor privind Marea Recuperare. 

On trouve a la bibliothěque Carnegie: les livres anciens et patrimoniaux 
(manuscrits médiévaux, incunables, livres imprimés souš 1'Ancien Régime, livres des 
XIXe et XXe siěcles jusquá 1985), les collections iconographiques (affiches, cartes 
postales, cartes et plans, gravures), les collections régionalistes (touš les livres 
concernant Reims et la Champagne), les collections de journaux et périodiques 
(hormis 1'année en cours, qui est consultable á la médiathěque Jean Falala) ainsi 
qu 'une vaste collection de romans policiers (pres de 30 000 titres). 

Adicá deci un fel de casá de culturá, atractivá chiar si pentru politia de 
proximitate, functionalá, vie, cum existau si la noi in RO pentru poporul truditor 
inainte, sub bolsevicii care incá mai ezitau sá distrugá complet cuceririle democratice 
intelectuale, facilitátile create de Monarhie pentru Luminarea Poporului iesit dintr-o 
lungá robie, deznationalizantá mai ales in Ardealul Dualismului si in Basarabia 
Tarului. 

Totusi, chiar si fárá mediatecá in fostul cámin cultural, la scoalá sau la 
bisericá, un bun román nemásluit in WO, atent la strategiile de gestionare a natiunilor 
in staré de securitate, este si astázi cel ce se vede-n oglinda extraterestrului altfel si se 
descoperá pe sine páná-n absurditatea harului atunci cánd se preocupá cát de cát de 
Luminarea Poporului, adicá de Rezistenta prin Culturá contra abuzului/absurdului, iar 
aceasta devine orbitoare efectiv asurzitor numai dacá existá progrese notabile, prin 
geniu obligát, in Marea Recuperare a istoriei spirituále netráite din cauza pustiirilor, 
de la antici la postmodernism, dar am rezistat. 

Una dintre cele mai grele sarcini Kitsch ce revin postacului, postánacului, 
cameleonului, dervisului optimist de minunile Puterii, samsarului, renegatului, 
compradorului, mancurtului, separatistului, rezidentului care posteazá sub 10-12 
heteronime de la acelasi IP cu yahoori diferite sau sconcsului mirosind a inculturá sau 
a molar de aur in gurá cu cianuri, este atunci a naviga corect ipocrit prin váltoarea 
acceptiilor de román ca membru al minoritátii majoritare, adicá román román, si de 
román ca cetátean al RO, adicá, de exemplu tátar sau armean de origine románá. 

Postacul nostru trebuie sá fie webistic impartial cu identitátile, de pildá lásánd 
a se orienta fiecare dupá constiintá, románul poliglot din Secuime care vrea sá 
contribuie transparent ca Trianonul la Marea Recuperare Ungará, respectiv scriitorul 
maghiar de origine románá care ar dori sá expuná opere de calitate in potentiala 
capitalá culturalá permanentá care se profileazá a deveni cu timpul, pe másurá ce 



41 



Bucurestiul isi autodemoleazá, cu toatá fořta aportului sáu la pib, Trecutul, - 
conurbatia multiculturalá Giurgiu-Russe. Cum finantarea este pretutindeni precará, 
intelept este ca producátorul de spirit sá detiná intelepciune biblicá-n cap, iar capul 
plecat sá-1 foloseascá precum mielul care suge de la douá oi. 

Altfel zis, nu váz de ce o tánárá sperantá maghiará sau un román maghiarofon 
ar gravita spre centrul Bucurescilor, peste munti, sá meargá pe poante ca Nadia la 
bárná páná-1 terminá psihic nechezolii si ratonii de pe Podul Mogosoaiei cu báscália, 
dacá el are acces la infrastructura intelectualá a Budapestei (ce biblioteci! ce muzee! 
ce temple! ce valorificare a lor!), insá produsele finále ale activitátii sále creativ- 
inovative tot e bine sá le expuná si-n RO, de sá se bucure si sá-1 laude sau sá-1 injure 
cu beneficiu publicitar toti! 

Si la fel e cu ce basarabean se poate forma si afirma la Odessa, Cernáuti, Kiev, 
Berdicev, Lvov, Moscova, Sankt-Petersburg, Kazan, la Kuban Krasnodar sau la 
Sahtior Donetk. 

Si iarási, ce mai inseamná azi a fi román? 

Sá nu-si inchipuiascá nici samsarul care trimite copii bogati la studii in 
Occident sau le infiinteazá aici-sa din import comode scoli de fite-n limbi stráine, nici 
sconcsul de umoare sumbrá, plátitá, nici mistocarul raton venit diavoleste pe web doar 
sá se dixtreze, sá se simtá om, cá, personál, te poti considera un bun román numai 
compilánd intr-un birou de agentie un manuál de calitate pentru exercitarea pasiunii 
postacului de a fi seará de seará la post si a posta postind degeaba in contextul bugetar 
al disparitiei sinucigase a Neamului considerat pácátos dacá-si rateazá Mántuirea, pe 
drept cuvánt, fiindcá ar fi o abatere gravá repetatá, románul imitánd pe dac, numai cá 
fárá sá mai merite vreo coloaná de la vreun Traian, eroismul/idealismul fiind nimicit 
de intelectualii insisi in folosul burgheziei compradore, al Dusmaniei, al Xeniei, dar si 
al cleptocratiei cánd prosperá inventánd mereu noi modalitáti de a vinde tara. 

Insási aparitia conceptului de postrománism, ca emanatie a consensului 
intelectual cá istoria ni s-a terminat, frántá, epuizatá, e un semn cá bátália Marii 
Recuperári e dinainte pierdutá. 

Nu, nu, nu poti fi de unul singur o intreagá industrie! 

Cát de avansatá e retragerea din divertisul euroatlantic a Neamului Románesc 
isi are másurariul academie elocvent in amánuntul semnificativ cu ce dá tineretului 
nestiutor, practic neinstruit ca atitudine civicá, educatie patrioticá si culturá de 
securitate, universitarii románilor in WiMpedia, azi 13 decembrie 2011, despre 
nenorocitul de Nicolae Iorga, anume niciun sfert din ministrul de externě 
contemporan tot istoric Adrian Cioroianu de la GDS, ceea ce il seuteste pe desantatul 
Dusmaniei de la analize-sinteze de orice comentarii: 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Cioroianu 

Cá se poate face si o RO-Wikipedie serioasá, vědem cum ar fi la pagina Mihail 
Fárcásanu , jurist, politician liberal si seriitor román, intáiul director al Europei Libere. 

Iar indreptátirea sperantelor eriptosecesionistilor si ale concupiscentilor 
afaceristi, nu putini románi románi, din spatele naivului Csibi Barna, in a spera 
sprijinul decidentilor globali de limba English, plus alianta anti-RO franco-germaná, 
plus jocul transnistrenilor celor giganti, pentru o separare pasnicá si usoará a 
Ardealului (Regiunea de Dezvoltare Centru) de RO, poate si a Banatului (in 
Newspeak, - Regiunea de Dezvoltare Vest), eventual si a Regiunii de Dezvoltare Sud- 
Vest, adicá Oltenia habsburgicá, dupá modelul de prosperitate scindat Ceho-Slovac, 



42 



nu stá numai ín postaderarea noastrá la Pactul Ribbentrop-Molotov prin manifestarea 
dezinteresului pentru Basarabia, ci temeiul strategie e astázi o infrastructurá 
intelectualá deplin activá, de o superioritate academicá fárá sperantá ín a mai fi 
recuperatá vreodatá de universitarii si cercetátorii nostri din RO si PRO : 
http://www.hungarianhistory.com/lib/index.htm 

Chiar te rog sá verifici personál linkul, postacule sárac! 

Suté, mii de pedefeuri de cel mai maře interes pentru románi, totul reexprimat 
in limba mondializárii, nu doar propaganda de cea mai buná calitate, ci si resursá de 
maře interes pentru zonele re Mate de constiinta noastrá istoricá! Gásim online free nu 
numai terna Atrocities and ethnic cleansing committed against Hungarians and 
others in Europe, ci si celebra carte a lui Matatias Carp - Holocaust in Romania, in 
englezá insá, nu in traducerea din Franta a Alexandrei Laignel-Lavastine: 

http://www.hungarianhistory.com/lib/carp/carp.pdf 

Asa se serie si se face Istoria! 

Un bun román e numai ála care a ínvátat de la altii, de la intelectualii nostri si 
de la ai altora cum sá scoatá civic, prin Luminarea Poporului, Románia din subistorie 
in scopul suprem al achitárii datoriilor si dobánzilor spirituále, ca sá nu rátám si 
„calificarea finalá" ultimá, cánd ne va asurzi fluierul finál al scadentei, va sá zicá 
Mántuirea Neamului. Cei ce au insáilat din bucáti Románia Regalá Maře isi spuneau 
Luptátori Nationali, nu nationalisti. Dl László Tókés, de exemplu, merita tot respectul 
postacilor nostri, ca érou al Revolutiei de la Timisoara, chiar dacá-i zice uitucul acum 
condescendent „ráscoalá", ca orice nomenclaturist valah de succes. ín plus, ca 
megaintelectual de buze unguresti, este un exemplu strálucit pentru nechezolii nostri, 
sá iubeascá si ei pátimas Neamul Románesc si sá-1 lumineze, totodatá recuperánd 
secolele de asuprire nationalá, care ne-au impiedicat sá fim orbitor asurzitor de latini: 

http://tokeslaszlo.eu/ro 

Ce seismectual sau cárturar vrea sá explice unui nechezol cá exprimarea pe la 
colturi de cotiturá a dezinteresului pentru Basarabia primejduieste si Ardealul, este 
bine sá-1 invete mai intái pe surogat ce e ála patriotismul, pentru care concept site-uri 
románesti in postmodernismul mistocar bananier - n-avem! N-a permis caragialismul 
caricaturizat reductionist, exceptánd unele extremist nefrecventabile, dar putem 
recupera si progresa prin imitatiune dupá unele din WO, cele mai apropiate geografie 
si militar fiind unguresti sau panmoldovenesti . 

Dintre suté de postaci navigatori, mai niciunul nu se spovedeste c-a frecventat 
astfel de site-uri nobile, instructive la patriotism, nesupuse vreunei dezbateri civice 
megaintelectuale, seismectuale, kilointelectuale, pubintelectuale, diplomectuale sau 
microintelectuale la noi, sá se adune cele bune, iar cele relé sá se spele direct din lac 
cu aur portocaliu cianotic mai potabil decát normele europene, din care tratament de 
analizá-sintezá cu exproprieri miniere se poate inváta enorm, pentru a avea din ce 
practica apoi, mai ales nechezolii in abjectiile lor ascensionale, Luminarea 
Poporului, prin carte ieftiná si buná , care era inainte Rezistenta prin Culturá in contra 
támpirii marxist-leniniste a Gloatei, Rezistenta care nu trebuie confundatá cu 
Supravietuirea prin Culturá a rafinamentului aristoeratic, lesné mirosit a papuč de 
curtezaná scumpá de cátre maidanezul de pe copertá, cánd ea declará pe la toate 
emisiunile cu pipite orientate fotbalistic cá ca curvá nu poti achizitiona totdeauna tot 
ce-ti permiti ca si prostituatá. 

Nimeni nu te pune pe gánduri si cu mai maře atentie la amánuntul semnificativ 
decát editorialistul care-ti oferá, de sus din balcon, in mod gratuit prin postacii sái din 



43 



subteraná o criticá demolatoare, cum ar fi ca ce-ai scris tu mai „rezistent" sub 
bolsevism ca amator filolog las e un fás intre amici mistocari, si ca opera artistului 
care si-a dat foc atunci la Poiana Brasov, Liviu Cornel Babes, aprinzánd in 2 martie 
1989 o tortá ce ne va lumina poporul spre Limba Noastrá si Revolutia Romana, aia, 
da, este cu adevárat nemuritoare si sub ea se vor putea čiti si cártile constiintelor 
libere. 

La urma urmei, meritul aci al scriitorului viager Camelian Propinatiu, liber - 
profesionist rentier, care departe de-a se da drept Antrenor Cultural/Profesor Stiecarte 
sau initiat de divulgá gloatei si postacilor cele mai secrete liste de cárti bune, nu este, 
cum a-nteles un nechezol grábit, flerul ca 1-a descoperit , promovándu-1 cititorilor de 
calitate din subteraná, pe Candidatul nostru Nobel cel mai bine plasat, tot asa cum 
Titu Maiorescu pe Poetul National, ci norocul cá-ntr-o crizá misticá peak experience 
extaticá la várf, sub stele sudice, ca la Perpignan, i s-a revelat tocmai lui, citind in 
zarea poluatá optic, ametit de táráitul asurzitor al lácustelor, Directia Ultimá! 

Iar a cunoaste cea de pe urma Directie din 7 sau 10, fara GPS, nu-i putiná 
izbándá-n Univers, cáci asa cum demonstrau si sofistii sceptici cu ságeata lui 
Cupidone, cánd trágea din toate pozitiile, ca ea nu va innimeri nicicánd balconul CC 
al lui Achile din motive infinitezimale ca si cancerul, e la fel de aproape imposibil de 
stabilizat Gándirea agonizándá pe chiar Drumul Spirituál corect, cu un Neam 
Románesc pe cale galopantá de disparitie, adicá pe ultimul drum ca fiintá si timp 
funerar in labirintul complexitátii postmoderně al haosului catastrofelor fractale, cánd 
simti pestilential pervaziv rásuflarea si vuietul cianotic al Marelui Cutremur 
Catastrofal promis, anticipat sau nu de Explozia Sociála, ce iarási, neexistánd 
intelectualitate, nici critifiction social-politic mácar, va tine loc de o Nouá Revolutie. 

Pe Google Earth, aceastá Directie Ultimá ne e trasatá cam pe la Basel, spre 
Sonnnenheim pe Rhein in jos, mult dupá ce treci de cataracte, unde elvetienii si-au 
permis sá taie tunel de vreo 12 metri intr-o stáncá doar pentru a nu šili a face curbe 
pista pentru biciclisti, dintr-un respect abject pentru omul urát, unidimensional, 
nebale anic. 

Si iatá de ce Directie Ultimá, asa, ca recitativ! Ca bonus la rácituri. La varzá 
muratá in frumoasa Alsacie a tineretii lui Goethe, ducátoare spre Weltliteratur. 

Cronologic, vasázicá Maiorescu ne-a consiliat aulic sá mergem umár la umár 
cu Germania, apoi veni Lovinescu ála, profesoras de liceu, vezi bine, cum cá mai 
bine sá ne sineronizám cu Franta! 

Asa procedarám, řu bine asa, pe bune, si asa, si asa, dar azi luám aminte uluiti 
cá tocmai aceste puteri spirituále titulare de love, FR si DE, exempláre pentru noi ca 
niste faruri la imitat Infrastructura lor Intelectualá si Academicá, s-au aliat exact in 
contra Levantului románo-bulgar cu virtualá capitalá permanentá a Spiritului in 
pitoreasca, prin podurile ei dunárene pe corzi Calatrava, conurbatie Giurgiu-Russe, 
presimtind ele dinspre noi pericolul concurential secret la onoare si glorie, ambitia 
comuná recuperistá intru Mántuirea Balcanilor! 

De aici si inevitabila crizá misticá peak experience extaticá la várf, data sub 
stele sudice ca la Perpignan celui mai modest dintre indrumátorii nostri spirituali 
postaci, un radical agrar justitialist-consumerist devenit conciliant (anti)clerical (tezá, 
antitezá si sintezá) prin necesitate dialecticá a geniului obligát tranzactional, sá ne 
orientám exact pe drumul de mijloc , adicá sá ne elaborám fárá pácat proiectele 
noastre cultural- spirituále ghidándu-ne, banal dar sigur, numai dupá noutátile tv-ului 
hibrid franco-german arte de la Strasbourg , oglindit cenusiu argintiu cu máhnire si 



44 



Metropolis in adáncile ape de canal, dar cu precautiuni privind drepturile omului, 
dupá trei cincinale de monitorizare si pilotare existánd suspiciuni ca TU, 
recuperatorule, nu prea ai ce sá imiti dintr-un experimentalism concasat postmodernist 
cánd aspiratiunile románesti si bulgare šunt din strábuni de genul transant faraonic, 
recuperám totul sau nufacem nimic l Pe scurt, cui dá alsacienii atentie, asa si noi! 

Asta e Directia Ultimá: spre Strasbourg, adicá spre tv ARTE! 

Iatá de ce, profesorasul cu liceenii, ca si profesoroiul cu studentii, trebuie sá 
educe clasa muncitoare sá puná presiune pe filantropi, ca ori din averea lor, ori din a 
statului, sá cicáleascá guvernul sá aranjeze sá se bage nu numai Mezzo, ci si Arte, 
gratuit si obligatoriu, pe toate retelele de telecablu , mácar pentru minoritatea germaná, 
dacá nu si pentru specialistii, intelectualii sau oamenii de afaceri francezi tot mai 
prezenti, ca la Titu, intr-o comunitate mereu mai semnificativá in RO, fárá prea maře 
teamá la cleptocrati de cosmopolitismul burghez manifestat de Marx si Engels. 

Ci nu doar la Strasbourg, la Centrul Pompidou de la Metz sau la Paris, 
ascultánd la ruso-americanul Stravinsky vreo istorie pe apá, sincronismul azi, cu statui 
ieftine, fárá soclu, de sá-ti bage blonda mána-n buzunar, ca lui Leopold von Sacher- 
Masoch la Lvov, corecte si hipercorecte politic, pentru románii asincroni e ca un 
Kitsch culinar neimportabil, avem si noi destule ciocánele de pui orientale si aripioare 
genial prájite-n crustá, incát ni s-a acrit de atáta caragialesc pe problemele lui Icar, 
unde fugim de acasá. E ca si cum, „aplicánd" si fiind trimis in delegatie academicá la 
Universitě Sorbonně Nouvelle Paris III Asniěres sur Seině , ai da la un colt de cotiturá 
nas in nas nasol cu le général de Gaulle et André Malraux, foarte coboráti populist 
ambii la sol, oameni strádali de bronz, uneltind, egali electoral cu noi, trecátorii pe- 
aici, chiar amabili cu románii beti, nu ca Sarkozy, si ei ne-ar fi condus personál, dacá 
se dezrádácinau din solul sacru si aeru francez, pána la intrarea de la podul celálalt 
(Pont de Clichy), in celebrul Le cimetiěre des chiens - Asniěres, cu carele asisderea 
trebuie sá ne sineronizám urgent miscarea noastrá civicá, pro-maidanezá sau cu acte 
de proprietate pe sufletele moarte-n regulá. 

Or, eu, ca postač patriot, cu o vastá culturá de securitate si antibolsevic de 
atáta Hiatus, il vreau pe Soljenitin sus de tot, bronz sfánt si hraná siesi, cocotat pe 
soclul lui Lenin. Niciun sfert de arsin mai jos! Dupá cum vreau sá fac din marxism 
biči, si din Mausoleul stalinist ce intunecá Parcul Carol, ce? Muzeul est-european al 
Sfársitului Comunismului, carele bolsevism s-au náseut pe Něva si a mierlit-o pe 
Bega. 

De aceea, striviti cu totii microintelectuali in labirintul fractal catedral, ca niste 
insecte maidaneziene pe un gorilian, cum si calea de mijloc e blocatá in arte de nu ai 
la ce §vaiter de haos te sineroniza ca román nici la Strasbourgul nostru, sub 

sublima poartá de porfir, noi trebuie sá ne intoarcem spasiti din promenáda pe Quai du 
Chanoine Winterer, la resursele noastre proprii de pe Quai Branly, la izvoarele 
minunilor nationale curate, la drumul cu praful si oile, si sá demarám cu grábire 
Marea Recuperare, profitánd de gáurile lor mucegáite din svaiterul postmodernist si 
mizánd pe faptul cá nici mácar Balzac sau Bach n-au spus si ce ei nu aveau de spus 
presant atunci si acolo, sau pur si simplu n-au mai apucat, un exemplu cel mai 
pilduitor de urmat chiar pentru creatorii francezi si germani de máine fiind 
precedentul de fezabilitate optimist cá nouá la románi ne lipseau in patrimoniul 
balcanic, cu capitala Giurgiu-Russe, epopeile terminate complet si uite c-am recuperat 
instantaneu imediat canesna recent aci la Dunáre in 1990, prin chiar Levantul, acesta 
fiind si sensul bráncusian al Cáucului inclinat ca Turnul din Pisa spre pomanagii si 



45 



piscotari, ca totdeauna se varsa céva de sufletul mortilor sau neexprimatilor ! Iar atáta 
uitare/neuitare se tálcuieste ca NOI vom propune la Sofia, la Belgrad, la Budapesta, la 
Kiev si la Tiraspol reconcilieri istorice dupá modelul franco-german, spre a aminti 
Occidentului prin Marea Recuperare ca epopeea Iliada s-a scris ín Rásárit si ca 
intoarcerea acasá, a omului in nátura sa de om, este intotdeauna o intreagá Odisee. 

Asa sá zidim virtual putin cáte putin Catedrala Mántuirii Neamului, dar toti, 
absolut toti, fiecare in Scriptoriumul propriu, gándind la Biblioteca Nationalá 
Neterminata, etern neisprávitá tocmai intru a ne a facilita nouá sá ne azvárlim obolul 
la Marea Recuperare! Cáci oricátá carte occidentalá si exoticá am importa si pompa in 
ea, ceea ce va lipsi mai amarnic din depozit va fi vecinic ceea ce n-a fost sá fie scris, 
din vina náválirilor barbare, a ministrilor, a alcoolismului sau a lipsei de geniu 
sintetic in managementul timpului de creatie. Totusi, nici anticii, nici medievalii, nici 
modernii, nici mondenii n-au epuizat subiectele epocii lor . Si nici cálugárii 
postmondeni nu vor reusi numai prin abstinenta. Orice istorie a artei si literaturii s-ar 
putea multiplica de zece ori de cátre románi fárá nice o supárare, cu o singurá 
conditie: sá nu fii mai prejos aici-sa de Villon, Dúrrer, Berlioz, Schopenhauer, Woolf, 
Céline sau Grass acolo-sa! Ceea ce un bun román reuseste intotdeauna, de e slobod. 

Sá nu uitám niciodatá cá, din lipsá de culturá de securitate, noi avem o 
multime de dusmani, care nu ne lasa sá muncim! Toatá Europa care a citit Maitreyi 
sau a tradus manele se teme, in aceastá virtualitate, de renasterea noastrá spiritualá, de 
o sintezá tare intre Occident si Orient! De aceea, ne acuzá cá le-am halit lebedele 
dunárene din zóna etern ocupatá a Vienei, ca sá nu ne putem desface noi sá etalám 
orbitor pe lángá corp aripa stángá si aripa dreaptá! 

A ne aráta coltii atunci, cum ne consilia si Regina Maria. 

Aceasta este si esenta de mister cutremurátor statistic a globalizárii. Tricolorul 
inclinat ca Rugáciunea lui Bráncusi ni-1 pot rapi, dar maidanezul care stá de strajá sub 
el, nu! Pentru cá a fost fotografiat si pus pe o copertá. 

Deci s-ar putea, se prea poate, si aici inima ni se bate, ca noi románii, multi 
cálugárindu-ne Shaolin, sá rezistám dacá ne-om bate si Epocii Wash, páná-n 
postmondenitate! Spre marele necaz al Dusmaniei si al desantatilor/racolatilor ei! 

Sterilitatea Sincronismului Dacá-ai-la-ce si a Experimentalismul de avangardá 
Moarte clasicilor! šunt adevárate capcane spirituále, atractive Black Holes ale Epocii 
Wash, menite, dupá modelul si porunca bananierilor din balcoane si lojie, sá ne spele 
nouá in subteraná sconcsii, popándáii, rezidentii, desantatii, racolatii, samsarii si 
nechezolii nababului din Dusmania petele mai dificile de identitate dupe crierii de 
román, cu detergentii experimentati cándva cu deosebit succes pe mancurti. Asa cá sá 
zidim pe teren propriu tot ce au neglijat altii! Avem, iacá dar, un front de lucru imens 
si, pe pian politic, s-a configurat profetic un ideál pe deasupra partidelor, ca un fel de 
transcendent expandat dincolo de termopan si polistiren, detinem un viitor : intái 
Emanciparea Cadrelor Didactice, apoi Luminarea Poporului, de unde vor veni 
presiuni pentru investitii in Infrastructura Intelectualá si in sculária academicá, iar 
roadele se vor vedea chiar si fárá suspectele lentile de contact in acea Maře 
Recuperare, adeváratá pavázá a Mántuirii, ce va face insolubilá pentru Dusmania, ca 
ciorba de burtá, provocarea privind dizolvarea noastrá in vidanja globalizárii pe 
parcursul Epocii Wash pána la concentratii mult sub normele euroatlantice. 



46 



1.5. Luminarea Poporului 

Orice scriitor maře, fie el si filolog román, ceea ce rasial ai un avantagiu latin, 
dar ca Infrastructurá Intelectualá esti un defavorizat, e de a sa datorie sacrá, íntrucát 
face pe naveta observatie nuvelisticá sau liricá asupra vietii cosmice, sociále si 
politice dintr-un vast Quartier Latin, sá se destepte, sá se bage ca un card, sá se 
implice, sá nu stea pasiv ci sá-si aducá aportul la Luminarea Poporului privind 
evitarea Exploziei Sociále printr-o Nouá Revolutie, evident una tánárá, idealista, 
tehnocratá, fotbalista, sexy si pasnicá, de la care atárná in RO si DRO chiar Marea 
Recuperare, adicá chezásia Mántuirii noastre subsidiare ca Neam euroatlantic in WO 
pána la 2222, la moartea Limbii Románe, chiar dacá incá de pe la 2112 Tara nu va 
mai fi decát o nálucá teritorialá sudicá, focusatá pe conurbatia Giurgiu-Russe, cam 
cum íti vedeai dupá colectivizarea dejist-sovieticá a agriculturii pámántul strámosilor 
transat si arat la superkolhoz cu tractor pe senile tanchiste. 

Si sá nu mai vorbim cá nu degeaba ni se cere sá avem milá de minoritáti, 
fiindcá pána atunci, cum aratá trendurile demografice, se prea poate ca Neamul nosť 
cel Románesc sá nu mai fie pe meleag el insusi nic i mácar minoritatea majoritará, 
adecá cea mai injuratá minoritate, ci o minoritate printre minoritáti! 

Cum n-am fácutárá pe spirit mai nimicá notabil in ásti 22 de ani (1989-2011), 
comparativ cu románii regali interbelici (1918-1940), de ce hectorul maidanezului ne- 
am da drumul páná-n 2112 sau in 2222? 

E insá de extrapolat profetic cá postacul delfín cu mentalitáti postromániste se 
va adapta ca pestele-n bors la disparitia tárii lu' Peste si a limbii noastre de peste mut 
curagios rezistent prin culturá, cáutándu-si de la inceputul pescuitului in ape tulburi un 
nou Stápán rechin sau caracatitá cu viitor ochlocrat sustenabil, nu o populatie de 
limacsi problematici, pe cánd postacul idealismului prepostrománist va da din cap a 
jale, legánat ca de o barcarolá, dupá ce abisal miscat citit-va pe net cá W. Hoffman (v. 
Beschreibung der Erde, nach ihrer natiirlichen Beschaffenheit, ihren Erzeugnissen, 
Bewohnern u. deren Wirkungen u. Verhdltnissen, wie sie jetzt sind. Beschreibung der 
Erde, Vol. 2, part. 4, p. 03074) i-ar fi márturisit pe la 1842, intr-un amurg, miorláitului 
filolog Kater Murr, cá altá limba armonioasá ca limba románá nu se existá si cá ea s- 
ar potrivi celui mai cult popor de pe pámánt, de-asta si náscándu-se románismul 
no stru direct ca pan-ILUMINISM , arzánd prin Luminarea intensivá a Poporului, 
inclusiv prin fabule tárgovistene, etapele parturitiei strámosesti, ca la toate Rasele de 
Stápáni, nefiind exclus, dacá ne iese ingineria financiará cu Infrastructurá Intelectualá 
si cu Marea Recuperare, sá rázbatem cu flamurile spiritualitátii noastre, cu Tricolorul 
si cu maidanezul de pe copertá, pána in 2222 la Adriaticá, la Balticá si chiar la 
Caspicá, indeplinindu-ne astfel pe deplin, in toatá Galitia Maře, misia culturalá si 
civilizatorie, deci ingrosándu-ne poate decisiv dosarul cela est-etic pentru Mántuire. 

Ontologic, sá nu ezitám insá a admite cá e din pácate adevárat cá filozofii, ca 
Autoelitá, au pierdut conducerea cetátilor balcanice incá din postumitatea lui Socrate, 
care tinea nu de stoicii pesimisti, nici de cognitivistii negativisti, ci de curentul 
mistocarian consumerist proto-románo-bulgar levantin radical-agrar post-serpilionic 
trac. Inteleptii au comis prostia inconcevabilá de a nu mai filozofa in sánul masilor 
largi populare, preferánd sá se converseze doar intre ei, ca pe mobil sau ca la circ, si 
nu in scopul mosirii adevárului, ci doar parazitándu-le in deválmásie cu stápánii, nu 
toti de origine cumaná. Si nici astázi nu frámántá pe specialisti obsesia de a mai 
practica printre meseriasi Luminarea Poporului, la locul de muncá si agrement cu 



47 



grátar sau la domiciliu, consecinta cea mai grea fiind nu stárpirea lirismului de cátre 
poezia filologicá, ci castrarea artistilor de competenta sá mai poti compune azi Imnuri 
de care sá nu facá báscálie ratonii ímpiedicándu-i pe cocalari sá se ímbárbáteze cánd 
claxoneazá sconcsul, care uneori maculeazá/emasculeazá si imaginea realá a 
serviciilor de informatii, acuzate, uneori pe drept cuvánt, alteori pe nedrept, cá, in 
anumite contexte istorice, cu lumini si umbre, au fácut politie politicá. 

Prin urmare, dupá cum se prognozeazá la 'sto de cátre Casandrele statului 
sociál, cresterea liniará a calitátii vietii pentru toti odatá cu nivelul de trai este cu 
neputintá nu atát datoritá suprasaturárii in teritoriul ecologic a circuitelor materiále, 
energetice si semiotice, cum s-ar crede, ci dintr-un argument ecozofic nocturn, cá noi 
nici nu meritám sá tráim bine dacá nu ne-am propus un Ideál mai deosebit, ca 
natiune ie§itá dintr-un fel de colonialism, de sub apásarea a trei imperii 
deznationalizante si niciunul civilizator , nici mácar cel habsburgic, care a pus tunurile 
pe lácasurile BOR din Ardeal, pácat repercutabil si-n Mántuirea noastrá, si in a lor. 

S-a confirmat astfel cá Luminarea Poporului nu vine numai din cer. Ea e 
muncá de zi cu zi, ca a furnicilor fosforescente, cánd transeazá si duc in debara piesá 
cu piesá un creier fárá ratiune, un creier de maidanez fidelizat si apoi strivit in parcare 
de tancul gunoierilor. Nu putem reusi decát impreuná! Cum rázboiul civic s-a mutat 
de pe stráži pe autostrázile informationale, in Piata Universitátii Postacilor, diviziunea 
„Apárarea Ordinii Constitutionale" a postsecuritátii supraestimánd in 1990 potentialul 
organizatoric al intelectualilor, iar biblioteca nu mai este un furnizor de distractii ca 
cáminele culturale si casele de culturá sau de tolerantá, ci un furnizor de analize- 
sinteze, adicá de informatii pe bazá de baze de dáte , ceea ce coastá bani numerosi, toti 
universitarii, criticii, analistii si puzderia de publicisti cu stápán sau free láncieri au 
datoria patrioticá sá se implice ca postaci , dacá mai lectureazá presá din RO, cum si 
sá se roteascá mai ales profesionistii in a dezvolta si aprofunda, compatibil calitativ si 
cantitativ necesitátilor de securitate ale natiunii románe si statului román, itemii din 
RO-Wikipedia, una dintre cele mai slabé si mai ranchiunoase de pe planiglob, de nu si 
coruptá pe bani de Dusmania, o espresie pálmuitoare a subcalitátii de azi ca de 
subteraná a invátámántului superior universitar postuniversitar particular de stát, cu 
cercetare inovare cu tot, ceea ce e in fond avantajos si pentru nechezoli, si pentru 
postacii nostri! 

A se wiki-compara, ca o distractie pe ploi bacoviene, subiect istoric cu subiect 
istoric, a noastrá cu ale Dusmaniei. 

Iacá dar de ce reiterat citeazá Profesorul §tiecarte pe Einstein (7 nevěr teach 
my pupils. I only attempt to provide the conditions in which they can learn), sá audá 
Liceanul Neascultátor si sá se inspire Filantropul Mizericordios, cá e cel mai dezirabil 
sá citim noi elevii cárti in biblioteci: a scolii, a parohiei, a cáminului cultural, eventual 
comasate de guvern intr-un centru de documentare publica: Bibliothěque publique 
ďinformation. Nimeni particular nu detine la domiciliu toate cártile trebuitoare. Iar 
editorul care-si confectioneazá itinerariul spirituál, pe-al lui, pe-al amicilor si pe-al 
colaboratorilor, doar din operele stráine pe care le importá el, nici nu se va mántui cu 
certitudine, cáci proiectul soteriologic se piloteazá si se implementeazá pe Neamuri . 
Dealtfel, intru Luminarea Poporului, ca sá-1 convingá sá-si aducá obolul la Marea 
Recuperare, fie scriind niste opere, fie contribuind la infrastructurá, primarii si 
prefectii care gestioneazá pluriversul democratiei ca terminál al Tranzitiei au construit 
vřeme de douá decenii mari temple bisericesti prin firmele sprijinitorilor, iar acum ei 
vor trebui sá le anexeze in duh, fiindcá Luminarea Poporului e plácutá Sfintilor si 



48 



Domnului, un ansamblu de Mediateci parohiale de nivel occidental páná-n ultimul 
cátun, dotate subsidiar cu minimum un calculator legat la internet si cu baze de dáte 
locale aduse la zi. Iar dupá modelul de la Culte trebuie sá se ia si ministrul Culturii 
milogindu-se ca, oriunde se ridicá o sálá de sport, sá se adauge si o atenansá de citit. 

Evident, mediatecile parohiale conectate la internet vor multiplica simtitor 
numárul postacilor crestini ortodocsi, reducánd elanul desantatilor/racolatilor care 
tráiesc spirituál din defáimarea dreptului Neamului de a avea o Catedralá, de a se 
Mántui si de a fi Románesc. 

De aceea, orice postač trebuie sá se pregáteascá sufleteste pentru un posibil 
destin de mucenic, cum si cadrul didactic rural , care din pricina subsalarizárii cronice 
nu-si mai poate indeplini functia de apoštol strádal, luminátor al poporului. Cáci 
deficitul sá nu dispui local, lángá sil soviet, de budinokul cultural, e in critifiction 
structural omotetic cu inconvenientul cá, nefiintánd in duh nici mediatecá parohialá, 
existá acolo sigur mediocritate-n mediu si atunci te frigi la propriul grátar cá nu poti 
organiza civic niste aliati firesti , dovadá cá in eventualitatea primejdioasá de te iei ca 
postač de-un seismectual din Autoelitá, pe obiectii clare si distincte cum ar fi cele 
frizánd/bárbierind postrománismul, atuncea tocmai amicul táu de subteraná cel mai 
fidelizat, tocmai ála se va alia ostentativ imediat cu vipoiul, de fricá sá nu urči ierarhic 
institutional boss, in loc sá zaci acolo-sa boseac, ceea ce explicá paradoxul cá 
emanatia nomenclaturistá fu rásturnatá-n douá ránduri, pe cánd emanatia secundá , 
intelectualá, conservá de 22 de ani acelasi establishment, nepermitándu-se mai multe 
Autoelite, atát prin Infrastructura Intelectualá slabá cát si prin amánarea dupá 2112 a 
Emancipárii Cadrelor Didactice congelate, dar n-ar fi izbándit nimicá boierii mintii, 
fárá lipsa de minte a iobagilor din bortele forului idolilor, usor manipulabili de 
smenarii mintii la ideile de schimb ! 

Dar sá nu exagerám pe audiovizual, nici pe septic pe dezbrácate, cáci mai mult decát 
orice retetá, culinará din hrana zeilor sau cosmeticá anti-mátreatá, numai cetitul 
cártilor, intrucát te sileste la a gándi si imagina reprezentárí, íti poate devoala taina 
secretá a orgasmului perpetuu cel mai subtil, cel spirituál, autenticá integrare totalá in 
absolut a Luminárii propriului suflet in prealabil la Luminarea Discipolului, extaz 
diavolesc ca un jet de toner de care íti amintesti si dupá ce-ai orbit de tot sau te-ai 
senilizat pentru lumea aceasta ca s-o iei in primire pe urmátoarea, bezna supremá fiind 
resimtitá de toti regizorii contemporani mai ales atunci cánd insceneazá piese de 
teatru sau opere muzicale, celebre insá vechi: melomanul postmodern, oricát de cult 
ca nechezol umblat ar fi, el nu-si poate reprezenta cum tráia poporul inainte, in alte 
oránduiri sociále si, de aceea, costumatia si decorurile si machiajul se aleg din crasa 
realitate imediatá de azi, chit cá banalizeazá pána la castrare subtilitátile faustice. 

Dealtfel, dac-ar mai trái Malthus, ar observa cá pe cánd populatia tehnologiilor 
informatiei si comunicatiilor au crescut in progresie aritmeticá, colectivul statistic al 
practicilor manipulárii gloatei a explodat in proportie geometricá, Lumiarea Poporului 
impunándu-se astfel ca o necesitate mai obiectivá ca oricánd, spre a-i scoate gloatei 
din creieri magia neagrá pompatá pe semiintuneric si spre a ostoi contradictia 
antagonistá dintre ocaziile de culturalizare a individului si támpirea lui efectivá. 

Cáci scopul suprem al Luminárii Poporului este, de la Nistru pán' la Pisa, de la 
zimbri la dromadere si de la ciulini la asfodele, ca individui sá nu mai fie copilul 
strázii sau al televizorului, ci sá gándeascá de capul lui si sá evite astfel sá fie 
pauperizat de cátre smecherii cu tombatere XXX care folosesc impotriva 
tomberoanelor lui imensa putere a statului! Cum posta si Kant: „Aufklárung ist der 



49 



Ausgang des Menschen aus seiner selbstverschuldeten Unmúndigkeit" sau cum ni se 
va spune de la obraz, románeste , cu grafiti puerili poate chiar pe sterna noastrá in anul 
2222: "Enlightenment is man's emergence from his self-incurred immaturity." 

Nu , apása Eugěne Ionesco, sunteti inconsistenti de 22 de ani, problema e ca - 
fara a occidentaliza niciun pic, cu sculária academicá inclusiv, mácar ieftina noastrá 
infrastructurá intelectualá - Epoca Mooye insumeazá succesiv spolierea averii 
statului, a micilor economii personále si, in finál, a viitorului copiilor copiilor nostri 
pána la 2112 sau poate chiar 2222 prin dobánzi, noi avánd pisan a ne cocosa plátind 
refinantári si reesalonári la actualele imprumuturi pentru atare situatie la ce s-a ajuns 
din senin, de vreo peste zece ori mai índatorati decát in Epoca Cea, adicá resapati ad 
infinitum ca o cántáreatá chealá, iar presa centrála mogulo-nababo-shoguná vezi bine 
cá nu ne dezváluie nimic dacá capitalul autohton a luat sau nu spagá de la capitalul 
stráin ca sá ne aducá in aceastá situatie gretoasá, foarte gravá si neplácutá! 

Pe urmá, posteazá postacul postind sá ia aminte sátulul, care ai spoliat nu mai 
ai decát sá te caři cu má-ta la Miami, nesimtitule, sá te scalzi acolo-n piscina albástritá 
de spiritualitate, asteptánd revelatia pe ce sá dai banii , iar restul comunitátii sá se 
aseze pe adevár, imbolditi cu strámurarita de recuperatori sá pláteascá datoriile 
statului, a cáror rusinoasá cifra nu e afisatá de trei ori obligatoriu la intrarea in 
supermarket, infiintándu-se Ministerul Datoriilor Statului, dar la cetáteanul román 
onest si la plozii lui nevinovati, sau la Dumnezeu din perspectiva Marelui Cutremur 
Catastrofal, sau la o Nouá Revolutie ca inlocuitor de explozie sociála, nu te gándesti 
sá trimiti in tará ca un filantrop de exceptie cárti, casete, dvd-uri? Sau indrumátori 
spirituali? Nimic nefiind mai neplácut la un popor aspirator la Marea Recuperare 
decát sá te retragi temporar din UE sub o dictaturá militará pe termen redus, sub 
guvern necrutátor de tehnocrati tineri dar intelepti bátráni, staré de asediu si cenzura, 
demonstratii interzise in preajma unitátilor de alimentatie publica, dupá care sá revii 
triumfátor in Uniune, ca stát sincronizat la toate capitolele cu decalajul, pe piscurile 
culmilor democratiei si prosperitátii, care in 2007 s-au vándut 366.000 de masini noi, 
in 2008 doar 324.000, in 2009 numai 148.000, iar in 2010 sub 120.000, chit cá fárá sá 
creascá insá compensatoriu volumul achizitiilor de carte , din cauza colapsului 
oligopedagogic (K.O.), proful subsalarizat nemaieducánd cetátenii cum sá tráiascá 
parcurgánd un itinerariu spirituál personalizat pescuind sugestii din vasta ofertá a 
bazinelor de spiritualitate. 

Ráu faci, exploatatorule, cáci indiferent dacá vom reusi sau nu Eradicarea 
Coruptiei, Combaterea Incompetentei si Reeducarea Nesimtirii, postacul nostru 
doritor de a lectura cárti si pedefeuri bune mereu si mereu iti va reaminti cá 
sentimentul sfársitului istoriei nationale si lacunele infrastructurii intelectuale si 
sculáriei academice pot sá mai astepte mult si bine politici de remediere, dar 
emanciparea cadrelor didactice (iará nu „educatia" in sine, ca forma fárá fond a re- 
formei cánd n-are čine sá ti-o dea, cá doar n-o sá-ti dea má-ta gaurá la putul gándirii 
morale), este o prioritate nationalá de interes european. Da' de ce? Simplu! Fiindcá 
atunci cánd dispui de misionáři idealisti, chiar dotárile precare nu mai pot obtura acea 
Luminare a Poporului prin miracol, implementatá fárá resurse didactice, pe principiul 
antropic, adicá de la om la om , precum manipularea electoralá prin ráspándaci! Pe 
cánd resursele didactice, ca mobilier si planse scumpe, fárá resurse umane ieftine 
adecvate nu-si pot indeplini functia educativá expectatá de primarul sau inspectorul 
sau directorul care le-a achizitionat pentru training cu cel mai bun comision pentru 
dotári. 



50 



ínsá la noi nu e cazul, dupá atáta oprimare a idealismului cu ciomagul. 
Deoarece, la sfársitul Hiatusului totalitar si a douá decenii de Epocá Mooye, 
intelectualul pare ca nu se mai poate defíni fenomenologie decát ca fíind 
fiinta/vietatea incapabilá dintotdeauna sá faca pe popor sá citeascá cárti , ín particular 
cártile serise cu manuta lui, fie si ca tálmaci translator importator tirist. Dimpotrivá, 
tocmai inexistenta clasei de mijloc intelectuale, absenta curelei de transmisie de la 
aforismele Autoelitei la eresurile gloatei , pe scurt subsalarizarea profilor si a 
medicilor, ne explicá de ce supradotatii nostri preferá azi sá isi aducá obolul la Marea 
Recuperare , la exprimarea noastrá in universal ca natiune iesitá dintr-o asuprire de tip 
quasi- colonial, mai degrabá-n DRO (Diaspora románá), sau chiar dizolvati non- 
identitar in WO (World), decát in RO, unde s-ar řáde vipoii, ratonii si desantatii de ei, 
demonstránd cá nu postacii sau cadrele didactice preuniversitare lumineazá cel mai 
bine poporul. Orbitor ca cu halogen il lumineazá pe omul de pe strádá, cum le spune 
pe latineste si numele, oamenii ilustri , purtátori si ráspándaci de luminá, adicá 
megaintelectualii, intelectualii specialisti sau mácar publici (adicá cu cárti sau postári 
publicate), seismectualii, kilo intelectualii, pubinteletualii care folosesc agitatia civicá 
in scop autopublicitar, nechezolii si, uneori, cánd plagiazá, chiar si diplomectualii. 

De fapt, aici, intre peretii rar igienizati scolari, goi ca ai cábánutei lui Noica, ai 
mansardei lui Cioran, ai chiliei lui Steinhardt/Bastovoi sau ca ai garsonierei lui Tutea, 
s-a náseut si a triumfat la noi inversiunea valorilor. Aici au pierdutárá elitele noastre 
rázbelul cu antielitele lor . Fiindcá antielitele se multiplicá natural, de la sine, ca 
ciulinii Báráganului, pe cánd elitele doar operativ, ele trebuind sá se initieze, sá se 
antreneze permanent si sá se supravegheze unele pe altele in eruditie, intr-o Artificial 
Intelligence ca de bisturiu in roza vánturilor, terminátor pána la climaxul ontologic de 
a fi din fire scos, mai ales cánd se dusmáneste mortal vip pe vip intru desemnarea 
intelectualului dominant care sá epitomizeze ideologia presedintelui momentului. 

Dar la noi, dupá aia din decembrie, la minideschiderea societátii laparoscopic, 
s-a constatat la autopsia civicá nu pluralismul elitelor de o dinamicá fárá egal, ci doar 
inchelbárarea abia a unei unice elitě, care a devenit fárá voia ei, din lipsá de 
concurentá, Autoelitá (lista vipurilor, oricum variabilá din 4 in 4 ani, nici nu conteazá, 
ci aspectul structural este semnificativ ) restránsá la maxim 52 si un sfert personalitáti 
de calendar, care nu se inmultesc si se valideazá singure pe piscuri din lipsá de 
intermediar comunicant didactic pána la poporul contribuabil si, odatá vázutá cu sacii 
ín cárutá, existá sentimentul tragic cá ea, Autoelitá, nu a mai uneltit/lucrat dupá coltul 
de cotiturá din 1997 decát la a-si consolida in stil hussit pozitiile, cárutá lángá cárutá. 

De cum se descurcá acasá cadrul didactic, rámas de cárutá, verigá apostolicá 
intermediará, cu procurarea hranei lui spirituále de actualitate din librárii, Autoelitei 
nu i-a mai pásat, n-a durut-o cá profesionistul amator n-are cártile eveniment de 
comentat in pauze in cancelarie si, prin urmare, noi folosim abuziv conceptul de 
profesor, nici mácar peiorativul prof nemaiavánd corespondent in sistem, adáncindu- 
se astfel oligopedagogia, ci doar termenul fraier e corect cátá vřeme nu curmám cu 
subsalarizarea cronicá, pentru cá azi o profá de liceu sau colegiu din RO nu si-ar mai 
putea permite, ca Simoně Boué, nici mácar sá intretiná numai din leafa ei pe un geniu 
natural ca Emil Cioran, dar sá se mai si imbrace, sá se accesorizeze sá se coafeze, sá 
slábeascá sau sá se epileze decent! 

Iar dacá Autoelitá prin Megaintelectualii ei lámureau pe moguli, pe nababi si 
pe shogun sá emancipeze cadrele didactice si chiar medicii, atunci s-ar fi triplat astázi 
numárul de cititori de carte importatá , iar autorii sánátosi de RO-bestselleruri n-ar mai 



51 



inventa, pe placul publicului efectiv bogat, securisti de omenie si nomenclaturisti 
nobili si angelicil 

Ay! Nu stie, nu viseazá si nu simte Filantropul Mizericordios, de cáte ori s-o fi 
chiorát Profesorul Stiecarte in vitrína la Kretzulescu, la Cárturesti sau la Dalles, ca un 
borfas la ceasul unui lord, ca nu-si permitea amárátul sá dea pe-o carte de import, 
utilá si Liceanului Neascultátor, ce i-a mai rámas si lui pe card dupá ce a achitat, 
terorizat de vreo maře recuperatoare nesimtit de impertinentá, banca si mobilul! 

Succesivele esecuri ale reformei educatiei banale pornesc de la neintelegerea 
importantei conceptuale a salarizárii si banului intr-un domeniu in care, desi elevii 
descoperá singuri competentele ce invatá, cunostintele rámán totusi sá stagneze in 
capul si in creierii sau in máduva dascálului. Mecanismul acestor drame, anume cá 
rául vine de la ierarhizarea aiuritá a prioritátilor, foaia de parcurs corect fiind sá ai 
intái profesoři culti , abia pe urmá scoli elegante, si numai la sfársit manuále le 
alternativě ca sursá de cástig, a fost sesizat mai intái de un precursor al clujenilor 
Marga si Miclea, vienezul C. Diaconovici Loga, care 1-a exprimat in anul 
Vladimirescului 1821, intr-o Chemare la tipárirea cártilor románesti, ierarhizánd asa: 

- Bárbati invátati trebuie sá aibá neamul román cel ce pofteste sá cunoascá cá 
este om; dupá aceastá, scoli, apoi cárti: cá numai aceste trei šunt tot capul lucrului, de 
a putea lumina neamul. 

Parcá dinadins, intru neluminarea poporului, subsalarizarea dusmánoasá 
practicatá in Epoca Mooye a alungat din scoli tocmai pe čine lectura liste de cárti si 
pedefeuri bune , sá le comenteze cu colegii in cancelarie, venind in schimb care merge 
la catedrá numai fiindcá n-are-ncotro, antivocational, un bárbat valid de muncá 
neavánd ce cáta-n invátámánt dacá nu-i muieratic, asa incát sistemul nostru educativ e 
mai receptiv ca oricánd azi la un sprijin dezinteresat de la Ministerul Culturii prin 
casele de citit, biblioteci, cámine culturale sau alte formě organizate de Luminarea 
Poporului incepánd chiar cu dascálii lui, trimisi de directori si inspectorate nu la 
sterpe sedinte obligatorii despre statistici, ci la ascultat diferite recenzii de carte nouá 
si utilá, de la criticii/scriitorii adusi in marsutká sau avtobuz la norod. Dar conferintele 
si manifestárile de la Ateneul Central al noilor capitale ale megajudetelor si regiunilor 
de dezvoltare šunt si vor fi, din pácate, o necesitate obiectivá cátá vřeme se va mai 
confirma ici-colo ce ricana profesorul Bors, interbelic dar actual, din Paráda 
dascálilor a postmodernului Anton Holban: „Asa, domnule! Sá facemputiná culturá! 
Ro mánii šunt destepti, dar au un maře defect: NU CITESTE!" De fapt, o idee 
cioranianá fracturistá sá te la$i de Literatura fácándu-te postač se naste ca un corolar si 
din experimentul mintal Bohr-Einstein cum cá sá arestezi un esantion reprezentativ de 
románi, care au cumpárat 03 in formidabilul tsunami publicitar din toamna lui 2007, 
si sá le dea individual expertii nostri in evaluare teste cuprinzánd itemi lacunari sau 
itemi cu ráspuns binar/multiplu, din care sá se poate deduce in alt judet parcurgerea 
integrále a romanului candidatului nostru Nobel, de la prima pána la ultima paginá, 
pentru a se confirma ipoteza de lucru initialá cá ponderea elitei de cititori standard 
completi, cum aveam in Románia Regalá Maře, se situeazá in marja de 10-12%, ceea 
ce ar justifica de ce sá te spěli pe bot de ambitia de a mai ajunge kilointelectual la no i, 
cánd te poti bucura pasnic, cu familia si pretenii (nu friendsii), de libertátile de 
cárturar linistit, ce nu se exprimá din subteraná decát atunci cánd vrea el sá necájeascá 
pe vreun editorialist, mai ales din specia nouá a milogului civic, ce nu- si mai 
foloseste atitudinile in scop autopublicitar cumulard, institutionalizándu-se, ci pentru a 
cer$i pe retelele de socializare , voiajánd perpetuu intru mereu alt chichit de reclamat 
la noua sublimá poartá Bruxelles-Strasbourg cu jalba-n protap telescopic. 



52 



Chiar in contextul editorial jalnic al disparitiei Cititorului, cu consecinte 
funeste pentru Mántuirea Neamului, conceptia aceasta ca numai avánd oameni 
invátati, se lumineazá si poporul ce este, dacá e om sau vitá lipsitá chiar si de 
drepturile animalice, chiar dacá n-ai infrastructurá si scule, nu s-a perimat nici azi, 
ingáduindu-se tot felul de abuzuri capitalului román, interlop sau stráin. 

Iatá de ce nu trebuie permisá intr-un Stát Cultural numirea in functii publice 
decidente in secret decát a persoanelor capabile sá-si scrie Memoriile ! Pentru ca sá se 
poatá intocmi si intelege operativ de cátre istoricii euroatlantici, cát de cát, istoria 
noastrá recentá , fácándu-se luminá asupra enigmelor mai controversate. 

Deci dacá řunctiile lor šunt de naturá diplomectualá, candidatii trebuie 
obligati, prin metodologiile de aplicare pe contrasens a legilor, sá-si anexeze, la CV-ul 
european, Itinerariul Spirituál (cele 100 de cárti care le-au adus satoric trezirea la 
constiinta de a fi strájer la un drapel, nu maidanez la un camposanto de la Pisa). Iar 
dacá functia este de rang inalt dupá buget, atunci pentru a te těsta prin Programme for 
International Student Assessment , se va solicita un CV european chiar de tip pisan, 
fiind obligatoriu a se detalia intreg Bazinul de Spiritualitate de 1001 opusuri si tráiri 
initiatice ale unei vieti deplin stápáne pe verticalitatea ei in coloaná. 

Parcá lovitá de orbul gáinilor in raiul ei, Autoelita nu a observat in ultimii 22 
de ani nici calitatea deplorabilá a intelectualilor nostri scápati din bolsevism, pe care 
grábitele stagii de formare din Occident cel mult i-a castrat pe-acolo de patriotism, asa 
cá, crescándu-le infatuarea fireascá celui cult dar nesmerit si fárá milá de prostime, 
acesti specialisti n-au depásit nicidecum, dupá aia din decembrie, conditia de 
nechezol formát din auzite la rádio si de pe cárti rare din samizdat, deoarece nu se 
constatá nici pána azi reverberatii privind asigurarea calitátii la Luminarea Poporului . 

E chiar problematic pána si pentru desantatii care raporteazá periodic topurile, 
cáti dintre vipoii nostri publici pot trece Testul Pisa, rezistánd prin culturá metodei 
perturbatiilor, adicá abátuti de la verticalitate punánd botul, cáti nechezoli šunt 
capabili fárá Reeducare durá sá se mai redreseze moral neprábusindu-se complet si 
cáti si-au pázit pána in top virginitatea, infruntánd toate vicisitudinile piscurilor. 

Si cu toate acestea, uneori nechezolii rámán baza de masa aproape singulará 
din care se recruteazá informal cei mai rái, deci mai percutanti polemic seismectuali 
din cei 52-53 membri ai Autoelitei, fiind totodatá singurii cunoscátori avizati pe care 
se poate baza euroatlanticul care vrea sá stabileascá „contacte culturale" in bezna 
abisalá de-aici si adesea el trebuie sá infiinteze cu filantropii Dusmaniei periodice sau 
site-uri noi, pentru cá altfel n-are unde exprima prin desantati/racolati, la momente 
de crizá sau aniversare, ce simte el ca balaurian, care este conceptia lui de rátácit 
printre gorilieni parcá de pe altá planeta din alt planetárium sau terárium. 

Iatá de ce postacul serios, necocalar, nici raton, nici sconcs, nici zdreantá, nici 
samsar de burse, nici popándáu, nu numai cá va respecta Autoelita mácar ca cameleon 
sánátos, influentánd pozitiv si pe altii, dar el nici de nechezoli nu se va atinge, nici 
mácar nu va solicita serviciilor secrete informatii publice, sá afiseze pretul reál al 
intelectualului román pe luna in curs, singurul obiect al criticilor sále ca 
subcomentator webistic configurándu-se din douá mari jumátáti mai jenante: 1) 
derapajele editorialistului de la Misia Culturalá spre un postrománism sterp si 2) 
abjectiile ascensionale scurse aici din cártile preopinentului, fiind deja acumulat 
cácáláu materiál deocheat de combátut, dupá síarsitul Ceau§e§tilor scriindu-se 



53 



ímpotriva interesului national insanitáti mult mai de toatá ciuma decát clasicele excese 
ale pupincurismului marxist sau ale vastei si valoroasei literaturi informative. 

Aproape marea majoritate a multor scriitori si artisti, chiar dac-au avut 
frámántári si ezitári gorbacioviste ca cade Cizmarul in chimicale si s-au abtinut, mai 
bine-1 pupincureau memorabil pe odiosul national-comunist ca optzeci§ti, decát sá 
scrie, in cea mai depliná si absurdá libertate postrevolutionará , de sá-i bánuiascá 
sconcsul, postánacul, samsarul, corectitudinara, nebunul liber, ratonul, cameleonul, 
popándául, renegatul, boseacul, compradorul, troliul (de trage discutia pe o pantá 
enervantá), rezidentul, zdreanta, milogul civic, mancurtul si chiar desantatul insusi c- 
au pus botul la spaga Dusmaniei, insanitáti si plezanterii la adresa valorilor románesti 
titanice, culturale, istorice si epopeice, complet demobilizante si chiar paralizante, 
asumándu-si dinaintea judecátii posteritátii toate ráspunderile pentru cele mai mari 
maň ratári de ocazii, ca Monarhia, recuperarea Basarabiei, reprimarea bolsevismului, 
asigurarea minimei mase teritoriale critice cát sá se poatá declansa si autointretine aci- 
n Levant, cu capitalá-n conurbatia Giurgiu-Russe, reactia spiritualá-n lant a Marii 
Recuperári, de la care atárná insási Mántuirea Neamului, cánd ne va asurzi fluierul 
finál al scadentei obligándu-ne-n huiduielile sau ovatiile peluzei cititorilor la o 
interogatie serioasá, maturá, ba chiar senilá, dacá dáruindu-ne liste de cárti/pedefeuri 
bune ne-am achitat sau nu datoriile si dobánzile spirituále. 

Cáci a fi azi vizionář, azi insemneazá a nu te mai mira nici atática cá nici 
postmodernismul, ca stadiul cel mai inalt si ultim al Modernitátii, nici neoliberalismul 
internautist in care se atrofiazá aceasta dupá 11 septembrie 2001 Manhattan si 2 mai 
2011 Abbottabad, nu se pot implementa-n RO ca mondialism iresponsabil ceapist, 
nimeni nemaiavánd tará, fárá ca antemergátorii din Partidul Cadrelor Didactice si 
cumva al Medicilor sá realizeze in prealabil, din fatá si din párti, Luminarea 
Poporului! Cáci acesta ar putea fi primul partid cu adevárat partid , pe idei, 
imperecherile de pána azi demascándu-se a fi numai grupári de interese meschine 
organizate, continánd toate antagonism heterogen: imbuibati moguli/nababi de 
dreapta si superciocoi incá nemegaciocoi baroni/corsari demagogi de stánga, desigur 
fiestecare cu slugile lor intelectuale de la curte, de la atenansá, de la ateneul cultural si 
de labirou! 

Principalele mijloace de Luminare a Poporului šunt: articolele din ziar, 
stirile televiziunilor, tálcsourile, zvonurile retelelor de socializare, munca de la om la 
om pe principiul antropic cá RO e a clanului, articole si comunicári stiintifice 
(eventual radiodifuzate cum dá la popor Academia Francezá sau televizate sau 
subtilizate didactic dupe webul american), conferinte, documentare tv, prezentári in 
PowerPoint, sesiuni stiintifice pentru elevii supradotati, sedinte cu párintii si cu 
autoritátile locale, clipuri, baze de dáte, platformě de e-learning, portable ebooks, 
audiobooks, cárti online na haleavu, torrente tot gratis, bannere, postere afisate, 
pliante si fluturasi. 

Toate aste mijloace subtiri, desi apetisante, nu folosesc insá la nimic fárá 
dumirire (insighť), fárá lámuriri si lámuritori, fárá munca la seral a postacului, care nu 
trebuie sá se descurajeze si sá se indárápteze de la Luminarea Poporului atuncea cánd, 
lansándu-se zgomotos vreo „carte ca si de Nobel" si cáutánd el ecouri pe la cunoscuti, 
dá-n revelatia cá dintre toti ai lui nu citeste mai nimeni pána la capat aparitiile, ba 
nice mácar pán' la pagina 420 cártile bune de maře pret ale megaediturii celei mai 
norocoase. Tare fiindu-i lui teamá cá, adresáte unui public obez de bogat, dar 
nefilantrop, componentii acestuia le cumpárá, ce-i drept, pe produsele promovate de 
promoteri, dar le amáná si le uitá-n biblioteca de nuc de import, ca pe niste trofee 



54 



intusabile, fara a-si da seama ca baremurile testelor pisane privind Itinerariul sau 
Bazinul de Spiritualitate, šunt preponderent inclinate tocmai pe liste de cárti si 
pedefeuri bune, unele cu un cuvánt greu de spus acum si in ora Mántuirii noastre. 

Existá atunci o diviziune a muncii: promoterul laudá pe bani de la editurá noua 
aparitie, criticul o include sau nu in domeniul canonic, fácánd-o susceptibilá de a fi o 
lecturá recomandatá scolar, ambiguá sau obligatorie), iar postacul se implicá voluntar, 
printr-o comemorare in acelasi ritm logaritmic ca al parastaselor, sá asigure lecturarea 
efectivá a itemului de la prima la ultima paginá de cátre consumator si adiacentii 
acestuia, consumeristi, (anti)clericali sau radical agrari. 

Tocmai pentru ca s-a produs la noi o mutatie intelectualá multdoritá, liberi azi, 
postacii nostri trebuie sá respecte Revolutia ca pe o carte buná. Ei au datorinta sá 
apere mai ales pe románii martirizati de teroristi si de TVR dupá 22 decembrie, 
fiindcá ástia šunt, pe subintelese, tratati de public mai mult ca fraieri decát ca eroi . 

Postacul bun nu confundá, vasázicá, „a lumina" cu „a manipula". El se 
gándeste la familiile acestor idealisti, nu la ceea ce este doar un adevár comercial, 
anume Sfársitul caraghios al Ceausestilor, impuscati de Cráciun fiindcá au demolat 
biserici, in loc sá inceapá El Catedrala Mántuirii Neamului Neinceputa de la Spirea 
Veche, cum insá reusirá pán' la cornisa acoperisului cu Biblioteca Nationalá 
Neterminata de la Mánástirea Radu- Voda. 

Postacul román nu uitá cá refuzul Occidentului de a condamna si reprima 
comunismul vine nu numai din criptorasismul cá, fiind voi esticii niste barbaři, n-ati 
reusit sá aplicati corect geniala doctriná a lui Marx. Explicatia de tip voi ati tras ín voi 
are in Vest valoarea cá Abandonul de la Yalta este scos - pe motive de prostie - din 
istoria abjectiei euroatlantice, cu confirmare minereascá, in timp ce simultan puterea 
germaná isi poate pláti un spectacol globál Pink Floyd, The Wall - Live in Berlin, 21 
iulie 1990, nemaiamintindu-si nimeni de unde a pornit Al Doilea Rázboi Mondial (de 
la lácomia lui Molotov de a invada nu numai Basarabia, cum se intelesese cu 
Ribbentrop, ci si Bucovina fostá habsburgicá!), cum si din cedarea Bizantului cátre 
rafinatii si blánzii nostri turci, buni cofetari si roz bombonieri, s-a sublimat apetisanta 
farsá liricá a lui Mozart, capodoperá de imbecilitate idilicá, Rápirea din Serail 

Paradoxal, cam asta este terna de bazá a postacului: Autoelita nu s-a preocupat 
chiar deloc de propria ei multiplicare organicá, de la 52-53 personalitáti de calendar sá 
se fi dezvoltat la minimum 525, cáte erau la noi inainte de Hiatus, adicá inainte de 
forfecarea firului nostru de istorie románeascá prin agresiunea sovieticá din 26 iunie 
1940, data de la care incepe, in Basarabia si Bucovina, bolsevizarea no astra 
ireversibilá . 

(Ireversibilá fiindcá, asa cum observa un tánár lucid, poti scoate oamenii din 
comunism, nu insá si comunismul din oameni !) 

Degeaba a mai fost condamnat solemn comunismul dacá, neurmándu-se o 
necurmatá bátálie civicá pentru infrastructurá intelectualá si pentru emanciparea 
cadrelor didactice, nu a mai avut čine sá ducá mácar din consumesmerism spirituál 
vestea cea buná la masile largi populare odatá cu liste de lecturi convingátoare, 
practicánd zi de zi si orá de orá Luminarea Poporului, dimpotrivá, bolsevismul a 
nápárlit, a intinerit subtil, s-a intors spiritualiceste la formula stalinist-cominternistá 
originará, ca una dintre fatetele virusului in formát icosaedric al postrománismului, ca 
resurectie a mentalitátii interbelice, nu mult diferitá de a nechezolilor de ambe spěte, 
cá ilegalistul e un revolutioner de profesie a cárui patrie nu e Románia, ci aia a 
nimánui din imnul Internationala. 



55 



Avánd in vedere editorialele ca spaga nesimtitá data lunar de guvern 
profesorilor universitari pentru a stápáni si tranchiliza sistemul, nu a atras vreo 
presiune sindicalá pe guvern, sá se extindá si la conferentiarii si subprofesorii cu lefuri 
de zece ori mai mici, universitari dar asimilati cu preuniversitarii, niste sporuri de cárti 
fiind de fapt profit reinvestit, e mai aproape de adevárul lingvistic postacul care 
socoate ca, dupá coltul de cotiturá neptunian din 1997 si muscátura antieminescianá 
din 1998, deja din anul eclipsei 1999 Sistemul nostru de invátámánt s-a blocat in 
colaps educational, nemaiputándu-se practica decát oligopedagogia, iar termenul 
„profesor" s-a golit de sens, fiind mai dezirabil a ne exprima azi ca nu mai avem profi 
la catedre, ci fraieri! Ceea ce e totuna cu a ne lua adio nu numai de la cetáteanul 
educat, ci si de la Luminarea durabilá si sustenabilá a Poporului. 

Evident, un asemenea fenomén de fraierire de cátre clasa politicá nu i s-ar fi 
putut intámpla clasei intelectuale dacá ea ar fi rámas unita. Dar n-a fost sá fie asa, 
universitami s-a separat in scárbá de preuniversitar , desi exploateazá cu nerusinare 
munca acestuia, formarea initialá a tineretului, cum un antrenor national le 
subtilizeazá talentele álora judeteni de s-au canonit primii cu ele, oprindu-le de la 
discotecá sau etnobotanice, si isi mai permite, ca si inspectorul , sá producá manuále 
de-alea alternativele, ininteligibile deoarece el n-a asudat zi de zi cu cimpanzeul la 
clasá, pentru a intelege particularitátile socioumane ale Generatiei Pupici, in primul 
ránd educatia ei moralá bazatá nu pe basmele bátránilor, ci pe cartoane animate , 
descrise de Vladimír Iakovlevici Propp in Morfologie, ca fiind toate identice unuia 
singur, in care un animálut simpatic fugáreste pe altul in scopul comic de a-1 cafti. 

Primejdia care ne amenintá este ca fraierii sá se smechereascá, iar pedagogia 
sá rámáná pe vecie oligopedagogie, si aia selectivá: nu vor mai primi lista de contacte 
initiatice si trimiterile la Bazinul de Spiritualitate, sau mácar la Itinerariul Spirituál, 
decát discipolii care chiar vor sá invete , iar in rest, se va aplica la lenesi principiul 
tragerii clopotelor vesele, inchide ochii, deschide ochii, Pumfi, lasá-i sá moará prosti! 
Rar fraier care-si va mai scuipa plámánii si colecistul pe catedrá, sá abatá de la calea 
penitenciarului/consumatiei un infractor/o prostituatá care-1 přivěste si de sus, 
strámbánd din nas, ca din upercutclas spre vidanjclas, ca din balconul de fildes al 
zepelinului editorialistului, spre subteranele comentatorilor webistici. 

Numai postacii prin munca lor de furnicá mai pot atenua, asadar, nu chibitii 
Dusmaniei, consecintele funeste aduse in RO de fraierirea profesorilor, continuánd 
sá lumineze ei poporul din subteraná, ca un far pe bezná, pána la normalizarea 
situatiei bugetare, doar provizoriu, e drept, cum se intámpla in institutii la cáderea 
curentului cánd rámán numai licuricii de veghe. 

Sá fim vremelnic seriosi! Era timp destul 20 de ani pentru a se implementa 
Luminarea Poporului si a se initializa Marea Recuperare. Dar lucrul nechezolilor a 
fost sá scrie sau sá convorbeascá intr-un mod clandestin foarte codificat de sá nu 
comunice decát unii cu altii, iar gloata sá nu decripteze nimic din scenariu. 

Si chiar si asa, ei nu prea s-au inteles, fárá sá fie moderati de masile largi 
populare, deci sánátoase. Iar intre timp situatia s-a complicat si mai mult. 

De aceea, ontologic, rostul cel mai deontologic al postacului e a simplifica 
ideile complicate . Tocmai in acest oribil sens, mai ales omul de ránd, dupá ce a 
digerat un editorial, mai ales unul scris de universitari románi care-si transmit 
perceptiile despre RO de peste hotaře, simte imboldul tropical de a-1 condimenta cu 
subcomentariile care, vránd-nevránd, extrag didactic cu barda si ideile principále. 



56 



La urma urmei, románul si chiar cetáteanul román, e náscut poet, adicá postač. 
Viata noastrá cea mai spiritualá se bazeazá pe versuri lirice, foarte putine, grele ca 
aurul, si pe niste versuri filologice, extrém de usor de produs, ca cianurile, dar 
ermetice, asa ca uneori nu ne pláce tot atát de tare de ele, deoarece pot fi generate la 
infinit, ca banii inflatiei desi agonizezi fóra orgasm pe o comoará. 

Rolul postacului e aici imens, deoarece il poate ajuta enorm pe Autor sá se 
inteleagá el pe sine insusi, ce a vrut de fapt sá spuná, ii intinde mana salvatoare spre 
groapa cu láturi de peste si zoaie de řřucte de maře a ambiguitátii, sá iasá de acolo pe 
bránci, tocmai happeningul revelándu-i pe canapea, printre injuráturi creative sub 
bolta celor mai inspirate insulte, nestematele care plutesc in poemul perceput elegiac 
ca un pachet cubic, numai ce ciobit nitel la un coltuc. 

Idealul Luminárii Poporului, care era sub bolsevism insási Rezistenta prin 
Culturá la totalitarism, periculoasá, de neconfundat cu Supravietuirea tabieturilor 
aristocratice intre amici, si se continuá si azi, consecinta sa finalá fiind, poate, Marea 
Recuperare, marii postaci anticipeazá cá va fi inscris curánd si in Constitutie, in caz 
cá, fie printr-o Explozie Sociála pe bazá de lideri spontani in preajma depozitelor de 
alimente, fie printr-o Nouá Revolutie, se reuseste Abolirea Hiatusului putándu-se 
astfel inváta la orele de educatie civicá noutáti cum ar fi cá „Regatul Romániei este un 
stát national unitar, CULTURAL si indivizibil". 

Mica Recuperare este insá abia in faza de pilotare, realizándu-se deja o 
sumedenie de progresii. Un partid marxist parlamentar nu s-a putut reinfiinta chiar pe 
vremuri de crizá, dar dacá o formatiune de diplomectuali destepti ar candida sub 
denumirea Partidul Securistilor, ea ar trece pragul, fiind creditabilá prin competentele 
§efilor de promotie ai Imposibilei lustratii si prin apárarea profesionistá a intereselor 
nationale, insá cu patriotism lucrul nu se initializeazá, si din deficit de culturá de 
securitate neglijándu-se sculária academicá, si fiindcá ar protesta formal UE, de aceea, 
nici firestile funeralii nationale pentru generalul Plesitá al lui Goma nu s-au organizat. 
Dar insá totusi nu mai esti luat chiar asa la misto, dupá Vieru si Páunescu ajunsi 
busturi, cánd amintesti de patrie, de totusi iubire si de unionism, iar a vorbi de 
suspendarea presedintelui e un eufemism pentru revenirea la monarhie , care era 
insási arta conducerii societátii unui stát complex ca cel látit de la Nistru pán' la Tisa 
in scopul atingerii masei critice dupá care marile recuperári se tin lant. 

Si sá nu mai zicem nici pás de asemánarea prin omologie structuralá a únor 
cadre rotite de la comanda unitátilor de pregátit arabi antitero, la directorat de teatru, 
inainte si dupá revolutie, apreciindu-se concomitent si calitátile dramaturgice de 
membru in Uniune ale generalului, poliedru de competente in orice si in te miri ce pe 
care le cam au si cei 52-53 potentiali megaintelectuali generalisti ai Autoelitei intr-un 
moment cultural istoric dat naibii intr-o epocá vegheatá de ingeri, care incepe cu 
intitularea 22 a Revistei, ca o aspiratie inconstientá cea mai adánc refulatá spre o 
efervescentá intelectualá compatibilá cu a celor 22 de ani ai Romániei Regále Mari. 

Problema fundamentalá a trecutului recent este atunci a se intocmi un Studiu 
de Nefezabilitate, pentru a identifica din punct de vedere teoretic CE TREBUIA 
FÁCUT la 1990, practic care ar fi trebuit sá fie pentru toate impreunárile politice, dar 
nu řu sá fie, Programul Revolutiei Anticomuniste! Si a stabili ráspunderile individuale 
sau de grup pentru cá de ce nu s-a realizat niciun ideál, definit el au ba. Dupá 22 de 
ani, de exemplu, este limpede cá la MPU s-a exprimat tocmai o pledoarie pentru Mica 
Recuperare, iar dacá acest proiect ne reusea, cleptocratia ar fí fost azi de sapte ori mai 
bogatá, dar si norodul ar fi dus-o de trei-patru ori mai bine , se putea occidentaliza 



57 



fondul de carte la Biblioteca Nationalá sau se putea organiza concurs international 
pentru Catedrala Mántuirii Neamului, sá nu iasá mai banalá decát demolata Spirea 
Veche, a cárei silueta amintea bucurestenilor de Catedrala din Timisoara. 

Practic, sub scutul NATO, Mica Recuperare (unionism, monarhism, 
antibolsevism) e ireversibilá si s-ar putea reitera deja initializarea curajului 
implementárii proiectelor listate de Marea Recuperare. Astfel, dat fiind deranjamentul 
turistic ca Románia in postrománism e perceputá literar fápturá a neantului valah ca o 
injghebare superficialá dupá Potop, intr-o prima fazá a Marii Recuperári megacotetele 
rezidentiale, fara un porn la duláu, de pe marginea carosabilului, se impune a se 
decide a fi mascate cu luminoase fatade din štuc si gresie, in stil doric, ionic si 
corintic, exact cum aráta si Area lui Noe, de la care s-au inspirat vechii greci. 

Iar dincolo de colonade si portic, o sálitá de cenaclu ca Antiquariumul din 
resedinta printilor de la Múnchen, orice baron local rafinat si-o poate azi permite, in 
zilele neculturale putándu-se aici servi retete peseáresti sau vánátoresti din propriile 
páduri si iazuri sau se poate juca septic pe dezbrácate ori biliard de fite. 

Ba si arhitectura noilor edificii publice si religioase ar trebui sá se bazeze mai 
vizibil pe aceste principii vitruviene. De exemplu, data fiind nerentabilitatea Casei 
Poporului ca Parlament, revelatá-n contextul diminuárii efectivelor de parlamentari, 
ca si de elevi simultan, s-ar putea construi unul mai mic, in stilul antic, cu albedo 
respectabil si mai ales cu dimensiunile omenesti ale celui de la Viena sau chiar de la 
Paris. Nu e nevoie decát de initiativá. Dupá cum incá nu e tárziu sá fie reproiectatá 
clasic insási Catedrala Mántuirii Neamului din Bucuresti, asemánánd-o cu St Paul's 
Cathedral in the City of London, cu Szent István-bazilika din Budapesta, cu Basilica 
di San Pietro in Vaticano sau cu Isaakievskiy Sobor din Sankt Petersburgul nostru. 

Numai cá Mica si Marea Recuperare merg máná-n máná cu Luminarea 
Poporului, care e activitatea termitierá, subteraná, de zi de zi, ceas de ceas si in 
proportie de masa a postacului de postač de susá purá, cum le spune si numele, cei 
dintái postačí fiind probabil apostolii , ca postaci comentatori pe intelesul gloatei ai 
invátáturilor Mántuitorului tuturor Neamurilor. 

Ce inseamná a nu grái pe inteles? Un exemplu clasic e a folosi vorba 
inebranlabil intr-un discurs televizionar de doamná, al cárui scop politic incifřat ca 
paniatná era, practic, a convinge pe minerii rásturnátori in septembrie 1991 ai 
guvernului Petre Roman, sá-1 rástoarne si pe Iliescu, sau mácar sá-1 suspandá, seutind 
miscarea civicá de la a mai cultiva strada. 

Ce inseamná insá a te exprima pe intelesul poporului ? De exemplu, a le da ca 
ministru la cadrele tale didactice, ce sá execute cu copiii la scoalá, sub forma la o 
„FOAIE DE PARCURS", care aproape toatá lumea are un sofer in familie si intelege 
cum e cu legile soselei, iar groful Hermann Keyserling zicea cá le chauffeur est 
Vhomme de Vavenir, tipul uman reprezentativ al barbariei tehnice, cum a si confirmat 
traficul postmodern in materie de injurii, altercatii, bágári si claxonat protestatar. 

Conditia de postač trebuie insá abizatelno reabilitatá dupá ce nechezolii, 
seismectualii si unii intelectuali publici au deconstruit-o, aducánd-o recent páná-n 
pragul demolárii de cátre nechezoli intr-un fel de complicitate inconstientá cu 
desantatii Dusmaniei, care profitá orbeste de lipsa noastrá de culturá de securitate , 
interpretánd-o ca penurie si de culturá, si de securisti! Deci s-a uitat ce periculos e sá 
se prábuseascá edificiul statului pe tine. S-ar putea interpreta acum de cátre masele 
largi populare cá á$tia, imploránd puterii rebágarea Cenzurii prin asumarea 
ráspunderii legislativě de cátre guvernul de urgenta, au in proiect sá te exonereze de 



58 



orice plácere pe crizá, si asta desi majoritatea postacilor avizati se abtin de la injurii si 
chiar de la a combate ideile vipurilor pe propriile lor site-uri, deoarece politetea intr-o 
societate deschisá incá il mai opreste pe musafír sá vorbeascá de ráu gazda sa, gest 
insolent care ar tine, ca insusi postrománismul, de Ghidul nesimtirii intelectuale. 

Mult mai intelesi, deci adorati de popor ca niste ingeri cu aripi intredeschise, 
ar fi intelectualii nostri de culturá dacá, in loc sá se tiná de scris opere sau de 
conversat unul cu altul, fara avertisment televizionar ca mestesugul de a gándi se furá 
privind si ascultánd, operativ, ca orice meserie , ei si-ar posta zi de zi, ceas de ceas si 
in proportie de masa opiniile si eruditiile comentánd avizat diferitele subiecte ale zilei. 

Mai prudent incá, Hummel la Weimar imi amintea sá nu critic ca postač 
simfoniile regilor, pentru cá nu se stie čine le-a compus. Motanus mutantus, conditia 
forumistului pretinde oricárui erudit institutionalizat sá exprime cátre un public čert 
cele mai bogate idei, ba chiar si cele mai trásnite fantezii de brain storming, sub 
protectia anonimatului, care e de origine diviná , Marea Recuperare nefiind decát un 
fel de spagá data de Neamul Románesc Marelui Anonim pentru a putea beneficia la 
Sfársitul Sfársitului, fárá discriminare, de toate facilitátile Mántuirii. 

Din aceastá perspectivá teleologicá, legea unei educatii nationale ar trebui, 
dacá-i nationalá, sá ne europenizeze in spiritul Luminárii Poporului pe tot parcursul 
vietii, obligánd si universitarii sá mai si munceascá la semánat din amvon, inclusiv 
deplasándu-se cu studentii unde mai šunt probléme, sá se practice acolo la tará, la 
Cochirleni, propaganda culturalá efectivá, másurabilá, sá nu mai fie lásat majoritatea 
meleagului intelectual párloagá, ci sá le aplice chiar si amenzi primarilor unde e cazul. 

Prin urmare, ce preparator sau asistent doctorand viseazá a-si inzeci ca 
profesor universitar influenta si veniturile, el ar trebui reglementat sá adune la punctaj 
nu numai researchpapersii ci si cáte mii de reactii si deflasratii ca postač a produs 
anual , precum si contributiile sále de nivel academie román la Wikipedia, care nu 
se mai poate sá nu clatini cápátána a jale cánd compari cát de putin si ce anume e scris 
in 15 ianuarie 201 1 la defunctii Bálcescu (cam cát la Neagu Djuvara) si Iorga (cam cát 
la Zoe Petre) cu, de-o pildá, cáte detalii te impresoará la contemporanul istoric, 
intelectual public sporadic megaintelectual, dl. Adrian Cioroianu de la GDS, Dilema 
si Adevárul, ministrul nostru. Dar si mai bine-i sá te informezi de 1 Decembrie 2011 
din Wiki-ro despre Alexandru Drághici, succesorul lui Teohari Georgescu la 
Securitate si Interně: afli abstractiuni despre cariera politicá si detalii despre dizgratie, 
plus fapte bune: „a intentionat, fárá a pune in aplicare, sá foloseascá batalioanele de 
instructie ale gránicerilor pentru operatiuni in munti", iar „dupá unele informatii, in 
1956 s-ar fi opus extrádárii lui Imre Nagy". 

Viata spiritualá nu se reduce insá numai la invátámántul superior, desi tocmai 
omul religios a resimtit primul nevoia de a infiinta, ca boaitá, universitáti, enervánd pe 
unii forumisti nechezoli de speta a doua. Fenomenologia tainei trebuie sá fie o fatetá a 
culturii de masa, orice fel de cetátean fiind chemat, dacá nu si ales, sá se pronunte ca 
postač despre cele mai incitante probléme metafizice ale fiintei constiente de sine in 
Univers, precum si despre Bioseea, despre jurnalul rátácirilor vietii pána a dat de om. 

Altfel spus, si providential spus, metamorfozarea postmodernismului in 
neoliberalism New Age, la 11 septembrie 2001 pe sol american, impune si la noi 
prábusirea finantárii de cátre stát a Uniunilor de Creatie, adicá renuntarea la 
sponsorizarea revistelor, manifestárilor si deplasárilor total neintelese de popor. 

Finantarea creatiei nu mai poate fi, vasázicá, decát privatá, ea trebuind sá 
urmeze intelectualul. De la stát, fireascá e doar omenia, ospitalitatea noastrá 



59 



traditionalá de a se asigura, prin eligibilitatea solicitantului/proiectului, infrastructura, 
adicá palatele si domurile culturii, bibliotecile si libráriile sau chioscurile de care sá 
beneficieze toti, cu conditia respectárii regulilor de publicitate, ca obiectivul de 
investitii a fost realizat cu sprijinul Ministerului Dezvoltárii Regionale si Turismului, 
prin Programului prioritar national pentru proiectarea si construirea de sedii pentru 
asezáminte culturale, in localitátile unde nu existá asemenea institutu... 

De indivizi, sá le dea pensie viagerá, o repetím, e datoria filantropilor. 

Iar fírescul nu e o exceptie, ci o datorie, cáci, din altá perspectivá, románii, ca 
popor pátit, azvárlit de Churchill 90% lui Stalin (cáruia Hitler ii dáruise la 23 august 
1939 Basarabia si nu stim dacá nu cumva a cedat cineva Transnistria in schimbul 
trecerii balticilor cu rasi cu tot direct in NATO), nu pot privi fara ingrijorare blocajul 
Schengen, dupá care poate veni un grilaj pe zóna Euro. Nimic nu ne garanteazá cá nu 
e inceputul excluderii din UE, cu recomandári de a ne adresa altei comunitáti de statě 
independente. Azi šunt unele pretexte, iar máine pot fi altele. Si oricine vine in RO 
din DRO, ce-i sare-n ochi este tocmai decalajul de infrastructura intelectualá , 
vulnerabilitatea asta cá putem fi exclusi de peste tot pe motivul cá la sáli de sport si 
chiar stadioane stám mai bine, dar am ajuns foarte deficitari la malluri culturale, 
devenind prioritare rural dacá se mai baga bani nordici in Volksgarten, atunci sá se 
bage si-n Musikpavillon mit Lesehalle. 

Iar dacá s-ar declara RO stát national unitar si cultural, e evident atunci nu 
numai cá secuii nu s-ar mai autoenclaviza, ci ar fi mai usoará si impozitarea, cu accize 
ca pentru lux, a televiziunilor, radiourilor, publicatiilor si site-urilor de divertisment 
plácut sau care n-au idee de notiunea de stire , manifestánd un comportament 
neecologic cronofag nociv dáunátor fatá de timpul de trai al consumatorului, care le 
primeste in casá ori le fřecventeazá pe acele vipuri molipsitoare etic. 

Orice media echivaleazá cu un canal didactic, prin nátura sa transumaná, 
diviná, de tub de comunicare, intru o potentialá buná vestire! Tot ce mediazá 
amenintá, deci educá. 

Aberatia stá la omul de azi, postcatedral, nereligios si ostil scolarizárii, doar in 
a-1 perverti pe urmas din consumerism, pentru o senzatie mai de plácere agreabilá ca 
ideál decát o ar permite un univers al valorilor profund (anti)clerical, radical-agrar. 

A desfiinta, sub o temporará dictaturá militará cu guvern tehnocrat, si chiar a 
interzice jocurile piramidale care mai šunt incá unele uniuni de creatie $i de cercetare 
finantate de stát intru Luminarea Poporului, profitánd intr-o nesimtire numai cei din 
capul trebii, nu trebuie insá a genera la supusi propensiunea cátre o puzderie de mici 
uniuni profesioniste pe lángá diferiti moguli, nababi sau chiar baroni/corsari 
locali/stráini, ori in jurul shogunului jucáus, fiindcá ierarhia valorilor ar fi si mai 
bramburitá decát inainte, deoarece criteriul estetic privind omul chipes functioneazá 
exclusivist precum cel stiintific la alegerea manualelor alternativě, iar infailibilitatea 
enuntului ermetic, indecodabil de cátre contribuabil, exclude accesibilitatea dreptului 
la culturá si eruditie pentru toti, de unde rezultá si Cultura Oligo, iar grafitii Generatiei 
Pupici šunt subeuropeni ca kitsch, de un gust brut senil ca de vodevil manelar. 

Mai mult incá, este orbitor de evident cá s-ar putea intrema bugetul pe cale 
intelectualá desfiintándu-se complet de cátre noh revolutionari pátiti televiziunea de 
stát, si asa pátatá de crimele Contrarevolutiei. Ca furnizor de stiri sau de politicá la 
borcan, TVR e surclasatá de particulari, precum e depásitá si ca sport sau 
divertisment. Singura ei ratiune de a fi pentru Neamul Románesc a rámas canalul 
TVR Cultural, ale cárui programe de 1 Decembrie 2010 si de 15 ianuarie 2011, adicá 



60 



de Ziua Nationalá a Romániei, respectiv de Ziua Culturii Nationale si a Poetului 
National Mihai Eminescu, au lásat insá enorm de dorit, šunt antologice prin 
neadecvare la asteptári sau indatoriri, ca si alea ale lui Cea din decembrie 1989, iar 
unde apare un vid de pozitionare pare evident ca mediul de afaceri privat s-ar implica 
si in satisfacerea necesitátilor spirituále ale omului chipes, faptul ca n-a fost incá 
dublat si expropriat de audientá acest canal explicándu-se doar prin lipsa de culturá a 
marilor jucátori de pe aceastá nouá piatá, mediati statistic. 

lata de ce ar fi mai educativ, domnilor europarlamentari, sá se preia si sá se 
distribuie gratuit §i obligatoriu, de cátre statui román, dar netradus, doar canalul 
franco-german ARTE, probabil usor de negociat ca fosti mari řřancofoni regali pe 
motiv ca mai existá etnici germani in RO interesati sau multi vor sá se intoarcá , iar 
vidul telecultural románesc de pe piatá se va acoperi de la sine, din initiative 
neguvernamentale, cum a fost si cu, dupá suprimarea libráriilor, distributia prin 
chioscuri a literaturii románe si universale pe bazá de liste de cárti bune pentru 
postaci, a albumelor cu picturi, a muzicii simfonice, mezzo si de opera, a dictionarelor 
de tot felul, a cártii utilitare si a ghidurilor turistice. 

De fapt, incá din Anul Eclipsei 1999 era de proorocit cá intárzierile dramatice 
privind Luminarea Poporului si mai ales ezitárile privind Emanciparea Cadrelor 
Didactice, preferándu-se un electorat de támpiti, incapabil a se descurca in dilema 
dilemelor (Tálharul X? sau Tálharul Y?) ca bomba logica, vor cauza incapacitatea 
uniunilor de creatie de a-si mai atrage din partea guvernului, nu ajutoare de 
supravietuire, ci insási finantarea europenizárii lor prin Sincronism Integrátor si prin 
Protocronism Experimentalist, cu gándul emergent ascuns de a trage máta de coadá si 
a urni Marea Recuperare, iar masele largi populare nu vor opune rezistentá in strádá! 

Iatá de ce Ministerului Educatiei ii revine de la popor sarcina sá monitorizeze 
activitátile acestor asezáminte de binefacere pentru minte si inimá, mallurile culturale 
mai mari sau mai mici, sintetizánd cotidian si pe termen lung, tipárit si electronic, 
buletinul Prioritatea Nationalá, care sá vegheze la occidentalizarea infrastructurii 
intelectuale prin investitii imobiliare si la popularea ei mai mult cu profesoři prin 
emanciparea cadrelor didactice dupá fraierirea lor intre zidurile goale, cu automate de 
cafea pe monezi, apa provenind din gáleatá de plastic. 

Cá doar nu e de asteptat vreo initiativá de a recunoaste si pe preuniversitari 
drept intelectuali de cátre tine, ingámfatá Autoelitá, care nu vrei sá te clonezi! 

Care unde dacá nu ai militat tu pentru Emanciparea Cadrelor Didactice de sá-ti 
poatá achizitiona tie cártile tale scumpe, pentru a le rumega pe pustii pána la 
luminiscentá si a le impártási poporului, atunci publicul táu tintá va fi pe vecie unul 
postfesenist , unde šunt si banii, beizadele securist-activiste, pentru care gusturi si 
capricii si orgolii va trebui sá derapezi din sublimul oniric, metamorfozándu-ti fluturii 
paginii in fluturasi cu inventati securi§ti de omenie si nomenclaturi§ti nobili §i 
angelicil 

Clientul nostru cu bani, Stápánul nostru ideologie, stie tot nechezolul! 

Abia la 2 mai 201 1, pťm facerea justitiei la Abbottabad in Pákistán, in legáturá 
cu actele teroristé de la 1 1 septembrie 2001, ceea ce a focalizat atentia intregii planete, 
se poate considera cá se sfárseste simbolic postmodernismul , ca curent literar naiv, - 
si insási modernitatea ca epocá sángeroasá, impunándu-se un nou curent literar- 
artistic, mondialismul, emanatie a realitátii nocturne cá toti locuitorii planetei 
tráim/consumám/plátim la fel, despre insusi Bin Laděn presa internationalá vestind cá 
„omul care a reusit sá deturneze Sfársitul Istoriei" locuia intr-o vila cum si-ar dori 



61 



multi cetáteni de la blocuri, umbla cu mašina, cel putin in copilárie urmárea seriále tv 
ca Bonanza, folosea des calculatorul, ar fi fost fan al celebrei echipe de fotbal Arsenal 
Londra si maře amator de Pepsi Cola sau Coca Cola. Mai mult incá, suferea de diabet 
si de insuficientá renalá, boli tipice alimentatiei cu euri, iar in testamentul atribuit se 
spune ca si-a exprimat regretul ca si-a petrecut viata mai mult cu jihadul in loc sá stea 
lángá harém si copii, iarási o foarte comuná pozitionare, dacá in loc de „jihad" pui 
„serviciu" sau patima cititului de liste de cárti si pedefeuri bune, islamiste. 

Totusi, chiar si-n Epoca Wash, exprimatá literar de curentul mondialist, care 
iti permite sá combini culinar-estetic creativ interjectiile teatrului japonez clasic cu 
uverturi wagneriene si cu decoruri hollywoodiene sau cu echivalentul lor in 3D, 
chestiunea diversitátii biologice a sufletelor omenesti va continua sá se puná 
provocator cu acuitate consumeristá aproape absurdá. 

Cum ii mai deosebesti pe oameni unii de altii, dacá ei consumá, se consumá si 
plátesc la fel? 

Numai prin parcursul tráirilor initiaticc ale fiecáruia! 

De aceea, importanta revolutionará a Bazinului de Spiritualitate si rolul 
conducátor al Itinerariului Spirituál vor creste necontenit. Ca si al antrenorului guru, 
in contextul turismului tot mai culinar si mai exotic, nu muzeal. 

Oricum, printre internauti , circulá citatopedic combinarea tráirilor cu 
biblioteca recomandatá de intáiul nostru prozator postmodern, Marin Předa: „Sigur cá 
prea multe cárti pot strivi un copil. Nátura, dimpotrivá, il poate regenera. Imagineazá- 
ti cá trebuie sá parcurgá spatii obligatorii care sá gázduiascá literatura mai tárziu. Un 
rásárit de soare poate sá fie o intámplare magicá care sá tiná locul unei biblioteci." 

Bine parafrazándu-i ieromonahul Savatie Bastovoi, in neagra-i distopie: 
„Iarási s-a trezit tirziu si a rátat rásáritul de soare! Si-a spus cá nu va mai sta noptile pe 
net pentru a se trezi devreme, odatá cu soarele. (...) Deschise Google si dádu cáutare 
dupá „rásárit de soare". I-au apárut mii de imagini cu soarele rásárind de dupá maře, 
de dupá munti, de dupá páduri. Ce frumos era!" 

Řádem, glumim, dar noutatea cea mai previzibilá este mutarea accentului de 
pe educatia copilului, pe educatia adultului. De aceea, si plátim. Iar inapoierea cere 
iluminism sámánátorist clerical si anticlerical mai ales in mediul rural imbátránit 
artificial, implorándu-ne sá fim radicali agrari, sá punem mana binecuvántatá 
reikiradiestezic, sá gádilám talpa tárii. Ca si centurile urbane. 

Cu cel putin douázeci de ani inainte de iesirea la pensie conform legii, care 
tinde a se armoniza cu speranta de viatá, cum ar fi bárbatii la 65, femeile la 60, deci pe 
la cam 40-45 de ani fiestecare cetátean, genial sau nu, va trebui obligát sá reviná la 
scoalá, cu scoatere din productie pe spetele angajatorului, probabil vreo 2-3 luni. 

Iar dacá angajatorul refuzá net filantropia, atunci modificándu-se Constitutia si 
statui devenind CULTURAL , va fi o nimica toatá ca alegátorul román, tot asa cum e 
obligát sá se asigure contra inundatiilor desi stá la etajul X, sau sá incheie contracte de 
verificarea aragazului la preturi cu cuptor cu tot superioare acestuia, in folosul 
personál si spre binele lui propriu, motanus mutantus va trebui sá-si pláteascá acele 
cursuri de pregátire de pregátire pentru viata adultá únor fundatii, cu accent pe faza 
terminála a vietii, dezobisnuirea, care este si cea mai stressantá, cá te dispretuiesc toti 
vázánd cu ochii, ca om cinstit terminándu-se timpul de joc, precum si piesele. 

Intru aceasta, probabil se vor folosi localurile sistemului de invátámánt, dar nu 
si cadrele didactice, ci doar specialisti din alte domenii, mai competenti de sá se 
(in)formeze dupe web si din cárti, fiind apoi capabili sá invete oral, in stagii de 2-3 
sáptámáni, si pe slujitorii invátámántului nostru, care pe toatá durata acestei reciclári 



62 



formative vor lua notite si vor genera/íntocmi portofolii, iar la sfársit vor aplica pe 
niste teste de satisfactie. 

Conform trendurilor, Ministerul Culturii se va comasa, din considerente de 
absorbtia ajutoarelor, la al Turismului, Dezvoltárii si Cultelor, cum e si firesc la 
surorile noastre de Gintá Latina, Italia, Franta si Spania, unde generatiile de azi 
valorificá munca artisticá acumulatá a inaintasilor , atrágánd din ce in ce mai multi 
vizitatori stráini sá contribuie la cresterea pibului, chiar dacá la noi unele grupuri de 
presiune reusesc mereu, ca in Thailanda, sá tergiverseze legalizarea prostitutiei. 

Scriitorii si artistii institutionalizati vor trái intái ca o senzatie de singuri sub 
dus řece, dupá care va trebui sá invete solidaritatea si capacitatea de a gási, a aplica si 
a atrage prin proiecte de vis fonduri europene, pe principiul sá gándim globál cum ne 
descurcám local, dar cersind si sponsorizári pentru Marea Recuperare de la moguli, 
baroni/corsari sau shogun, neignoránd nici generozitatea nababilor stráini 
(transnational capitalist class), unii desantati poate odatá chiar si cu Contrarevolutia. 

Dealtfel, evacuarea din sedii si din alte localuri este simptomaticá pentru 
adevárul originar cá Uniunile de creatie au fost o inventie stalinistá de inregimentare a 
intelectualilor, iar in democratie nu puteau functiona decát ca niste caritasuri, 
profitánd mai mult de spiritualitáti, ca peste tot la stát, cei din fruntea bucatelor, 
premiindu-se reciproc sau invitándu-se-n tári stráine pá banii poporului, asa cá viitorul 
acestor clerici de azi e sá fie adápostiti in cel mai sigur sálas, in anexele cele 
incápátoare ale Catedralei Mántuirii Neamului, deoarece institutia filantropiei incá 
nu e mediatizatá (anti)clerical ca o sarcina obligatorie de la popor, sub ghilotina 
exproprierii pána la al nouálea neam, cánd se vorbeste de imbogátitii din Top 667. 

Chiar si invátatii nostri abia asteaptá grabnica ridicare a Catedralei Mántuirii 
Neamului, ca adápost sigur in anexele si atenansele sále a uniunilor de creatie, si 
dotarea ei cu o maře bibliotecá, al cárei nucleu digitizat sá fie accesibil din toate 
mediatecile parohiale, din RO ca si din DRO. Totodatá, blestemele pronuntate aici ar 
permite pedepsirea exemplará nu numai a coruptilor ci si a incompetentilor, care 
gáuresc ca acidul nesimtirii buzunarele contribuabilului, necitind deloc, nefiind omis 
insá nici bogatul nemilostiv sau nefilantrop cu tot clanul caracatitelor lui. 

Dar pána atunci, desi numai importatorii de carte vor fi avánd cifrele exacte, se 
zice totusi cá šunt in RO vreo douá'j' de mh de cititori activi si alti vreo saizeci de mii 
de cititori pasivi. Restul primesc cárti sub forma solemná de cadou si nu le consumá. 

Dacá nu se iau másuri, subsalarizánd noi cronic educatia si plecánd principial 
de la oligopedagogia cá scopul educatiei e sá iei bacul, vom resimti acut cá vom 
avea, cam páná-n 2112, tot siruri de Generatii Pupici necititoare, deci needeucate, 
deoarece nici profele, nici dirigii lor nu vor lectura pentru testári comorile din Lista 
Pisaná, sau care respondent va vizita la Pisa nu atát Turnul strámb ci ce-au bombardat 
orbitor americanii in Campo Santo, ála nu va avea nicio verticalitate, fiind jegos de 
zgonhen imbrácat cu coate lustruite in contrast cu pantofli áia scálciatii, neglijati 
neluciosi de periat cu silicon. Or, istoria ne invatá prin julituri cá popoarele 
neluminate, jertfindu-se pe la explozii sociále si revolutii fárá a se putea organiza 
civic intelectualiceste, nu fac in esentá de progres decát sá schimbe un Stápán cu 
Altul, cum ai pária cu má-ta pe armásari la curse! 

Legea firii fiind cá la gintele pe cale de disparitie nu existá victime ci doar 
perdanti, care crápánd de urá ar face, ajunsi la putere, intocmai la fel ca coruptii, 
incompetentii sau nesimtitii, necitindu-se nici mácar in pat, in pozitii hieratice de 
gisanti, liste de cárti bune care sá-i moralizeze pe cei invinsi. 



63 



lata de ce viitorului posibil mozaic Minister al Educatiei, Cultelor, Dezvoltárii 
Regionale, Cercetárii, Tineretului, Sportului, Turismului si Culturii ii revine de la 
Neamul Románesc sarcina de a subordona prin comasári Consiliul National al 
Audio vizualului si a-1 sóma sá asimileze si sá aplice exigent practicile educative de tip 
ARACIP si ARACIS intregului sistem televizionar si radiofonie din RO, precum si 
marilor portaluri stiriste, sau altor furnizori de formare ori de educatie informalá, 
rugándu-i pe patroni sá le solicite administratorilor si managerilor cát mai multe 
rapoarte de autoevaluare interna - si §i dovezi! - pe care apoi sá le verifice riguros in 
inspectii tematice cu adevárat externě, principalele teme fiind Luminarea Poporului 
si Marea Recuperare, in functie de punctajul obiectiv acumulat si věstit prin 
periodicul Ziarul Poporului, urmánd a fi eliminate fárá milá din Sistemul Educativ 
Total (SET) indeosebi televiziunile incapabile de a realiza din surse proprii, inclusiv 
sponsorizári, documentare didactice acceptate la export prin parteneriate si proiecte 
europene, sau canalele care in mod repetat ne sfideazá cá nu inteleg notiunea de stire 
sau nu manifestá constiinta ecologicá, deontologicá si soteriologicá de a nu risipi cu 
nimicuri timpul de viatá al consumatorului, márturisindu-ti de pildá uneori, dupá caz, 
cu sinceritate cá-n seara cu pricina, din diferite motive, pur si simplu n-au program 
educativ de calitate, nici mácar vreo improvizatie ca o ciorbá de burtá decongelatá si 
incálzitá, asa cá mai bine sá inchizi telikul si sá citesti liste de cárti bune, eventual 
potrivindu-ti radioul sau internetul pe frecventele muzical-culturale. 

1.6. Marea Recuperare 

Dacá mai ai céva bani pe card si suficientá educatie patrioticá, filantropicá, sá 
te dumiresti cá miracolul románesc este supravietuirea limbii, literaturii si istoriei 
románe in zóna seismicá apásátoare a trei imperii deznationalizante colonialist, atunci 
stii cá totul aici, drumul spre culmi, abia incepe , cum gándea si Heidegger cá, la 
originea deplasárii, Autobahnul nici nu prea existá. Si pe cánd geniile si gáinile 
euroatlantice n-au nicio treabá, in RO aproape totul este de fácut, in principál trebuie 
continuatá pe un pian superior Marea Recuperare, exploatándu-se, istet 
completándu-1 ca pe puzzle, svaiterul zidirii euroatlantice a culturii si civilizatiei, 
iscoadele noastre intelectuale detectánd cu atentie-n DRO, inventariind si informánd 
in RO, ce-au uitat altii sau ce n-au bágat de seamá la repetata milenar constructie- 
deconstructie a Spiritului. 

Recuperare nu numai a vietii noastre netráite in Hiatusul bolsevic, ci in Istorie 
in generál, cát am imbátránit noi degeaba ca popor, cu riscul de a lasa mostenire, 
vorba Brátianului, doar Miracolul lui Bráncusi la Marea Neagrá. 

Eminescu insusi a fost un maře recuperator, de pildá incercánd a inchipui un 
teatru shakespearian, dac sau musatin, si lásánd únor lenesi sentimentul infezabilitátii. 

Desi tocmai contrariul e cel mai usor de adeverit, cá totul se poate, inclusiv 
drama taumaturgicá exemplará cá tara asta se va vindecal 

Important e ca toti filantropii sáraci sá se dáruiascá muncii lor cu fervoare 
eminescianá, alegándu-si din noianul de intentii numai acele piese, adesea cu subiect 
umil sau tinátor de sculária academicá, de care šunt siguri cá pot sá se achite cu brio. 

Cáte obiecte fizice insumeazá efectiv contabiliceste patrimoniul turistic grec? 

Sá estimám filantropie cá exact una sutá milioane. 

Ei bine, in douázeci-treizeci de ani, noi románii din RO si DRO putem 
recupera , putem produce de douá-trei ori mai mult, inchipuindu-ne TIR cu TIR numai 
inventární a ce ar fi produs dacii nostri liberi, de la Arno pán' la Vistula si pán' la 



64 



Nipru, in conditii normále de concurentá, fárá teroarea istoricá exercitatá de imperii, 
de vise relé, calamitáti mediatice si alte soiuri/neamuri de infiripári cotropitoare. 

Viata va avea sens unie atunci, precum pástorii idilici ai lui Burebista cel 
Lucid in Cámpia Panonicá fi-vom iarási niste fericiti arcadieni in RO si DRO, cea mai 
odioasá supraputere spiritualá, deoarece putem concura serios ca latini bazele greco- 
iudaice ale culturii euroatlantice, producánd cantitáti inimaginabile de statui, tablouri, 
fresce, filme, manuserise, metafizici, religii, oratorii, decoratii, pagode, suveniruri, 
eseuri si piese muzicale, stimulati nu numai de infrastructura intelectualá a altora ci si 
de surpriza ca toate trendurile globále meteo ne aratá ca, in geologie scurtá vřeme, 
poate chiar páná-n 2222, si tara noastrá se va desertifica , soc solar ce nu poate decát 
stimula cugetarea ecleziasticá si mesianismul htonic, in caz ca chiar te simti, la biking 
intre Balcic si Sinaia, ca-ntre Marea Moartá si Muntele Sinai, ca la banking sá-ti achiti 
dárile de Sisif, exportánd noi deocamdatá ořez, in curánd insá tiruri lungi cu banáne, 
ca anexá bananierá a centrului Statelor Unitě ale Europei. 

In acest context meteorologie canicular globál, rezerva de solutii filantropice a 
capitalului autohton rámáne insá vastá chiar in mediul rural, zácánd atáta teren arabil 
lásat preerie cát vezi cu ochii sá se hodineascá dupá atátea veacuri, párloagá si 
párliturá, o directie a culturii noastre noi configurándu-se in consecintá previzibil 
exoticá, inclusiv peripatetic meditativ globál in peisaj clasic cu orezárii bio la Dunáre 
si chiparosi románizati romantic in cimitirele cu gresii marmoreene pe locuri de věci 
la preturi exorbitante. Putem atunci acumula resurse de interes turistic agrar practic 
nelimitate pentru Marea Recuperare, si chiar vom obtine dupá cum bat trendurile, 
trans feránd integrál ca paradigma si know how de cum ar da frunza la dezvoltarea 
ruralá, de pildá contractul pe 99 de ani al cleptoeratiei si Autoelitei Madagascarului 
din 2008 cu Daewoo Logistics of South Korea, sá cultive expertii asiatici porumb si 
palmieri de ulei (cautá pe web!), dupá atáta import de film patriotic educativ coreean, 
monoculturi pe aproape toatá tara ce ar máři si la noi numárul de actori civici radical 
agrari (anti)clericali si, implicit, ar amplifica exponential statistica actelor justitialiste 
sau mizericordioase, ridicándu-se nu numai o maře bazá culturalá prin centralizarea 
statului, la Báneasa de pildá, ci demarándu-se lucrárile si la cea mai grandioasá cetate 
literar-artisticá, Noua Buda-Pestá de la Giugiu-Russe, mai usor accesibilá pe 
autostradá prin Jilava Memorialului decát s-o tai pe axa vest-est dinspre Ciorogárla 
spre Popesti-Leordeni, Glina si Cátelu, un rágaz linistit de 99 de ani fiind arhisuficient 
mioritic pentru infáptuirea desávársitá a Marii Recuperári de cátre Mesterul Manole 
cel mai exigent cu arta sa. 

Románia postmaiorescianlovinescianá a Epoch Mooye are ghinionul cá 
europenismul de azi lasa multe de dorit filantropie, deoarece consumismul face de sá 
nu prea ai la ce te sineroniza spirituál in WO fie si peste Atlantic, cátá vřeme poftele 
si rávnele šunt la noi in culmea excitatiei postromániste, gen mistocar nechezolic 
Sugeti Prutul, combinat subtil cu descoperirea istoricilor Historiei cá ordinul de 
trecere 1-au dat germanii, nu Antonescu, pe cánd la ei in UE prolifereazá 
postsatisfactia, oboselile, durerile baudelairiene de spliná , ateismul absurd 
anticlerical/anticatolic de tip Sugeti Styxul si, in top, greata de tip nou, mondialistá, 
semn cá postmodernismul s-a mántuit si, odatá cu el, insási Modernitatea, pe másurá 
ce Globalizarea produce peratologic oameni care consumá pána plesnesc, simt 
limitat nesimtirea, au intuitii §i gándesc la limita la fel, numai Itinerariile Spirituále 
mai putánd asigura acum diferenta dintre Eu si Tu, divertisul uman opus ineremenirii 
in clonaj, neexistánd douá liste de cárti la fel de bune si nici mácar douá lecturi la fel 
ale aceleiasi capodopere. 



65 



De aceea, noi románii am avea posibilitatea sá ne angajám, ín acest ceas ferice 
de prosperitate spiritualá nevisatá, propice filantropiei, pe o directie pe care tárile 
iesite din cel mai negru colonialism ín anii '50 n-au indráznit s-apuce sá se avánte, 
anume Marea Recuperare, dar din cauza lipsei de educatie tehnicá, idealista si eroicá 
a antrenorilor culturali, preferám antijocul, organizándu-ne defensiv, temporizánd sá 
treacá timpul asteptánd anticipatele, ratándu-ne astfel destinul spirituál. 

E in primejdie Marea, Máreata Recuperare, un demers inconturnabil fárá de 
care Mántuirea Neamului evident cá devine realmente ca si inconcevabilá, de-a 
dreptul intangibilá pentru toti, ajungánd si aceasta sá depindá numai de har, pe bazá 
de invitatii invelite intr-un obscur, kafkian, mister birocratic. 

§i totusi, noi ne putem permite, in sfársit avánd Diaspora de la Nipru la 
Tamisa, ca cu o parte din potentialul nostru artistic, indeosebi cel din DRO, de la fáta 
locului, sá ne aventurám in avangardá si experimentalism cot la cot cu cele mai 
avansate natiuni. §i, totodatá, nimic nu ne opreste, ca seismectuali, ca pubintelectuali, 
ca nechezoli sau ca initiati in Ustele de cárti bune, sá ne preocupám in RO, acasá, la 
vatra, predominant de recuperisml 

Cáci odatá terminat fracturismul in sensul extins de praxis al demolárii 
deconstructive demitizant fiecare contra fiecare, toti intelectualii publici, cu cárti 
publicate, spárgándu-si reciproc capetele, noi putem ascunde masca mortuará in 
debara, ca simbol apotropaic nechezolic de ambe spěte cá anihilánd strigoii trecutului 
si reinstauránd adamismul in Biafra spiritualá, incurajezi pe antieminescieni sá isi 
asume proiecte solicitante de geniu sintetic in Marea Complexitate a sarcinilor 
románesti care le revin, bazándu-ne acum aproape exclusiv pe initiativa personalá 
privatá a mecenatilor intre douá meciuri, pe mecenariatul preventiv, fárá a impovára 
cu nimic carul grigorescian cu boi al statului, al guvernului care se preocupá de 
mentenanta lui, in intervalul pána fiece seismectual si- a gási un Stápán. 

Concret, tinánd in DRO pasul cu mondialismul, sá facem atunci totul in RO ca 
sá reconstituim pentru epocile noastre voievodale, atát de dispretuite de nechezoli si 
bananieri, absolut tot ceea ce n-a fost sá fie din cauza imperiilor de prin prejur! 

N-am avut Antichitate, filantropii vor židi atunci monumental una in Epoca 
Wash! Iar statui, - toate cládirile publice vor etala, prin asumarea ráspunderii 
guvernamentale, frontoane impozante, peristil filozofie (coloanele fiind cel putin cát 
ale Erechteionului), metope clasice savante, medalioane voievodale istorice si statuie 
culturalá nationalá dominanta ca la Ateneu (eventual niste alei cu busturi), totul din 
tipizate ieftine dar de efect, produse de firmě detinánd exclusivitate in domeniul 
ornant urbanistic si chemate la concursurile organizate de autoritátile locale , pe eriterii 
predefinite de eligibilitate a solicitantului/proiectului/beneficiarului. 

Dacá intelectualii generosi vor achieza la initiativa ca sá ofere la popor cártile 
lor bune, din autorii care i-au inspirat prin cotatii favorite, pentru citire si returnare, 
fixánd pe zidul imobilului cásute de pásárele care sá le adáposteascá, tipizarea clasicá 
a acestui mobilier sociál, cu fronton, coloane antice si geam termopan sau plexiglas, 
poate fi ineredintat prin licitatie localá acelorasi firmě, sá fie egale pentru toti: 

http://www.littlefreelibrary.org/index.html 

Fiecare municipiu mai rásárit sá-si bucure cetátenii cu Parthenon, slujit cum ii 
spune si numele, de virginele/majoretele locale, dacá nu pe coliná, atunci in pare la 
orizontalá cum e Templul lui Tezeu la Viena-n Volksgarten. Dar si mai bine-i sá 
dědici Antichitátii si monarhismului eládiri educative ca la Múnchen in Kónigsplatz: 
dorice Propileele, ionicá Glyptoteca, corintic Muzeul Colectiilor (Staatliche 
Antikensammlungen) . 



66 



N-am avut o Renastere competitivá la timpul ei, putem investi generos, ca 
shoguni, moguli, nababi, baroni sau corsari, intr-una acum, spre bucuria turistilor 
realizánd acele butaforii de infrastructurá in jurul cárora sá se poatá misca lejer in 
istoria recentá a Renasterii Spirituále giganti multilaterali si titáni generalisti románi. 

Pe vecie adápostiti sub umbrela NATO de vijeliile si vitregiile cotropitoare 
transnationale, nu se va mai intámpla ca pe vremuri cu Bráncoveanu, ca de indatá ce 
si-a permis un mic palat la Mogosoaia, cu care s-ar rusina ciocoii nostri de azi, iaca au 
navalit imediat turcii, sá-1 canoneascá sá mai scoatá pungi de aur cu toatá familia dacá 
are nesábuinta sá investeascá in RO, adicá are din ce risipi, cánd e atáta de ináltat in 
Bosfor la cultura lor exoticá, admiratá de n-au inteles occidentalii decát idilicele rápiri 
din serai, nu si cásápirea copiilor. 

Practic concret cum va fi, sá presupunem dimpotrivá, cá shogunii, 
shogunesele, baronii, corsarii sau mogulii si chiar nababii din transnational capitalist 
class, dedicándu-se-n duh mecenariatului preventiv contra impozitárii averilor, 
premiazá prin concurs cea mai buná Giocondá a anului, cu un milion de euro. 
Atunci, cu sigurantá tinerii nostri artisti vizuali vor genera cu necesitate cáteva 
capodopere de patrimoniu similare! Poate mai bune in sine, nu neapárat ca valoare de 
piatá, decát ale exilatului Leonardo da Vinci, a cárui fascinatie ce ne atrage la Codul 
lui Dan Brown se explicá poate si prin destinul ursit cumva identic cu soarta lui 
Nicolae Bálcescu, ale cárui oseminte la Palermo šunt tot atát de greu de identificat ca 
cele de pe Valea Loarei ale toscanului, pierdut tot la revolutie, nu ca la Sighet pe páce. 

Deja clima senilá din Románia, cu febrá si friguri din senin, expune 
fotografilor turistici un surás enigmatic ce totusi incá permite deocamdatá savurarea 
plácerilor tuturor anotimpurilor, contemplarea bátráneascá pliná de invátáturi 
climacterice a prefacerii dialectice a pastelurilor in mázga carosabilului, a ceea ce este 
in ceea ce nu este si invers, íácánd pe tot filantropul román poet intelept, in sensul 
metafizic juvenil de Dichter preocupat de marele Adevár goethean al insertiei 
profesionále a omului de geniu intr-o societate maidanezianá, concret intr-o obste de 
epigoni si laokooni pe la cozi balauriene, propice revigorárii filozofiei europene, 
cázute sibilinic dupá enormitatea kaliningrádeanului Kant in groapa de potential 
epistemiologic dintre Coasta Boacii si Márginimea Sibiului. 

Iar dincolo de 2112 páná-n 2222, intrevedem si proorocim, mereu si mereu, 
cum am mai fácut-o nu numai noi, si tot degeaba, un intens proces de desertificare 
climactericá, pe másura imbátránirii absolute a populatiei si a teritoriului, ceea ce va 
asemána Románia, divin pocitá a azil pentru Intelepciune, cu tárile care nasc profeti si 
mántuitori, impunándu-se nobila noastrá semintie ca furnizor semincer nostradamic 
de exceptie pentru UE si WO, cu sediu in atenansele Catedralei Mántuirii Neamului. 

Astázi, 61.7% din contributia spiritualá románeascá in universal se realizeazá 
efectiv nu in RO, ci in DRO, románii fiind mai smecheri decát alte popoare, ei 
folosindu-se, precum pasárea ceea surá si maturá numitá cuc, de infrastructurá 
intelectualá a altora, scutind bugetul national de cheltuieli supárátoare ce ar depási 
idealist strictul prezent mamifer sau aviar, cu toate cá báietii cu adevárat destepti ar fi 
stiut sá valorifice filantropie profitul de la investitiile in malluri culturale grandioase, 
putándu-se ei privatiza monumental chiar si in 6% din pib, dacá s-ar aloca Culturii 
cam cát la Educatie, iar mediatecile educative, ca adjuvant al scolii, ar fi přivité ca tot 
atát de productive electoral precát stadioanele, in contextul in care adultii au 
demonstrat cu tehnicá operativá video cá avem un tineret de kkt, incapabil sá ia bacul, 
impunándu-i blamul cá, din cauza „eurobotanicelor", ar fi principalul vinovat de 



67 



nepromovare, ceea ce nu e nicio rusine, cáci o poate páti si Nationala la Fotbal si chiar 
tara insási, ca la Schengen. §i tot asa fóra consecinte! Bogatii se vor orienta mai 
primii, vor recurge la industria meditatiilor, iar impulsul ceausist de a baga armata in 
scopuri educative se va mentine si ín 2012, conservándu-se toatá oligopedagogia. 

De fapt, generatia 2011 e o generatie sacrificatá la sfársitul Epocii Mooye, tot 
atát de ciomágitá de incompetenta, coruptia si incultura adultilor precát eroica 
generatie din 1990 , a Revolutiei si a Manifestatiei din Piata Universitátii la 
inceputurile aceleiasi Epoci Mooye, a cárei istorie si literatura incá nu s-a scris. 

A avea parte in Europa de un sistem de invátámánt preuniversitar care iti 
garanteazá peste 80% accesul la invátámántul superior este un DREPT al liceanului 
ascultátor sau neascultátor, a profesorului fiind obligatia sá motiveze pe elev sá 
invete, explicándu-i importanta pentru societate a pregátirii lui pentru viatá. 

Categoric insá, de indatá ce postrománismul a fost formulat de nechezoli, 
desantati, racolati, mancurti, sconcsi, nebunul liber, renegati si ratonii publici ca 
problemá, cum ne-ar bárfi Lady Gaga ca rata si-a rátat viata, atunci nu existá decát 
douá imperative pentru intelectualul care mai cugetá in atáta vacarm mediatic. 

Fie preia ca certá disparitia limbii románe pána in 2222 sau chiar in 2112, 
odatá cu tara, si atunci scrie direct intr-o limba mai rezistentá la globalizare, cum ar fí 
engleza, araba sau chineza, fie isi mai aduce ca om absurd obolul tárziu la Marea 
Recuperare sau la Luminarea Poporului in contra la toate statisticile si evidentele de 
nonsens radiestezic - ceea ce e si strategia optima, dacá ai inteles absurditatea de a 
investi tu in traducerea operei sau in a ti-o pune pe listele de cárti bune la tradus, 
adicá adevárul zdrobitor de orgolii ca a renunta ostentativ la limba románá va fi tot 
mai superfluu protestatar atunci cánd mondialismul va inlocui postmodernismul, 
deoarece perfectionándu-se organic si asimptotic Google Translator, aproape ca nu 
mai conteazá in Epoca Wash dacá scrii in románá sau in pakistanezá . 

In aceastá perspectivá optimista, ar fi suspect ca editorialistul sá se ambaleze 
pe pista si sá aibá totodatá retineri pe contrasens, sá fie cam pesimist, cum e stevia. 
Noi románii de ránd jubilám azi ca postaci cá, prin UE si NATO, granitele noastre 
filantropice, prosperitatea si democratia, pentru intáiasi data ne šunt garantate absolut , 
indiferent ce támpenii proiecteazá si comite clasa noastrá politicá si intelectualá, 
inclusiv regionalizári fanteziste, de mobil electoral, care sá genereze gubernii sudate 
intre ele cu atá si ingáduind únor gauleiteri infailibili sá se comporte fatá de shogun ca 
niste filantropi capabili fiecare in parte sá isi asume finantarea completá a 30-40 
Directii judetene pentru Culturá, Culte si Patrimoniul Cultural National, la un nivel 
compatibil cu bugetul lor insumat din 2005 incoace. 

Marea veselie a regionalizárii fiind, deci, cá cu niste investitii derizorii de-ale 
lumii interlope sau de-ale Dusmaniei, in postacii desantati/racolati sau in tonomate, 
guberniile independente vor gravita spirituál si administrativ spre o perfect fezabilá 
Moldová Maře, fireste spre Ungaria Maře, poate spre Serbia Maře si, de ce nu, chiar 
spre Bulgaria Maře, aici sub lozinca privind un litoral de calitate, cu mari investitii 
intelectuale evidente la Giurgiu-Russe, Capitalá a Levantului care va umbri treptat 
Bucurestiul, a cárui ursitá fusese sá se numeascá Elena, ca sá se cupleze cu celebrul 
Paris, insá n-a fost sá fie sau poate cá Fukuyama s-a inselat si e bine sá mai asteptám 

Cu alte cuvinte, trendurile šunt cá vom contribui mai mult la Marea 
Recuperare a altor galitieni (est-etici) decát la a noastrá. 

Cáci nu de florile mártisorului unii analisti sumotari prevád cá bazele 
suprastructurii Marii Recuperári s-au pus in evidentá imediat ce ne-am fofilat in UE, 



68 



deci deja la Campionatul European de fotbal 2008, care párea maidanezului alb de pe 
copertá sá fi revigorat in populatie Imnului National al lui Cristi Chivu, cápitanul care 
1-a luat in serios zece ani dupá asasinarea Mitului Eminescian pe rázátoare, pe 
calorifer fárá repartitoare, intr-un martie 1998 rásculativ postrománist, de-au si cázut 
guvernul Ciorbea, si era presiune pe justitie sá se gratieze toate crimele 
Contrarevolutiei chiar de cátre guvernantii societátii civile intelectuale. 

Astázi, cánd preocupándu-ne de National Aréna, Providenta nu ne-a ajutat cu 
gazonul si potolirea cártitelor, deoarece n-am terminat Biblioteca Nationalá, nici am 
inceput debordant ireversibil Catedrala Mántuirii Neamului, sá nu uitám, cánd 
definim pentru popor bazele culturii noastre, máretia declaratiei inteleptului antrenor 
Victor Piturcá din 2008, insuficient suprainterpretatá de hermeneutii nostri cei 
numerosi, cá Románia ar fí invins Olanda prin K.O. doar numai dacá antrenorul Van 
Basten folosea marii titulari, nu rezervele ! Adicá dupá douá prestigioase egaluri, de la 
egal la egal cu multiplele campioane Franta si Italia, noi ne-am fi putut califica in faza 
superioará a competitiei, dar uite cá olandezii si-au protejat din nefericire lotul, lásánd 
in mod meschin sá zburde rezervele, o prima reprizá ne-au tot invitat la joc, dar ai 
nostri nu voiau sá se confrunte de la egal la egal decát tot cu niste adversari supremi , 
asa cá au incasat douá goluri, eliminatorii, in a doua reprizá, ceea ce se tálcuieste cá 
psiheea nationalá e de o asa specificitate de tip supraambitios spirituál, cá jucám 
numai pe douá tablouri istorice, Totul sau Nimicul , adicá nu putem fi decát giganti. 

Fotbalul románesc este, prin urmare, mai superlativ gráitor fenomenologie in 
absolut despre fátum si moirá decát viata noastrá intelectualá cu toatá anatomia ei, 
adesea neagreabilá din cauza cocktailului anabolic cosmopolit, impus de nechezolii de 
ambe spěte in complicitate cu bananierii si desantatii Dusmaniei, care le eliminá subtil 
creatorilor nostri creatina din proiectul nutritionist pentru inimá si encefal. El, 
fotbalul, exprimá cel mai bine tragedia neamului pe tranzitie de la Mooye la Wash. 
Ghinion de nesansá! Talente care se exportá sau se risipesc. Decapitalizare, decopitare 
si decapitare. Conducere mostenitá de la bolsevism sau utilizánd aceeasi tipologie. 
Rezultate deplorabile, desi Mántuirea Neamului cere egal mobilizarea eforturilor 
pentru Cupa Mondialá la fotbal tot atát cát Marea Recuperare la spirit. Comentarii de 
comentatori care pretind la corecturá a se parcurge nu numai lista cártilor obligatorii, 
ci si Ustele de cárti facultative sau suplimentare. Lipsa mecenariatului preventiv din 
partea fílantropilor fotbalisti . Ingustarea bazei de selectie a talentelor. Criza de geniu 
sintetic. Extraordinarul decalaj dintre posibilitáti si realitate. Deficit de occidentalizare 
masivá a infrastructurii dupá modelul deja in faza de pilotare ideál al bibliotecilor tot 
mai compatibile cu ce e Dincolo, inclusiv relativ la initiativa Little Free Library, cá sá 
plasezi cárti in naturá, in calea omului, inclusiv pe aleile parcului sportiv, folosindu-te 
de cásute ca pentru pásárele: 

http://www.littlefreelibrary.org/index.html 

Cáci dincolo de stálpii Portii Sárutului nu existá, intr-o societate deschisá ca 
arhitectura colonadelor de la Pisa, analizá in folosul sufletelor inclinate spre 
filantropie mai deznádájduitá si mai chirurgicalá decát analiza literará, cu pivotul ei, 
analiza literar-artisticá pe baza únor competente ortografice, prozodice, naratologice si 
hermeneutice compatibile cu omul recent paradigmatic pentru care a fost conceput 
mai vechiul Programme for International Student Assessment. 

Atare analizá precede intotdeauna pe cea politicá, sinteza, cum la albine 
salcámul - floarea de tei. Dacá nu i se acordá prioritate auditului, atunci lucrurile vor 
merge din ráu in mai ráu, pentru cá superciocoii, ca oameni superioři dar nesimtiti, 



69 



liberali ín sensul smecher ca preferá un stát anemic, nici nu se vor autosesiza de 
lacrimile si jalea poporului ca sá mai puná presiune pe mobilitatea sociála in scopul 
fluidizárii ei la parametrii afluirii spre mai binele national, care e Marea Recuperare. 

Fiindcá trebuie sá ne intre bine in cap: 

- Numai literatura de calitate mai poate salva, in prelungiri, Románia. 
Eventual literatura si arta impreuná. Pentru ca singurul sens de a fi al Romániei in UE 
este Marea Recuperare, exprimarea in universal ca latini a celor ce bine noi §TIM, 
dar n-am spus incá, nici mácar in filozofie, care e arta suetei de ochii lumii, 
televizate. Toate celelalte popoare strivite sub asuprire vor vorbi. §i e de necrezut ca 
numai noi vom absenta de la hármálaia acelui maře proces, adevárat exercitiu de 
judecatá de apoi a popoarelor, unde pariul nostru metafizic este sá avem o revenire pe 
finál si sá ne prezentám Juriului, plácut surprins, ca o respectabilá supraputere 
spiritualá in prelungiri. 

Productia de subiectivitate pe cap de locuitor, ca plurivers si infern sonor, cánd 
gregorian, cánd samsarian, cánd wagnerian, important e sá nu stationeze niciodatá, 
fiindcá in ea se zámisleste nu numai marfa ci si omul metamodelizat schizoanalitic ca 
primitiv ce trebuie sá se orienteze in chaosmicul din jur performant decizional cel 
putin cát provintialul impovárat de bagaje, care trebuie sá nimereascá din Gara de 
Nord in Gara Basarab ca din Luvru in Orsay ori ca pi 5 Av, di la Guggenheim la Met. 

Acesta si este cel mai bun argument cá dacá Románia e declaratá 
constitutional stát national unitar si CULTURAL, atunci noi cei rámasi aici intru 
adamism ne putem apropia prin másuri mai eficiente de ideál, de Marea Recuperare a 
Evei de la un ev aprins, intru linistea eterná intrerupándu-se si curentul. 

De exemplu, un maře pas inainte intru Luminarea Poporului si un atu decisiv 
in pokerul soteriologic ar fi indiscutabil un Decret care sá interzicá in maxi-taxiuri sau 
autocare radiourile de pseudostiri, báscálie, vipuri, manele sau farse, ca si folosirea 
indecentá a telemobilelor, pentru ca sá poatá sedea netulburati clientii in zazen pe 
subiectele fierbinti, cu ochii pe geamul práfuit al microbuzului, realitatea zilnic- 
stradalá din RO propunánd dealtfel sufíciente absurditáti ca sá dobándesti usor satori- 
ul, chiar maidanez zen de-ai fi! 

Cel mult poate ca sá se permitá, pe viitor, doar difuzarea de audiobookuri 
judicios selectate filantropie ori muzicá simfonicá, mezzo sau de opera, mángáietoare, 
antepostmodernistá, cu presimtiri ale curentului mondialist. 

Asa cum aratá si teoria catastrofelor fractale, aplicatá haosului administrativ, 
cauze infinitezimale produc mai devreme sau mai tárziu efecte de dimensiunea 
globalismului, de la Nistru pán' la Tisa, de la Nipru la Tamisa, iar cel ce serie cárti 
fárá sperantá a le putea pláti guvernantá, editoři si promoteri, sá reciteascá atunci 
sublunar din aceastá perspectivá Evangheliile, in loc de a se holba la telejurnale sau de 
a silabisi presá, care totul e platit de dusmani din Dusmania, totul e deci manipulare 
dusmánoasá, si totusi sá se imbárbáteze pentru a da piept si silicon cu inamicul, cu 
Xenia. 

Fořta ideilor la om stá in Newtonii lor. Ea a fost si va fi pe vecie uriasá, intr-un 
cadru social-institutional dat, adesea strámb cum e si prejudecata de a těsta listele de 
cárti bune de la Nistru pán' la Pisa, prápádind resurse pe niste progresii previzibile. 

Spunem cá un Neam s-a mántuit atunci cánd a terminat cu exprimarea sa in 
universal, care e o sarcina migáloasá, dar tráim intr-o societate bimilenará, scepticá, 
veselá, fárá tragic, indiferentá la ratarea destinului istoric, ostilá sacrificiilor pentru 
Marea Recuperare. 



70 



De aceea, astfel de investitii, sacrificii nu numai de-ale statutului, trebuie ades 
sá se facá pe furis de cátre filantropi, sub denumiri codificate, inocente, cum ar fi sáli 
de sport polivalente si malluri fotbalistice, prevázute sau nu cu bažin de spiritualitate. 

Dar o intelectualitate de ispravá se-nvredniceste totdeauna, da, dacá vrea si 
crede, ea e si capabilá intru aceasta, de a-si reeduca clasa politicá , deci indirect clasa 
financiará transpartinicá si transnationalá, de o asa manierá diabolicá transdisciplinará 
incát sá nu mai existe-n Top 667 la no i in RO decát niste, unul si unul, filantropi 
genero§i, cum au si alte popoare din WO, mai inaintate decát noi. 

Infrastructura pentru Luminarea Poporului si pentru Marea Recuperare nu 
trebuie sá mai fie suportatá in Epoca Wash de la buget, ci de la capitalul privat al 
fiecáruia dintre noi, ori cá šuntem din burghezia de merit, ori cá šuntem din burghezia 
de spagá/compradorá sau chiar din cleptocratia interlopá nupistá, dar Dumnezeu ne 
poate fi martor cá practicám mecenariatul preventiv (preventivě mecenatism). 

Ca intelectuali aerieni, sá nu uitám cá burghezia compradorá si burghezia de 
spagá se trag din vechii gestionari, care aveau un comportament negativ fatá de gloatá 
mai dispretuitor decát al activistilor si chiar decát al shop-securistilor de exterior. De 
aceea, noua burghezie de merit trebuie sá le reconstituie románilor demnitatea , adicá 
sá-i lase sá citeascá anumite cárti bune, concepute ca maríá pentru aristocrati, 
investind felii de pib si fonduri europene nu in clientelismul intelectual ci intr-o 
infrastructura total democratá, de care sá benefíciem toti , adicá mediateci la standarde 
UE, atát in Capitalá cát si in megajudetele regionale guberniale. 

Dar pentru aceasta, initiatii, megaintelectualii in devenire pe foile de parcurs 
individualizate, trebuie sá se familiarizeze nu numai cu eruditia, premonitia, inanitia, 
decenta, eficienta si competenta, ci si cu idealismul haploid al actului gratuit, precoce 
sau neinfáptuit, precum si cu spiritul de jertíá ce ne strábate ca un fir rosu intreaga 
istorie, inmultindu-ne prin diviziune si atomizare, sub cerul totusi instelat sovietic de 
dincolo de nori si smog al glumelor proletariene ale matelor Capitalei. 

Cáci noi cei lipsiti de prea multe posibilitáti šuntem pasnici si nu ne permitem 
sá nu avem nevoie mai mult decát de orice de acesti filantropi generosi, fárá de 
aportul cárora Marea Recuperare devine inconcevabilá, elucubratia unei minti betegite 
de absint, precum Renasterea de la Firenze fárá generozitatea Medicilor si fárá 
infrastructura si apostolii din mediul rural specializati in Luminarea Poporului gratuit. 

Ne putem, asadar, apuca chiar acum de Marea Recuperare, inclusiv detasánd 
in acest domeniu creativ cantitáti industriale din intelectualitatea publica, ale cárei 
demersuri civice devin redundante cátá vřeme se ocupá Europa dacá mai e de corectat 
la noi céva cumva , iar prin falimentarea bugetului, guvernantii lipsiti de onoare si 
suveranitate trebuie sá execute intocmai si sá amelioreze fárá a bombáni proiectul de 
ratrapaj pe care-1 indicá ea gándind cu atáta responsabilitate pentru noi. 

Natural de la sine, prin aceasta lásare la vatra , diviziunea muncii e deja cá 
megaintelectualii sincronizeazá cultura románá la cea universalá sau invers, 
intelectualii (profesorii) h citesc si se delecteazá cu subtilitátile metatextuale ca sá 
deviná ei insisi niste invátati, iar cárturarii ar trebui sá facá prin voluntariat treaba 
micá, máruntisurilc recuperatorii (antichitáti, gotic, renasteri, clasicism, baroc, 
impresionism, expresionism tipátor mai ales, diferite avangarde), precum si 
simplificarea ideilor complicate, evident intru Luminarea Poporului asupra motivatiei 
cá de ce nu va dobándi niciun pic de mántuire bogatul nemilostiv, dacá nu-si aduce 
obolul la occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale, luánd model civic de la 



71 



mecenariatul preventiv : biblioteci, mediateci, malluri filozofice, televiziuni didactice, 
internet si fotbal románesc de la Nipru la Tamisa si de la Toronto pán' la Sydney. 

Iar atáta naturalete vine de la firescul elocvent ca atunci cánd explodase presa 
dupá revolutie, distrugándu-se pesemne securitatea care ne mai trebuia si intárindu-se 
aia care nici n-ar fi trebuit sá existe, era cát p' -aci sá se facá Filantropul 
Mizericordios de azi, gazetar de manipulare si santaj, sárindu-se congenital la noi 
peste functia reportericeascá a ziarului . Domnia sa fabrica, imagina cácáláu propuneri 
reformatoare, liberale, cátre Tará, toate antiperdanti si antipensionari, dar cu timpul, a 
observat cá, negresit, ele, sau echivalentul lor evolutionist, rásáreau ici-colo, importate 
cu baxul si toptanul sau redescoperite de altii in spiritul timpului, grav párándu-ni-se 
doar cancanul cá, in tranzit, nimeni nu le lua in seamá, neexistánd suficient patriotism 
lucid la nivelul autoritátilor judetene si locale. 

Vasázicá, nu din lipsá de idei n-a inceput Románia atunci Marea Recuperare, 
ci din lipsá de interes intelectual pentru Luminarea Poporului, sá se simtá si acesta 
satisfácut in societatea cunoasterii! Ceea ce e un fel de a sugera cá 87% din productia 
de tráiri e superfluá, deci Liceanul Neascultátor trebuie sá fie mai smecher si sá se 
focuseze si el la lecturat cárti, neneglijánd bacul, doar pe Itinerariul Spirituál (50 
obligatorii si 50 facultative), cu extinderi in Bazinul de Spiritualitate kilo intelectual 
numai dacá e cazul si doar unde mai šunt semnalate de cátre atelajele de filozofi unele 
probléme de logica interogativá la amenitárile de a se rupe-n osie carul statului. 

Dealtfel, pluralismul amplu alpresei este o garantie a adevárului ei, deoarece 
vei gási in ea atát enuntul A cát §i enuntul non-A, adevár total la care marile edituri 
nu au acces decát dacá, de exemplu, publicándu-i-se patriotului Alexandru Vlahutá 
Románia pitoreascá, ar comite - alergánd dupá public intern si extern - infamia de se 
pune si in slujba denigratorilor lui, scotánd pe tarabá la acelasi tárg o antologie M-am 
sáturat de Vlahutál 

Or, poti sta-n indecidabilitate levantiná si o mie de ani, ca mágarul baciului 
Buridan al lui Burebista cel Lucid in Carpati, adicá in Balcani! 

Singura ratiune UE de a fi a poporului román e Marea Recuperare, acum cánd 
Misiunea Civilizatorie s-a terminat fatá de vecini, dac-a fost vreodatá. Dimpotrivá, 
vecinii au cam acelasi capitalism, bánci ca noi si, in plus, au teritoriul gata amenajat 
cu perdele forestiere, cum preconiza si Aliosa Nostradamov. Republica Moldova, 
dacá intrá-n UE, si cam e nevoie de ea, va prinde foarte repede din urmá si va depási 
Ungaria, Chisinául devenind astfel pentru investitorii nostri tot atát de atractiv precát 
acea Budapestá care expune, pe cea mai victorioasá coliná, femeia cu frunzá pentru 
turisti , ceea ce ar accelera si procesul de restructurare transparentá a Neamului, cu 
pivotul lui, mutarea Capitalei in conurbatia Giurgiu-Russe (Giurse). 

Marea Recuperare trebuia insá demaratá incá de pe timpul cronicarilor 
moldoveni si munteni, al corifeilor Scolii Ardelene sau al boierilor liberali 
premoderni, ca Tudor Vladimirescu, Dinicu Golescu, Ion Ghica si Calistrat Hogas. De 
aceea, ea nu e posibilá párjolind etapele cum micii la grátar in naturá, nu poate fi 
implementatá temeinic decát prin Luminarea Poporului in prealabil si nu poate avea 
alt sens decát tot Luminarea Poporului, fiindcá in rest, intelectualii nu au nevoie de 
altá invátáturá decát cea pe care o au de la sine, ca licuricii din sensul giratoriu . 

Ce va fi mai dificil in Epoca Wash, va fi atunci doar a se aranja ca postacii sá 
gáseascá solutii optime pentru cum ne vom descurca noi cu Misia Culturalá dupá 
ultimele douá decenii de oligopedagogie, crizá a Arhipelagului Scolar cauzatá de 
subsalarizarea cronicá a corpului profesoral, in cazul neimplementárii únor programe 



72 



de ratrapaj cu adultii pe tot parcursul vietii existánd, pána in 2222, dupá unii nechezoli 
mai pesimisti, riscul extinctiei identitare, depline sau cel putin trenduri de dizolvare 
avansatá a vietii noastre spirituále in vidanja globalizárii. 

Pe cánd consecintele economice ale transformárii RO intr-o supraputere 
culturalá vor fi cá dintr-o natiune de consumatori vom deveni una de exportatori. 

Dezvoltarea subsecventá acestui nou statut a simtului estetic si a spiritului 
critic vor initializa ca, mai intái, zburátoarele de la neonul bibliotecilor si apoi, dupá 
dumirire, rozátoarele din semiintunericul tv, sá emitá de fiecare data judecáti de 
valoare sánátoase sau mácar pertinente inainte de a cumpára un produs, terminándu-se 
astfel, spre marele necaz al Dusmaniei, cu statutul colonial de debuseu pentru 
márfurile obosite sau depreciate euroatlantice, niciodatá cárti, un maře rol revenind si 
postacilor de a feri populatia de manipulári si de publicitate íácutá pe vapor, sfátuind- 
o sá prefere presei si televiziunilor de kkt kitsch cititul cártilor de valoare consacratá , 
din patrimoniul national si universal, listate ca itinerariu sau ca bažin si eventual 
difuzate prin cásute de pásárele, alimentarea fácándu-se prin voluntariat boieresc din 
goana Pisicutii pe drumuri de munte. 

Nu e un secret pentru nimeni cá in generál, adicá-n Levant, Marea 
Recuperare se comportá ca o continuare pe spirit a politicii Bizant dupá Bizant, 
deoarece o culturá majora aici, la poalele Carpatilor, va facilita financiarilor si 
politicienilor nostri, consiliati de intelectuali bine hraniti, sá dezvolte ulterior un 
imperialism románesc regional , dar, datoritá mondializárii, unul un pic originál, cu 
insule exotice DRO pe tot mapamondul, precum poate cá, mult dupá 2222, si pe 
asteroizii care vor fi dáti in folosintá cu timpul ca raiurifiscale, pe másura accesárii si 
valorificárii acestor obiecte cosmice ca surse de fier, metale neferoase si pámánturi 
rare. Conditia preliminará insá, ca sá beneficieze si poporul de cercetare-dezvoltare, 
este ca acel apropiat moment regál de expansiune economicá si cosmicá románeascá 
sá ne gáseascá, prin judicioase investitii nu in sáli de sport si cotete de gáini ci in 
malluri culturale, cu numerosi deja cástigátori de prémii Nobel románi (necontánd 
dacá unii vor fi mai smecheri si vor folosi infrastructura intelectualá a altora) si chiar 
cátiva globál thinkers de notorietate, cum šunt azi Warren Buffet si Bili Gates, faruri 
cáláuzitoare ale elitelor care nu mai stiu ce sá mai facá cu banii pe ceata asta deasá cát 
postmodernismul se transformá pe sestache in mondialism, care este emanatia 
spiritualá a globalizárii, intrucát a fi este satelitul lui a avea, cum spunea si 
megaintelectualul Oreste pe site la 11 mai 2010: Mondialismul este integralist, 
operand cu simboluri, iar globalizarea este separatista operand cu diaboluri. Intre 
cele doua paralele se interpune o perpendiculara si aceasta reprezinta Vointa Divina, 
este calea ascendenta a tuturor religiilor spirituále. 

Dar aparitia tardivá a formelor alternativě de menaj comprehensiv nu poate sá- 
si scuture cojoacele atát de derutant pentru maidanezi incát sá nu mai bágám de seamá 
cá Marea Recuperare, avánd drept temei legal decretul euroatlantic cá Istoria s-a 
sfársit, e de fapt mai putin importantá pentru románi si de incomparabil mai maře 
interes WO, din priciná cá Románia, ajunsá recent mai tárziu la deplina libertate, isi 
poate permite a cuteza pána in 2222, prin intelectualii ei, de acasá dar si din DRO, nu 
numai sá-si aducá aportul originál acolo unde au excelat italienii, francezii si 
spaniolii, ci si, printr-o analizá atentá a proiectelor de cátre megaintelectuali si 
indrumátorii spirituali, sá completeze absolut tot ce au uitat, au zidit de mántuialá sau 
n-au dus la bun síársit, din Antichitate pána in prezent, acesti inaintemergátori de 
Gintá Latina ai nostri, cárora evident cá nu le convine demersul nostru intregitor. 



73 



Marea Recuperare, certá mácar prin mecenariatul preventiv, orice ar obiecta 
desantatii postaci ai Dusmaniei, va fi o contributie propedeuticá de seamá, in pliná 
crizá moralá a valorilor estetice, la insási revigorarea Europei, la salvarea ei de la 
urátire, de la omogenizarea nivelatoare adusá de o globalizare ai cárei pápusari au 
intins sforile de la Le Havre si Bilbao pána la Vladivostok si Magadan, consecinta 
imediatá fiind vársarea cu voiosie a postmodernismului in scortosul mondialism. 

Tocmai de aceea, renuntarea la circulatia universalá a limbii engleze e cheia 
domolirii ritmului mondializárii globalizárii in Epoca Wash. 

Evident, acesta si este scopul suprem románesc al Marii Recuperári! 

Dragi filantropii Sá facem totul pentru ca limba oficialá din RO, limba 
románá, adicá limba cea mai apropiatá azi de fosta limba latina, sá deviná chiar limba 
UE! Latinitatea, plus adaosul slav si german, plus insertiile exotice turco-bulgaro- 
maghiare, plus minimul franglez de valoare adáugatá recent, fac din limba noastrá cea 
románá limba cea mai multiculturalá, limba de maxima sintezá UE . 

Si sá subliniem aici marele merit nepieritor al postacilor si bloggerilor de a fi 
demonstrat deja cá Limba Románá este o limba perfectá. Limba noastrá este o 
limba care merge si asa: íárá diacritice! Cá se cer sau nu se cer liceenilor la atestáte. 

Depinde numai de noi filantropii sá ne iubim limba, constienti cá ea respectá 
intr-un mod care desfide orice concurentá criteriul fonetic, legátura indisolubilá dintre 
scris si citit tocind dintele vremii, coltata Entropie neřu, ceea ce faciliteazá lasciv si 
invátarea rapidá, tupeistá, pe bazá de pronuntie sigurá, de cátre absolut toti europenii, 
inclusiv de ai lui Tókés. 

In plus, asa cum a vrut sá zicá si Umberto Eco, limba románá se preteazá la a- 
si insusi, prin exercitii centrate pe vorbitor, cele mai productive competente 
generative, impunándu-se-n Epoca Wash poate chiar intregii planete ca limba 
matricialá originará a mondialismului, adevárat kilometru zero al drumului graiului 
articulat spre cea mai accesibilá ustensilá de exemplificare a regulilor de gramaticá 
universalá, limba limbilor, in care se ceartá ingerii pe dileme, ceea ce nu trebuie sá ne 
mire prea mult, deoarece limba protodacilor stim astázi de pe web cá a fost vorbitá 
deja in panteonul vedic, de niste divinitáti de esentá daco-valahicá váditá, ca Daksha 
si Valac-Hilya, cum ne putem convinge fiestecare mai devreme sau mai tárziu, dupá 
cum ne personalizám Bazinul de Spiritualitate, din ce zice Djuvara unii deducánd cá 
putem evita si confuzia Rom-Román abando nandu- le tiganilor vorba Románia, sá se 
spele cu ea pe cap, noi redenumindu-ne tara „Valahia", cum ar fi considerat firesc si 
cotropitorii nostri otomani. 

Iacá dar, de ce nu mai e nevoie pe itinerarii spirituále de analiza indicatorilor 
definitionali dacá admitem cá nu e deloc incompatibilá teoria sociologicá gustianá cu 
privire la culturá si rolul ei in societate cu operationalizarea conceptelor atunci cánd 
intelectualii buni románi caři practicá Marea Recuperare se numesc recuperatori sau 
recuperisti in perspectiva clasicá dezirabilá ca Imperiul Románo-Bulgar al 
Asánestilor, resuscitat cu capitala Giurgiu-Russe, sá anexeze renascentist resturi din 
actuala Grecie crizatá, insáilare statalá intratá-n descompunere incá de pe cánd a 
renuntat la monarhie , cum ar fi Athosul si Meteora, combinatie spiritualá mixtá 
turistic mare-munte, in care filantropii nostri investesc doinind din frunzá incá de pe 
timpul cnezatelor cumanilor din care se trage si o parte a Autoelitei de azi, pe care 
punem accent din perspectiva Renasterii Spirituále a Marii Recuperári, mai ales cá nu 
e omogená, ci sinergia mai multor grupuri de influentá, adesea reciproc dusmane. 



74 



Curentul recuperist s-a dovedit, vasázicá, cel mai rodnic, dupá atáta 
fracturism fractalic acrut, deoarece sincronismul lovinescian este azi perimat, e steril: 
scrutezi spiritualitatea occidentalá cu miros de shaormá cáláie si n-ai la ce sá te 
sincronizezi! E ca si cum ai urea pe orbita naveta si n-ai gási nicio statie. 

Cel mai productiv Marea Recuperare se practicá deja curent in Diaspora, 
folosind infrastructura intelectualá a altora, ca ciupercile dupá ploaie, tocmai spre a 
combate pe viitor inscenári regizorale cu desantati de-ai Dusmaniei, care sá le tasteze 
pe creieri postacilor nationalisti ai Cleptocratiei, in scopul devirilizárii lor psihice: 
„Sunteti o natiune invizibilá, cu o culturá mimeticá de cucubau, si care n-a dat nimic 
de seamá umanitátii", infatuarea únor astfel de desantati bazándu-se si pe trádarea 
intelectualilor de cátre Stápánii lor, incálcándu-se Art. 7 din Constitutie, referitor la 
Diaspora Romana (DRO): Statui sprijiná intárirea legáturilor cu románii din qfara 
frontierelor tárii si actioneazá pentru pástrarea, dezvoltarea si exprimarea identitátii 
lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai 
cárui cetáteni šunt. 

Dar lucrusorul cel mai greu de fácut, chiar accesánd pe principiul 
postmodernist cá sá gándim globál cum ne descurcám local, fonduri europene 
nerambursabile, absorbindu-le bananier sub genericul Banii europenilor, banii vostri, 
e sá serii eroic nu cárti (care se vor tipári si lansa, urmánd sá imprástii dedicatii cu 
stiloul), ci pedefeuri downloadabile free online, la care nu-ti vor improviza 
diplomectualii prezentári nici ca prieteni, considerándu-le ilegale íárá ISBN. Astá 
marfá ca de pe vapor, cel mai usor multiplicabilá, a produce ti se pare si tie, sá fim 
sinceri, cá e ca si cum n-ai serie. Pentru cá globalizarea ne cizeleazá ca pe doner 
kebab. Ce nu-i scump, pare nevaloros! Un Coelho lucios de la importatorul de carte 
inspirá mai multá ineredere decát jegosul Kawabata rátácit la anticari, iar un gratuit 
Alexandre Dumas din surse Gutenberg pentru Kindle aproape cá nici nu-ti vine sá-1 
citesti! Dar dupá přimele 10-12 pedefeuri downloadabile free online, tu postacule, vei 
trái deliciile sfinteniei si martirajului, spunándu-ti zilnic cá trebuie, trebuie, trebuie sá 
te cano nésti vecernie cu vecernie, chiar dacá Marea Recuperare nu se va face! - dacá 
perspectiva cá nu vei fi rásplátit in viata asta decát cu mistoul gástii canonice te lasa 
atát de indiferent. 

Nu uita insá cá Dumnezeul perfectibilitátii educabilului vegheazá. Si tu, 
candidat ROGVAIV mámos la a intemeia o sectá de fani, trebuie sá manifesti un 
comportament ecologic fatá de valoarea supremá la rontáit pentru muritori, timpul . 
Asa cá, la sfársitul corecturii, intreabá-te ca la tribunalul calitátii si al maternitátii 
valorilor, dacá textul sau cartea sau pedefeul sau postarea ce pui chiar merita sá existe . 

De aceea, luánd anul 1989 ca furnizor de cenusá, cine-si poate invinge sila si 
isi stápáneste scárba cá Casa Poporului a primit destinatie politicá, in loc sá fie 
demoeratizatá ca Mali Cultural pentru toti, ála nu-si poate reprima nelinistea cá 
„national-comunistul", cum il taxeazá nechezolii, Ceausescu, a cam avut intuitia 
magistrála a Marii Recuperári si numai lipsa de curaj civic a arhitectilor, sau penuria 
de sculptori clasici si de crenvursti (cá cárnati de Plescoi nici nu visau decát 
maidanezii de la demolári sub drapel, de foame), a cauzat tragedia de sá nu se dea 
uriasului ansamblu arhitectural de lángá Catedrala Mántuirii Neamului proportii si 
formě decorative curat antice, vitruviene, numai coloane, basoreliefuri si statui, nu 
imitatie cruntá de kitsch mussolino-jdanovist. 

Iar dacá Zeii n-ar fi voit sá-1 piarzá pentru magnolia de pe Uranus, atunci 
national-comunistul patriot scornicestean s-ar fi eutremurat, cázándu-i dupe ochi niste 
solzi giulesteni de merluciu oceanic cát niste oase de sepie, cá poate compensa atátea 



75 



demolári ridicánd exact pe amplasamentul de azi o nouá Patriarhie, nu in niciun stil, ci 
ín stil recuperator, cum vědem la mari reusite turistice: St Paul's Cathedral, Szent 
István-bazilika, Basilica di San Pietro sau Isaakievskiy Sobor. Fiind impuscat, lui nu i 
s-a mai lásat aceastá sansá de nemurire, dar filantropii nostri mizericordiosi de azi, 
caři se instruiesc des intru Luminarea Poporului vizitánd La Ciudad de las Artes y las 
Ciencias din Valencia, 1-ar putea mácar angaja pe arhitectul mondialist Santiago 
Calatrava, dánd un sens michelangiolesc bátránetii acestuia, sá ne suspende nouá de 
Cer, nechezolic/bananier mereu controversatá, Catedrala Mántuirii Neamului, pe care 
s-o lase tot opera deschisá neisprávitá, sá rivalizeze turistic nu numai cu ivoriana 
Basilique Notre-Dame de la Paix din Yamoussoukro, care nu prea are statui ca ale 
Vaticanului, ci si cu El Templo Expiatorio de la Sagrada Familia din Barcelona - la 
obra maestra de Antoni Gaudí, íárá de care driblingul divin al lui Lionel Andrés Messi 
Cuccitini nu ne-ar mai excita providential de sá ne resimtim pe plai ca-n rai! 

Marea Recuperare ne atrage atunci, din punctul de vedere al antrenorului 
cultural, ca un fel de rezerva tematicá, sá aibá intelectualitatea ce lucra in criza 
spiritualá a mondializárii globalizárii. Cáci a stoca numeroasele curente posibile incá 
neacoperite cultural e, impotriva sentimentului absurdului, tot atát de eficient chibzuit 
cam cum ai lasa prérie o treime din terenul arabil al patriei in scopul ca sá fie lucrat 
abia la vremuri de foamete, dupá disparitia ultimului filantrop! 

Foamete care nici nu se pune problema: niciodatá poporul román n-a fost mai 
fericit, mai imbuibat, ca in ziulica de azi, chit cá unii scriitori au ranchiuna de a nu 
jubila, sucáriti cá a dispárut Cititorul , ca si cum Kafka ar fi avut mult mai multi. 
Stimulant fiind sá avem incá si mai putini, printr-o regionalizare antijudeteaná de sá 
desfiintezi vreo patruzeci de biblioteci, consolidánd doar sapte-opt in municipiile 
sánátoase, unde chiar se merita sá faci si lansári sau sá pripásesti critici. 

Sá explicám cetátenilor atunci cá criza lecturii nu e o boalá rusinoasá cu 
transmitere prin desfátare pentru espresoarele de cafea, dar o crizá a informárii poate 
reduce rata profitului mogulilor si nababilor, deci bugetul. Demolarea focarelor de 
infectie care šunt bibliotecile cu hártii invechite e beneficá pentru rezerva Báncii 
Nationale doar dacá le comasám pe bibliotecile judetene la densitatea de sapte intr- 
una, eliberánd resurse intelectuale pentru alte activitáti, din perspectivá naratorialá 
mondená lectura unui bestseller „de care se vorbeste" fiind la nivel de Bibliothěque 
publique ďinformation expediatá ca documentare despre respectivul titlu, in scopul 
utilitarist ca sá poti indruga céva despre autor la dineu, dacá te intreabá sá-1 consiliezi 
Sefu. 

Insá disparitia de resedinte judetene si postrománismul triumfátor aproape íárá 
bani ne permit un debut spectaculos al Marii Recuperári in arhitecturá . 

Scárbiti de voievozii cálare sau pe jos din municipiile decázute regional, 
pentru care banditi inculti violatori ortodocsi s-au bricolat sub national-comunism 
atátea si atátea falše mituri, toate deconstruite páná-n prezent de cátre editorialistii si 
postacii nostri, nechezolii ii pot captura pe detronatii maziliti, smulgándu-i cu 
macaraua dupe socluri cum hingherii pe duláii vaccinabili, concentrándu-i apoi pe toti 
voievozii ástia in Capitalá, intru a da un aer de lucru terminat la Casa Poporului, 
cocotánd pe terasele plate, cu efect decorativ ca la Vatican la San Pietro, toatá sleahta 
acestor incoronati dezafectati, eventual cu cai cu tot, ca la San Marco sau ca la Opera 
din Viena, iar efectul turistic al Renasterii Spirituále il vom constata imediat, de indatá 
ce se va masca asa efectul de neisprávire sus , pe care il lasa cea mai frumosá cládire 
din lume, dupá a Pentagonului, si cálátorii stráini vor da buzna-n ospátáriile ei de lux. 



76 



Solutii šunt, asadar! Sus inima, editorialisti! Sá ne citim atunci unii pe altii, 
bravi postaci! Fiecare pe doi-trei prieteni. A ne face ca creám este, vasázicá, de o 
importantá vitalá, fiindcá Europa garanteazá orice, dar nu §i salvarea ca pe 
ursuleti a popoarelor pe cale de disparitie culturalá. Sá ne suflecám mánecile, 
recuperatori, si sá nu iluzionám aiurea masile ca existá vreun scut strategie pentru 
identitate ! Fárá Marea Recuperare, cum va dispárea maidanezul ála alb blános, asa se 
va volatiliza si Tricolorul murdar de pe copertá! 

E ceea ce pare sá se fi inteles bine de románi mai degrabá in RO, mai pátiti, 
decát in DRO, unde mai domneste, poate, optimismul. 

Numai Diaspora ne-a salvat prin cápsunari de la o instaurare tragicá a erizei 
bugetare, pe austeritate purá, íárá sá fi avut si noi vreodatá gustul prosperitátii, care se 
vede, se aude si se respirá cánd nu mai poti traversa carosabilul, iar fostele terenuri 
legumicole šunt populate cu vile megacotet in stil ingineresc. Tot ea ne poate furniza, 
la confluenta postmodernismului cu mondialismul, un excelent guvern de tineri 
tehnoerati, care sá ne plaseze inapoi naveta culturalá pe orbita progresului. Dar 
cleptoeratia, spre deosebire de burghezia de merit, nu are interes decát in 
redistribuirea procentelor intre partide pe cái demoeratice, nu si in elaborarea de 
programe care sá scoatá tara din erizá tocmai cánd nu o resimte. E chiar o intrecere, 
čine injecteazá mai multá bezná, ca pe o pácurá Diesel, in cápátána din polimeri a 
gloatei, fiindcá burghezia de merit este o burghezie de plusvaloare adáugatá, pe cánd 
cleptoeratia este mai mult o burghezie de $pagá §i o burghezie compradorá, ale cáror 
venituri spirituále nu depind neapárat de progresul fortelor de productie, ci de 
vámuirea noastrá, asa cá ea e in staré sá si refuze fonduri europene nerambursabile 
dacá nu le poate jumuli, tergiversándu-se la nesfársit occidentalizarea Infrastructurii 
Intelectuale! Iar singurul consens previzibil nu se poate negocia decát dupá fixarea 
Listelor de lecturi obligatorii, facultative sau suplimentare si umplerea bazinului cu 
carte valoroasá spirituál. 

Iatá de ce se tem filantropii nostri cá Marea Recuperare se va face mai mult in 
Diaspora, parazitánd pe infrastructura intelectualá a altora. 

Šuntem tot mai fericiti si, tocmai de aceea, din rafinament, románii se vor 
ráspándi tot mai abitir in lume. Nu pentru cá alte semintii se vor instala in locul lor, 
cum s-a intámplat din vointa supraputerilor in teritoriile pierdute la 1940, ci pur si 
simplu datoritá unei porunci sau pedepse de la Dumnezeu: nápástuiti cu o clasá 
financiará, politicá, intelectualá si fotbalista incalificabilá, tara noastrá, RO, se va 
desertifica inexorabil prin secetá pedologicá, tot mai multi sármani bejenindu-se si 
deranjánd la ele acasá tot mai multe popoare , devenind tot mai deranjant Neamul 
Románesc tapul ispásitor pentru toate relele euroatlantice, mondialismul putándu-se 
coagula in 3D si ca antirománism dacá nu vom fi vigilenti si nu vom zádári 
guvernul, arátándu-i maidanezul de sub Tricolor, sá ia másuri, sá infiinteze ISMAR- 
ul, sá prevenim extremismul inainte sá apuce a agita despre sterilizare sau eutanasiere. 

Nu e de glumit, pentru cá aproape peste 75% din Marea Recuperare se va 
concepe si realiza in DRO, desi contrafacerea recuperatorie a operelor de patrimoniu 
ale umanitátii, cum ar fi Vaticanul, Machu Picchu, Borobudur, Orvieto, Versailles sau 
Piramidele trebuie sá le realizám halucinant, intru completarea lor cu ce le mai 
lipseste , chiar pe teritoriul national, in urma únor licitatii oneste. 

Frati románi! Mándrie, mefientá, geniu obligát, sentimentul desertáciunii, 
geniu sintetic, senzualitate si cruzime, geniu pierdut, tochiturá, bucuria intelepciunii, 
mizantropie pána la neinerederea in om ca specie. Si totusi, recuperismul e un proiect 



77 



perfect fezabil! Realistu n-au terminat explorarea a tot ce poate spune chipul uman. 
Clasicii nici atát in seninátatea lor. Nici Balzac la Berdicev n-a scris toatá literatura 
Galitiei Mari de la Adriatica la Baltica. 

Lasá-m-atunci in durerea mea! In bordeias, bordei, bordei! Cáci asa cum ii 
reprosa Philip Kotler la un tálcsou lui David Ogilvy, a detine talent este o insuficientá, 
deoarece trebuie sá ai si geniul de a administra harul acesta repartizat tie de gratia 
diviná tocmai pentru a sávársi cu má-ta, dupá ce te imbogátesti, acte filantropice 
vizánd Renasterea Spiritualá a natiei, in caz ca accesánd tu la curtea prezidentialá, 
ajungi sá te implici in Marea Complexitate a vársárii postmodernismului in 
mondialism, cu serioase reverberatii in Catedrala Mántuirii Neamului de la Spirea 
Veche si in Biblioteca Nationalá a lui Radu Voda cel Cult. 

Sá zicá atunci vreun maře vipoi manelist, lipind cu salivá bancnote pe chelia 
intelectualului, cá premiazá EL cea mai bund Fugd-n Re minor construitá respectánd 
regulili lu' Bach, cu o sutá de mii de euroi, fie si cu „o sutá de parai", la botezul fiicei 
sále de cátre Presedinte, si atunci vom vedea cá se va intregi cu necesitate auritá ca la 
Versailles si patrimoniul universal, beneficiind toti terrienii de la románi. 

Dar mai intái trebuie organizat un concurs tragic de cvartet ministerial pe o 
forma sonatá beethovenianá cu recitativ inecat Vox Maris, deal-vale-prápastie, 
Postromdnismul: 

- Se poate? 

(E fezabilá Luminarea Poporului de sá investeascá pe bazá de mecenariat 
preventiv toti filantropii in Infrastructura Intelectualá? O, ce bucurie!) 

- Dar se va face? 

(Marea Recuperare, Mántuirea Neamului. Am o presimtire cá nu.) 
Ce, nu percepem noi ca fiind foaaarte vechi celebrul Adagiu al lui Albinoni? 
(Langurosul Adagio in sol minore al lui Tomaso Albinoni, compus in realitate la 
Dresden de profesorul Remo Giazotto, pentru renumita noastrá sopraná Hariclea 
Darclée, ale cárei cele mai celebre premiére absolute trebuie de asemenea sá stea in 
atentia marilor recuperatori, realizándu-se inregistrári ca si cum le-ar fi cántat!) 

In ultimá instantá criticá, sá ne gándim cá nici Heidegger, nici Hanna Arendt 
n-au dat ráspunsuri indiscutabile la interogatia fundamentalá pentru Soarta lui Oedip 
als Orfeu balcanic: Oare ce-i pe primu ' loc in viatá? Bani, dragoste sau noroc? 

Iar marile fundatii sá puná presiune pe guvern, de exemplu sá scuteascá de 
impozite cea mai reusitá academie eládire ináltatá dupá 2011 (22 ani cát Románia 
Regalá Maře!) intr-un stil perfect baroc postistoric decorativ, ca al Pelisorului. 

Oare nu vom avea, si noi si ei, o Románie altfel, dacá prin lege s-ar seuti de 
dári la stát, anual, municipiul consilierilor cu cea mai buná sistematizare, cel mai bun 
raport librárii/bánci si cu cel mai artistic PUZ sau proiect institutional pe culturá? 

Pare clar multieriterial cá un municipiu e bine administrat si populatia e 
protejatá doar dacd numdrul librdriilor si bibliotecilor intrece pe al bdneilor, ca si pe 
al farmaciilor, dar ne intrebám, dacá re-regionalizám RO si comasám Argesul, 
Dámbovita si Prahová, atunci cum alegem capitalá megajudetului, fárá a jigni 
patriotismele locale? Ráspuns: tot prin recuperári! 

Simplu in Sud: punem capitalá nu la Pitesti, Tárgoviste sau Ploiesti, ci la Titu, 
localitatea care prin verdeata sa dintre Arges si Dámbovita a fost remarcatá pe 
vremuri de Borges si de reporterul optzecist Cornel Nistorescu, un potential 
Weimar, cel mai potrivit vremurilor noi, capabil sá absoarbá mlástinos fonduri 



78 



europene, pentru ca ne aflám ín postrománism, iar postmodernismul a apus pe deplin, 
decolánd ín ultimul deceniu mondialismul cu toate motoarele spre un viitor pe vecie 
neterorist pasnic, omenos . Dealtfel, investitorul francez neoromantic aduce incá 
87.000 de copaci, ín jurul pistelor Renault, pentru a asigura confidentialitatea si 
pentru a absorbi emisiile de dioxid de carbon, de unde si chemarea naturii ce o am 
simtit de a lansa pedefeul Postrománismul in 6 decembrie 201 1, la marcarea festivá a 
reabilitárii Casei de Culturá din Titu Tárg. 

Tineretul nostru idealist n-are, asadar, a se plictisi in Románia ce vine, chiar in 
postrománism. Are ce, unde čiti, si pe lángá a secreta artá sincroná celei mondiale, el 
si-a asumat voluntar douá sarcini specific románesti mai dificile: 1) reconstituirea a 
ceea ce s-a distrus , respectiv 2) exprimarea a ceea ce nu s-a putut spune sub vremi , 
imperative ce ii asigura categoric deplina inflorire postcolonialá a personalitátii, 
Geniul Obligát cerut de societate generánd un sortiment diversificat de geniu sintetic. 

Marea Recuperare duce Intregirea Neamului pána la Intregirea Neamului 
Omenesc generic si se transformá astfel intr-o mai mult decát dublare románeascá, 
intr-o completare románeascá a tuturor capodoperelor universale : antice, medievale, 
renascentiste, clasice, baroce, romantice, realisté, impresioniste, expresioniste, 
experimentaliste si postistorice sau mondialiste. 

Unde Leonardo da Vinci nu si-a terminat un proiect, il vom desávársi noi. 
Intregind si ce n-a vázut cá se putea combina cu aceleasi noutáti. Iar unde Van Gogh 
n-a fost valorificat cum trebuia sau aflám cá Joyce umbla-n tenisi pe la Paris, vom 
face si dreptate. Dar nu pentru vipuri, ci pentru cei multi si umili, ridicánd o 
sumedenie de statui si ajutándu-1 pe Dumnezeu sá filtreze putin ierarhia valorilor 
speciei homosape in perspectiva Mántuirii ei. 

Sá avem sfintii nostri si sá-i románizám prin cult pe-ai altora! Numai asa RO 
poate deveni o maře supraputere culturalá , aspiránd la hegemonia in Balcani si in 
Galitia Maře, de la Adriaticá la Baltica, de la Tiraspol pána la Kalininingrad, de indatá 
ce devine prin referendum Stát Cultural, deci imperialist, adicá látit moral ca orice 
societate deschisá nu prea limpede clar de unde si pána unde. 

Cum se afirmá Dunárea la Giurse, desi adevárul originar rámáne mult mai spre 
izvoare, asa estimeazá si noul Heidegger cá megaintelectualii, seismectualii, 
kilointelectualii, cárturarii, nechezolii, initiatii, pubintelectualii, ledurile 
postmodernisté focusate pe luceferi, diplomectualii si chiar microintelectualii, dacá 
primarul nu le ridicá un bust sau nu le bate-n zidul locativ o plácá unde au avut cásuta 
cu pásárele, atunci munca lor grea e recunoscutá numai de Fiintá, nu si de Timp, esec 
ce pentru poporul neluminat ii echivaleazá-n Era Ticálosilor cu lichelele, la grámadá, 
in lada cu scule pentru ustensile. Paradoxul postrománismului fiind cá poetii unionisti 
Páunescu si Vieru vor persista in constiinta publicului, au deja busturi si cult, va avea 
si Leonida Lari, aceastá Aná Ipátescu a Basarabiei, pe cánd unii megaintelectuali sau 
seismectuali, cu opera din recenzii si articolase din care n-ai ce conspecta sau copy- 
paste, nu vor mai fi recititi decát de nostalgicii de máine ai Epocii Mooye, de indatá 
ce vor sucomba ca autoři sau vor fi goniti din functii si din enciclopedii in Epoca 
Wash, de cadrele pe culturá ale cui a avut revelatia cá poporul existá si cá singura cale 
de a se proteja de el, e pentru ciocoi, superciocoi si megaciocoi sá practice 
mecenariatul preventiv! 

Iacá dar de ce, Odine, poetule, ce critici mari caři nu se preocupá de 
Luminarea Poporului, dar vor totusi sá elucideze cum de ce laureatul Premiului 
National de Poezie din anul jubiliar 2000 nu 1-a depásit in eminescianism pe 
Eminescu in acesti 22 de ani si au a vizita intru aceasta Schloss Solitude, in pádurile 



79 



ploioase ale Stuttgartului, e benefic sá ajungá ei la Castel ca tacsu lu' Schiller, pe 
drumul arpentorului Kafka, anume din Linz urmánd pe la Passau, mai mult pe Donau, 
pána aproape de Núrnberg, mai bine zis cam pána unde fluviul albastru o coteste spre 
Ulm cáutándu-si parcá, einsteinian, originile. Fiind de vizitat, in bogatul pe vestigii, 
peisaje si lebedě comestibile Donaustauf, celebrul Templu protowagnerian al 
Walhallei, parcá de gigantii dacici realizat in stil clasic antic, adicá exemplár 
recuperist , un fel de Partenon románesc, la care třepte multe urči, cum vom ridica si 
noi in luxoasa Báneasa, dincolo de coloanele herculeene avánd a adáposti busturile 
celor mai importanti románi, din RO si DRO, desemnati prin vot de televiziuni: 
http://de.wikipedia.org/wikiAValhalla 

Dar ce ne garanteazá nouá, ca oameni valorosi, cheltuitori dar si strángátori, 
foarte importanti si filantropi, cá dacá investim idealist, ca recuperatori, in céva ce nu 
se vede , adicá-n creativ inovative náscociri scornite pe spirit, care e un páriu cu dracii 
din debara, fiind si foarte costisitoare infrastructura intelectualá, o Renastere la creier 
a natiei pe cale de disparitie se va si detecta pe meleag? (Efectiv?... Evident!) 

Paradigma relativista fiind cá, in corzi, nu poate exista la un popor teoretic 
inferior rasial atlantizilor o instantá criticá incordatá sá mai ierarhizeze valorile, ci 
numai Occidentul, pe spagá sau pe interes desantabil, stie binecuvánta pe Cutare si pe 
Cutare, propulsánd automat Autoelita inclonabilá a momentului nostru la statutul de 
valori validate pe piata liberá a Spiritului, chipurile singura-n duh obiectivá ca filtru 
de anticamerá la Mántuirea Neamului pentru cei mai celebri románi. 

La care obiectie ce uitá consumabilele, de la hártie la excitante, si alte cerinte 
igienice din analiza de nevoi filantropice a sculáriei academice, ráspunsul standard e 
cá uite ce vá poate imboldi, pe lángá argumentul contologic care primeazá celui 
soteriologic: garantia vine de la semnele filantropice ale Nevázutului care deja se vád! 

§i suferá in consecintá pe canapea financiaru-n trendul finantist de a incremeni 
cu domnita numa-n proiecte europene din lipsá de orbitor imaginar american privat. 

Vasázicá, Europa se cucereste in Románia! Ca si America spiritualá, dealtfel. 

Ceea ce inseamná cá §chimbarea, viitorul, se articuleazá de la Epoca Mooye la 
Epoca Wash ca o cáldurá de foc la cazan infernal de jos in sus , din subterana 
postacului, din sánul si din mai jos de sánul, din mijlocul páros asudat al masilor, spre 
salonul de deasupra deasuprelor balconului turnului editorialistilor de lángá Langa. 

Cáci marele intregitor Burebista cel Lucid spunea cá dacá vrei sá tranzitezi un 
obstacol, e benefic sá-ti sprijini Napoleonul pe el. Iar vechii greci semánau uimitor de 
epopeic cu tracii transhumanti, plimbánd din frunzá de colo colo cáte-o Elena sau 
cáte-o Mioritá, páná-i gáseau vreun Mester Manole stationar, incremenit in statiune. 

Ceea ce e un adevár curat etic, curat ca etilul arhaic, deoarece imoralitatea de 
tranzitie a Epocii Mooye a generat la noi niste moralisti de Thálie, europeaná! 

Deci chiar neavánd toate cele trebuitoare, zi de zi, Marea Recuperare se 
implementeazá chiar fárá Infrastructura Intelectualá! Uneori, tine si/ára intelectuali. 

De pildá, poti gási la postách nostri deja, nu numai reactii romantice, baroce, 
clasice, renascentiste, gotice, bizantine, expresioniste, zen sau de o seninátate anticá, 
ci si ieremiade cutremurátoare a zdrentelor de suflet, imprecatii grele, precum si 
profeth apocaliptice caři duc gándul receptor la bazele egipteano-babiloniene, iudaice, 
pre-greco-romane, ale culturii de azi din UE. De exemplu, Románia de Vest ratánd 
reunificarea pe Prut dupá exemplul aliatului nostru german, cu Románia de Est, 
nemultumirile postacilor, samsarilor, desantatilor, racolatilor, rezidentilor si sconcsilor 



80 



de neímplinirile Epocii Mooye duc Marea Recuperare pána la re-scrierea timpurilor 
grele biblice , cu accente critice Wash creative si profetii apocaliptice inovative cu tot. 

Astfel, scriind odatá-n context Herta un editorialist de la Románia liberá un 
miscátor articol despre Cum i-a deportat Stalin pe sa$ii ardeleni, noi avem aici pentru 
istorie, ca studiu de caz optimist recuperator biblic, de la care sá mai invete tot 
sconcsul, postánacul, samsarul, ratonul, cameleonul de se dá din alt partid sá-1 
compromitá deliránd, popándául, nebunul liber, mancurtul, renegatul, desantatul, 
racolatul, editorialistul, publicistul, rezidentul, antrenorul cultural si chiar forumistul, 
contributiunea postacului de la comentariul 32. AL MEU; AL TAU; AL NOSTRU; 
Asta este dezlegarea! 01:33 22 Ianuarie 2011, care-si duce revolta metafizicá si 
filozofia istoriei spre un stil dorit de noi toti, ca de imprecatii de valoare preanticá si 
nu poti sá nu te cutremuri la rostirea lor, ca dintr-un inalt de flesá medievala, 
dovedindu-ti-se elocvent cá Marea Recuperare a stilurilor e filantropie totalmente cu 
putintá Móbius, de la Levitic pána la Savonarola si la Jesus Christ Superstar. 

Mai intái, se introduce istoriceste de cátre postač, spre stiintá editorialistului, 
restabilirea adevárului in postrománism cum a fost despre deportárile sasilor nostri: 
„In realitate rusii au cerut prizonieri de razboi de la Romania, ca fosta aliata a 
nemtilor, numai ca romanii au preferat sa trimita in Rusia doar populatia germana (...). 
Pentru rusi era prea putin important ca deportatii erau romani sau nemti, si unii si altii 
au fost in ochii lor agresoři." 

Dupá reeunoasterea cu respect a cát de semecheri au fost románii in istorie, 
pácálind pe naivii de marxist-stalinisti rusofoni, dándu-le doar nemti, prin contrast cu 
imaculata URSS Románia e tratatá apoi de postacul antemergátor epocii Wash la 
borcan, ca un ghiveci cálugáresc de Sodoma si Gomora, Babilon si Romá biblicá, 
pliná soteriologic pe card de pácate imorale si deontologice sau contologice, dintre 
care cel mai odios e, cum ar fi si normál, TRÁDAREA, dar nu a Neamului, ci invers: 

„Romania a intrat in razboi alaturi de nemti, a deportat apoi evrei si tigani in 
lagare de exterminare, a vandut contra cost evrei ca sa nu fie deportati, a conspirat cu 
aliatii cand a simtit ca pierde razboiul, s-a aliat cu rusii, a alungat cu marsul foamei 
evreii ramasi in viata, a deportat populatia germana, a lasat chiar in 1956 tancurile 
rusesti sa treaca peste Romania ca sa inabuse revolutia maghiara din Budapesta. Noi 
cu čine votam fratilor? Pe evrei i-am omorat, i-am vindut, pe nemti i-am tradat, apoi i- 
am deportat, pe rusi i-am invadat, apoi ne-am aliat cu ei, la unguri le-am cedat nordul, 
apoi ca aliati cu rusii 1-am primit inapoi, iar astazi eriminalii sant rusii, care au pierdut 
cel putin 22 de milioane de oameni in razboi, englezii, care si-au pierdut floarea 
natiunii in razboiul aerian, tineri de nici macar 18 ani, pe nemti, unguri si bulgari i-am 
tradat (...)". 

I-a uitat postacul doar pe americanii eroi, pe pilotii care intr-un bine exportat 
román levantin ejaculau bombele genocidului excitati de feromonii bucurestencelor , 
irezistibili fiind ai muncitoarelor textile de la tará, poate mai nespálate. 

Nu avea insá voie sá uite asprul postač, apropo de permeabilitate, cá minunata 
Revolutie Ungará din 1956 a pácátuit ca si aia de la 1848 prin exclusivism nationalist , 
infrángerea Budapestei venind de la faptul cá románii nu puteau sá se ridice si ei la 
luptá contra bolsevismului, oprind tancurile sovietice, pentru a proteja niste demagogi 
care agitau mai degrabá chestiunea anulárii Tratatului de la Trianon decát bágarea 
imediatá in lagáre a securistilor, activistilor, gestionarilor si ideologilor marxisti . 

Celelalte judecáti de valoare despre románi s-au mai tot seris chiar de cátre 
editorialisti din RO, nu numai de subcomentatorii webistici din abataje, noutatea 



81 



progresistá, in spiritul Marii Recuperári, cu care vine pretiosul comentariu epitomist 
este insá filantropia de a solicita investitii in Inřřastructura Intelectualá , printr-o 
convingátoare pledoarie pentru un TV Didactic bucurestean, cum e Discovery sau 
cum incearcá timid Trinitas TV, care sá ne invete corect románeste istoria nationalá si 
universalá, in caz ca n-avem Liste de Cárti si bazine de spiritualitate, nu sá ne 
manipuleze imperialistu cum vrea ei, in interesele nababilor aliati cu mogulii: 

„Dača va este greu sa invatati istoria prin citit, urmariti macar documentare, 
puse in toate televiziunile la dispozitia telespectatorilor, care sa va deschida odata 
ochii asupra adevamlui, pe care se pare ca in ruptul capului nu vreti sa-1 acceptati." 

Dupá care textul sare orbitor asurzitor savuros la antologicul episod in stil de 
profund rechizitoriu biblic , inculpata Románia, ca si Marea Curvá a Babilonului 
Apocalipsei, fiind pasibilá de pedeapsa maxima imaginabilá, mai rea si decát 
desertificarea prin secetá pedologicá, ca román in postrománism, la confluenta 
postmodernismului cu mondialismul, consolándu-te doar politetea postacului 
incriminator de a modula diatriba rasistá genetic din subtilitátile verbului conjugat 
cánd la per tu esti inferior rasial, cánd la per noi šuntem niste degenerati: 

„Din cate popoare cunosc, n-am intilnit inca nici unul care sa fie atat de 
refractar la adevarurile istorice ca románii. Probabil ca din cauza asta lipseste acestei 
natii complet sentimentul de vinovatie. Trebuie sa ne punem serios intrebarea, oare nu 
suferim totusi de-o defectiune genetica, altfel nu se poate explica si numarul atipic de 
infractionalitate, cruzimea fáta de sarmani si neputinciosi, lipsa sentimentului matern, 
incapacitatea de-al intelege pe AL MEU; AL TAU; AL NOSTRU. Céva este in tot 
cazul defect in mecanismul mintii noastre, fiindca chiar si in comportamentul de zi cu 
zi nu putem fi noi insisi, sinceri, concentrati pe reactiile proprii, nestapaniti in 
agresivitate, nedrepti, mincinosi, falši, superficiali in admiratia de valori. Noi nu 
iubim de fapt oamenii buni, generosi, ii dispretuim, ii consideram prosti, de aia tot ce 
este bun in genetica acestei natii n-are alta sansa decat sa plece in exil. Cand vědem ca 
se arunca cu naturalete gunoaiele pe strada, in parcuri, in mijlocul naturii, ni se pare 
normál, asta fiindca acel AL NOSTRU NU NE ESTE CLAR DEFINIT IN MINTE: 
Ne insusim lucrul altuia fiindca AL MEU; AL TAU este neclar ca definitie, copiii 
omoara puii de pisica, trag cu prastia in pasari, batjocoresc handicapatii, rid de batrini, 
isi bat joc de bolnavii cu capul, iar parintii nu vad nimic gresit in astfel de reactii sau 
comportamente. In schimb gasesc frumos sa vorbeasca in diminutive, degetelul, 
minuta, gurita, iar timbrul vocii se metalizeaza de artificialitatea sunetului, care chiar 
si la maturitate suna la unele femei de parca ar vorbi un copil de gradinita, oligofren. 
Poate ca este frumos si induiosator sa ramanem copii cat mai mult, in numele lui 
Dumnezeu insa nu si cand luam anticonceptionale si cunoastem toate perversitatile 
sexuale. Nu se bate cap in cap o tanara cu ursulet de plus in brate, care face sex cu 
prietenul inca de la o virsta frageda?" 

Iar apostila verdictului postacului apocaliptic, de o maturá insensibilitate la 
conduita magicá-n nevinovátia ei fragedá anti-69 a fetitei de a-si scápa simbolic 
diminutival, ca pe ursuleti, contimpuranii de la disparitie identitará, in contextul 
Apocalipticii Fecalelor si in aceeasi retoricá pre-greco-romaná egiptian-babilonianá, 
iaste o concluziune complect apocalipticá si deci depreciativá fatá de diminutive ca 
sármálute si mititei cum si fatá de autorasul editorialist de ziar, subcomentatorul 
webistic din subteraná bátánd saua ca sá priceapá iapa Incertidumbre de peste drum a 
cetitoriului fárá creier, fárá ratiune, fárá putere de judecatá de valoare, cá de fapt 
deportarea sasilor in URSS, gresit evocatá de editorialist, e floare de camp la ureche, 



82 



ro mánii ástia ai nostri bestiali rasial au realizat in rázboi - fiindcá erau si šunt de la 
gená niste agresoři - pána la urmá cel putin 52 de milioane de victime, la care se 
adaugá románii insisi, care insá ei din proprie initiativá au adus bolsevismul pe tancuri 
din Kolima si Vorkuta in RO, si 1-au practicat de buná voie in litera lui marxist- 
stalinistá si in buchea localá creatoare din literatura denuntiantilor: „De aia consider 
ca autorul a scris acest articol fara nici un sentiment de vinovatie fáta de cele peste 52 
de milioane de vieti omenesti, cat a costat ultimul razboi mondial, in care Romania a 
jucat rol de agresor si nicidecum de victima. De la intrarea sa in razboi, s-a facut de un 
milion de ori vinovata de tradare, pradare, crima, nedreptate, ca apoi sa devina de 
buna voie cea mai aspra dictatura comunista. Pentru intunericul si mizeria inchisorii 
comuniste n-au fost rusii, nici Chiurchill vinovati, ci doar románii singuri. Nimeni nu 
i-a fortat sa parasca, sa lucreze cu securitatea, ci ei singuri au ales sa-si urmareasca 
vecinul, sa-1 toarne la politie, chiar si cand unii nu doreau altceva decat sa adune 
pentru iarna cativa morcovi sau ceapa, ramase in urma tractorului pe camp. Pana si 
munca de-a acumula céva mai mult era in ochii denuntiantilor o crima ce trebuia 
pedepsita. Stalin oare i-a impins pe denuntiantii de profesie sa alerge sa dea declaratii 
pe la securitate ca sa faca rau celor care le erau dusmani personali? Securitatea a fost 
vana bolnava a caracterului nostru, care din ce motive nu se stie, dořešte ca raul sa 
stapanesca lumea. Cineva mi-a spus odata ca atunci cand merge in Romania, are 
impresia ca paseste pe un pamant blestemat! sa fie oare asa???" 

ín fond, pe cam astfel de argumente duře, care bat la portile imboldului la 
pocáire in Catedrala Mántuirii Neamului, se si formeazá noii formatori de profesoři de 
postistorie si de formatori de formatori de opinie, de primáři, prefecti, ministři, 
parlamentari, mascati si diplomati in ireversibil implementatul postrománism, a cárui 
stabilitate pe acest pámánt blestemat si-a luat definitivatul in apocaliptica fecalelor 
prin incapacitatea natiei ipocrite de a atinge la capátul Epocii Mooye, la 22 de ani, 
maturitatea si a promova bacul 201 1, exact 12 ani dupá instaurarea oligopedagogiei in 
anul eclipsei 1999, la coltul de cotiturá, dupá muscátura antieminescianá. 

Acum e si evident ce n-au inteles seismectualii nostri, altminteri capabili sá 
declanseze usor cutremure de constiintá, nici mácar megaintelectualii ilustri trecátori 
meteorici vremelnici prin infatigabila Autoelitá. Ei n-au realizat cá nu ca editorialisti 
de rubricutá pe banii Stápánului si nici mácar ca invitati speciali, adicá sus, se exercitá 
puterea civicá, care šunt doar niste banale obligatii profesionále ce se fac cá muncesc 
ei, inclusiv prin beneficiul autopublicitar al atitudinii, ci adevárata contributie 
autenticá la Luminarea Poporului, intelectualii publici trebuie s-o presteze prin 
voluntariat pe gratis in subteraná, in umilintá si smerenie zen, ca postaci care fac 
corecturi sau adáugiri la materialul propus online de editorialistii tot universitari. 

Nu sá fii cel mai maře moralist, scriitor, securist sau analist monden al 
ultimilor 22 de ani va fi statutar cel mai apreciat atu in CV la Judecata de Apoi ce 
aprobá, transeazá sau amáná Mántuirea Neamului, ci dimpotrivá, titluri de glorie cu 
adevárat folositoare celor multi si umili, ca Cel mai maře postač al Epocii Mooye! 

Iar gloata, a cárei mentalitate pestilentialá o poti ghici vizitándu-i umanitar 
closetele bestiale, nu poate aspira la sentimentul de vinovatie al constiintei incárcate 
ca o basculantá, fatá de cele peste 52 milioane de vieti, cát a costat ultimul rázboi 
mondial, in care Romania a jucat rol de agresor si nicidecum de victima, dupá cum 
citim, decát prin scufundarea individului incá de la o várstá fragedá, ca cum ai boteza 
un rahat pe drumuri de munte ale itinerariului spirituál, intr-un iezer řece sau mácar 
intr-un bažin de spiritualitate turcoaz, cu mult jacuzzi din seraiul aburit idealist. 



83 



De aceea, pentru cá šuntem cei mai refractari la adevárurile istorice dupe 
televiziuni stráine si pentru ca n-avem sentiment de vinovátie pentru agresiunea de 
buná voie la adresa lui Stalin si a lui Churchill, ci doar defectiuni genetice la 
mecanismul mintii noastre cu repercursiuni in diminutivele morale de a subevalua 
cánd facem sex si cu ursuletul, si cu prietenul, si cu securistul, si cu denuntiantii, e din 
ce in ce mai configurat trendul terminátor spre apocalipsul ca va veni Marele 
Cutremur Catastrofal prevázut statistic la Catedrala Mántuirii Neamului, iar mai 
incolo, peste ani, se va alege prařul si de ultimele ruině de patrimoniu, deoarece prin 
verile astea globále si, din ce in ce mai des chiar primáverile si toamnele, secetoase 
pedologie dar caniculare, aceastá tará a nimánui se va desertifica, ingáduind sá li se 
verticalizeze sufletul atát la megaintelectualul, seismectualul, cárturarul, nechezolul, 
bananierul tánár (incá nevándut complet Xeniei), diplomectualul, initiatul, 
kilointelectualul, pubintelectualul si microintelectualul patriot drepteredincios 
nemásluit, impinsi de lipsuri in cea mai purá ascezá, cát si la postacul, sconesul, 
corectitudinara, popándául, samsarul, troliul, cameleonul, pitecantropul misogin, 
ratonii, mertanii ca intelectuali de lux, rezidentul cu mai multe nickuri, mancurtul, 
renegatul, zdreanta sau postánacul care va binemerita de la patrie, ca tará sfántá, 
fiecare dupá numele sáu si dupá cum ii va čiti, tálcui si vésti el mesianic pe profetii 
sosirii pustiei biblice peste starea noastrá pe loc, deal-vale-prápastie, adicá chiar peste 
mallurile si málurile noastre culturale ale Marii Recuperári. 

Intr-adevár, adevárul e cá Marea Recuperare trebuia sá demareze masiv la no i 
mult mai de mult, cel mai tárziu cam la 13 ani dupá Apelul cátre lichele, anume in 30 
decembrie 2002, cánd poate cá eriticul liberal civic rafistolase deja ciorna 
manifestului capitulard Imposibila lustratie anticipánd cá la UNESCO va fi trimis, 
vina filozofului originar putánd fi conceputá cá el nu a declarat urbi et orbi, orbind 
orbitor orbii, luminándu-i, falimentul mi§cárii civice din lipsá de quorum, dumirind 
astfel pe toti orbetii sá se apuce de seris, de pictat, de compus si de reflectat in 
universal adevárul románismului, cu toate resursele sufletesti disponibile, ceea ce ar fi 
inclinat si pe sefii de promotie sá adere la adamismul filantropiei mereu deficitar. 

Nu intámplátor atunci, dacá s-a ajuns la capitulári, e clar recapitulativ cá 
přimele proteste vizavi de postrománism au apárut incá de prin anii optzecismului, 
nici la Cenaclul de Luni, dar nici la al lui Crohu, ci cánd eriticul Eugen Simion si nu 
altul, desi fusese la Paris, nu se intorsese nechezol, dovadá indignarea-i cá o seriitoare 
imaginase tárani care-ngroapá-n Oltenia ráposatul c-un pachet de Kent „ca sá aibá mai 
multá trecere pe lumea cealaltá", ceea ce viola viziunea pro rund ortodoxá a lui Horia 
Bernea despre ceapistul román cu prapuri decolorati de anii secetosi. 

Contextul recuperator fiind si in ziulica de azi cá demoeratia din RO a parvenit 
la impermeabilitate, ca pálária lui Moromete, la colonialism si la imunitate la tentatia 
totalitará, pentru prima oará in ultimii 500 de ani de la Fundarea Bucurestiului de 
cátre Dracula, ea fiind garantatá 100% de NATO si de UE, deci nu mai e nevoie ca 
societatea civilá, compusá din intelectuali valorosi, sá-gi piarzá timpul monitorizánd 
abuzurile practicate de upercutclas, de moguli si de nababi, de capitalul román si 
stráin, de Stápáni, de Stápánire, care aruncá povara erizei bugetare doar pe umerii 
amárátilor, ceea ce sistemic e ca si cum i-a jupui in beneficiul imbuibatilor. 
Dimpotrivá, presedintele Ion Iliescu s-a dovedit in mandatul finál, cam cum observa si 
Michnik astfel de fenoméne, un activist fenomenal, capabil sá invete sá se 
restructureze, sá se orienteze spre un leadership creativ-inovativ, contrar ineremenirii 
in proiect, si sá nu iasá cu o carboavá din indicatiile si orientárile pe care le-a primit 
de la intelectualii publici, sá facá demonstratie de la est cátre vest. 



84 



lata de ce pásárile cad singure din cer, benzináriile se scumpesc, Marele 
Cutremur Catastrofal e implacabil, cere asigurári, iar a fi bogat nu e niciodatá o 
protectie certá dacá amanta iti impune sá faci ca elicopterul si sá te duci discret in sus. 

Chiar dacá la cardul táu zeiesc nu mai crezi in Dumnezeu, fapta buná 
filantropicá e totusi un confort psihologic, comparabil cu orgoliul ca nu te-a prins 
nimeni si ca oricum, esti prea sus nupeste in Tara lu' Peste ca sá mai poti fi atins de 
legea omeneascá. 

Numai cá legea diviná nu ajutá pe om la poker sau la ruleta, nici la 6 din 49, ci 
doar sá innimereascá traseele spirituále potrivite firii fiecáruia, cum ar fi Lista Maslow 
de peak experiences, sau Lista de cárti obligatorii exact cum i-a fost soptitá la ureche 
de Bibliotecara din Vis bodyguardului sáu pázitor. 

De mentionat cá profetica gonire de cátre acest preantic postač a diminutivelor 
gingase de pe al nostru „pámánt blestemat", deci in cursá de desertificare, e pentru 
unii ca un spirit mai de glumá, dar Nápasta din Vara lui 1940, ca tran§are cá n-am 
recupera t destul de máret in 22 de ani, desi n-am plecat, era in sensul Misiei Istorice 
pe deplin logica, inclusiv in pedepsirea clasei politice si intelectuale cu un Hiatus care 
prea bine nici nu stim unde ni se va sfársi Reeducarea, dar nu putem combate nici 
clarviziunea supradotatilor paranormali cá se joacá istoric aici-sa anticiparea aceluiasi 
luminos ianuarie 2011 cá o doamná telespectatore va exulta in termeni de „ursuletii 
mei", nu ursii panda, la reaparitia řulgurantá a megaintelectualilor pe TVR in emisiuni 
gándite igienic exact cáte 50 de minuté scolare, intru Luminarea Poporului, ca sá 
clarifice principalele categorii filozofice ale vietii cotidiene, cu numeroase completári 
in spiritul Infrastructurii Intelectuale de la armatura conceptualá, pentru uzul 
oamenilor de ránd, adicá cum sá ne invrednicim de povésti de succes prin geniu 
obligát in Marea Complexitate, pe principiul didactic ancestral cá spiritualitatea se 
furá bágánd de seamá , ca si o meserie avortatá de altul sau o brátará de aur pierdutá. 

Problema cea mai spinoasá a Epocii Mooye, percepute ca o structurá absentá, 
anume a Listei de Cárti, este atunci precedentul cá nu numai proprietatea, statui de 
drept, pluralismul si economia de piatá au fost impuse cleptocratiei noastre de cátre 
puterile euroatlantice, ci si ideologia Sfársitului Istoriei, configurándu-se de la sine 
postrománismul, adicá mentalitatea usurátoare a duhului pána la desertificare cá e 
prea tárziu la noi pe continent si nu mai putem recupera decalajul cultural si genetic 
fatá de fratii nostri de Gintá Latina, italieni, francezi si spanioli, ceea ce e un fals, o 
minciuná in fals, tot ce ne lipseste fiind doar vointa politicá si filantropicá de a 
investi, masiv, love si lovele in Infrastructura Intelectualá , care dacá e atractivá, vine 
si occidentalii romantici tristi sá se exprime aici-sa ca recuperatori in universal, 
putánd opera gotic, baroc sau expresionist pe spatii largi, dupá cum simt cá vor ei! 

Cáci esenta postmodernismului ca sfársit umanitar de modernitate, adicá 
inceput de mondialism, nu e Marea Debarasare de idealuri, datoria universalá intru 
pacea eterná de a lichida intelectualiceste poporul prin postrománism, cum s-a inteles 
de cátre nechezolii grábiti, de nehalitii bananieri (Auri sacrafames!), de renegati si de 
ratoni, ci dimpotrivá, e tocmai Marea Recuperare, adicá a evoca §i completa virtual 
(cu virtuti) istoria spiritualá, artisticá §i filozoficá netráitá , deci necugetatá §i 
nesimtitá, dar nu la misto si parodie a bonomie lábártatá ca la siesta porcilor si 
mistretilor, ci pe bune, ginind cu atentie ce-ar mai fi putut compune Bach, domnilor, 
si n-a apucat, ce mai avea de pictat Van Gogh, dar s-a sinucis, sau ce-a uitat sá 
gándeascá Heidegger buimácit de rázboi, care nu pare sá fi gásit ráspunsul satisfácátor 
sub vremi nici mácar la sarada Hannei Arendt Oare ce-i pe primu ' loc in viatá? 



85 



Totul este neterminat in frivolitatea occidentalá, asteptándu-i pe rásáriteni. 

lata de ce proorocim ca Idealizarea Misiei Nationale va veni de la chiar 
burghezia románá, de merit sau cleptocratá, in lupta ei pentru supravietuire, 
sugrumatá pe teren propriu de emisarii altor popoare sau de mafiile transnationale. 

Iará Diaspora le-a dat románilor nu numai liste de cárti si pedefeuri bune, ci si 
gustul aromát al prosperitátii, prin cápsunari. Tot ea ne poate furniza de la o vřeme un 
excelent guvern de tineri tehnocrati culti nenechezoli, veritabili, originali, capabili sá 
evite Explozia Sociála bazatá pe lideri spontani, care tot se vor afirma, chit ca 
guvernul a cutezat, in aplauzele canaliei de uliti, sá taie de la buge,t revolutionarii , in 
speranta ca va evita Explozia Sociála prin penuria de lideri, uitánd ca materialismul 
istoric si dialectic tocmai asta ne invatá, ca si contrariul e adevárat! De aici vine si 
evolutia ca economia depásind supraponderal ce le trebuie locuitorilor si maidanezilor 
pentru supravietuire, negresit musai ca Luminarea Poporului si Marea Recuperare se 
vor autoimplementa filantropie de la sine, inexorabil, reciproc, implacabil si 
inconturnabil, odatá cu tranzitia de la constructia postmodernismului la angajarea 
fermá, aceeleratá, pe drumul/autostrada dezvoltárii multilaterale a mondialismului, 
indiferent cum le va denumi forul UE care va pilota aceste perechi de proiecte majore. 

In Catedrala Mántuirii Neamului sau in noua Bibliotecá Nationalá, da, Marea 
Recuperare trebuie sá schimbe radical fetele si bárbile politicii románesti. Nu mai 
šuntem in postmodernism, ci in mondialism, cánd toti consumám, simtim §i gándim 
similar, iar Editorialistul de la balconul din ceruri, ca-n Frauenkirche, devine aproape 
egal cu Postacul, sáltat din beci fiindeá-si poate compensa nedocumentarea prin 
libertáti pe care pubintelectualul nechezol, ca slugoi al unui Stápán, nici in vis nu si le 
permite. Ajunsá pe culmi, Marea Recuperare va reusi prin completári de cadre exact 
ce n-a reusit capitalul stráin: sá nu dea spagá, ci sá impuná un joc demoeratic legal de 
onestitate pur euroatlanticá, neuitánd cá unde nu-i MISCARE civicá, adicá 
intelectualii nu miscá , acolo si politicienii formati de ei nu se obliga, in consecintá, la 
sacrificii supreme, ca - la schimbarea administratiei! - noua putere sá verifice 
gestiunea fostei guvernári si, dupá caz, s-o concentreze uneori in lagáre de 
reeducare, cu finantatori si beneficiari cu tot, intru a o rásfira apoi sá taluzeze o 
autostradá informationalá de la Bibliotecá Nationalá „Neterminata" a Mánástirii 
Radu- Voda pána la, tot pe-o Dámbovitá apá dulce, Bibliothěque nationale de France, 
site Tolbiac. 

Marea Recuperare trebuie deci sá fie proiectatá astfel incát sá ajute culturii 
románe la adáncirea, semnificativá universal, a cusurului paradoxal cá marile curente 
succesive europene šunt proiectate la noi in planul simultaneitátii, explicatia stiintificá 
3D de pe cal a „minunii" fiind de exemplu cá frumusetea statuará a lui Decebal, a lui 
Mihai Viteazul si a Regelui Ferdinand šunt pur si simplu etic identice, unificatoare, 
etern contemporane, deci nu se aflá estetic cu nici un nimic mai prejos de a femeilor 
ministru postmoderně integrate bananier mai fotogenic in UE cu echitatie cu tot. 

Pe firul scurt, Marea Recuperare ne impune, asadar, intr-un stát CULTURAL 
bazat pe autoritate, filtrarea academicá a candidaturilor de tot felul, indiferent pe čine 
finanteazá cleptoeratia sau burghezia compradorá, pentru ca mácar in parlament, 
guvern §i diplomatie sá nu se mai poatá fofila decát profesionisti culti , personalitáti 
inimoase din al cáror dosar de cadre sá rezulte cá šunt capabile la creierul sincer sá 
tiná un Jurnal de tip Zen sau de tip Bahai si sá lase in urmá niste Memorii , specii ale 
Luminárii Poporului fárá de care, in eriza noastrá de specialisti, de istorici si de 
Istorie, postacii cei mai activi nici nu mai pot concepe in UE Historia recentá. 



86 



Dar de unde stim noi postacii caři ni šunt golurile, ce anume trebuie recuperat? 

E un experiment crucial. El nu se poate finanta decát tinánd gorila cu 
pitecantropul in mijlocul cártilor listate, sá le silabiseascá, deoarece ele canonesc cel 
mai sus spiritul, dresándu-1 sá-si poatá reprezenta tráiri de tot felul, inclusiv pe cele 
initiatice. Fiind de crezut ca ál mai oscarizat film despre Iisus nu poate inlocui niciun 
rándulet din Sfánta Evanghelie, pe care sá-1 citesti tu sau sá-1 auzi citit cu urechile tale 
si sá ti-l reprezinti ca sá-1 intelegi si sá aplici pe proiecte in cazuri reále de viatá. 

Occidentalizarea Bibliotecii Nationale „Neterminata" din Bucuresti, de la 
finisaje pána la ultimul calorifer sau mecanism cu repartitoare de distribuire a cártilor 
si dvd-urilor, ne-ar putea ajuta imens, pe másurá ce-i umplem rafturile, sá ne notám 
riguros si ce lipseste . Dacá nu gásim de unde sá importám un item, inseamná cá ne 
aflám in preistoria revelatiei sále si, ascultátori, trebuie sá creám noi acel céva, iar 
aiasta, autodotarea, este-n linii mari insási Recuperarea in domeniul livresc, dar nu e 
chiar asa lesné de implementat, deoarece šuntem mereu dezuniti de unii si de altii. 

Ci pentru ca Marea Recuperare culturalá a istoriei netráite sá deviná 
observabilá de la Bruxelles ca orbitor fenomén regional, noi šuntem ca si vrájiti sá nu 
iesim nici prin magie neagrá din Krisis pána nu ne-om apuca sá resuscitám medievalul 
Impériu Románo-Bulgar, construindu-i o capitalá de vis clasic, numai statui si 
colonade cálinesciene, numai forumuri unde sá se bucure poporul, la Giurgiu-Russe, 
biblioteca publica de informare preconizatá de turisti configurándu-se ca un edificiu 
neoclasic baroc levantin very functional, intermediar intre Centre Beaubourg si 
Mediateca din Sendai , greu de gásit la Dunáre fiind o cládire veche venerabilá ca aia 
electrificatá de Walesa, Polska Akademia Nauk Bibliotéka din Gdaňsk. 

Mediateci caři, dacá noi devenim prin referendum Stát Cultural orientat spre 
Marea Recuperare, se pot inálta intr-un cincinal pá peste tot si la noi in RO ca-n DRO 
sau WO, cu numai cát ar veni 6% din pib la culturá, prin procedura de urgenta 
vizándu-se pentru baroni sau corsari contracte antreprenoricesti cu statui spre a 
accelera Infrastructura Intelectualá si inghetándu-se un an finantarea pe educatie , dánd 
profilor puturosi incapabili de titularizare si de elevi de bac numai cát se feliazá si la 
artisti sau la antrenorii culturali pentru foaia de parcurs, admitándu-se Ideologia Crizei 
cá orice bugetar este un parazit si filozofia crizatá cá numai un stát slab, rahitic, 
cretin, idiot, cu functionari ogárjiti de cea mai imbecila calitate , poate permite 
adeváratilor antreprenori seriosi , nu fácuti pe vapor ca shogunii jucátori doar 
impotriva opozitiei, sá se remarce prin averile, nuntile necesare si funeraliile lor 
facultative, care e banul nervus rerum, adicá nevroza tuturor ráutátilor, insá 
oximoronic insási conditia sinecvanoná a oricárui gest filantropie cát de cát 
mediatizabil prin eritifiction intr-o societate deschisá de inversiune a valorilor prin 
lipsuri de-ale capodoperei de s-a ajuns pána la teleparadoxul cá clasa intelectualá este 
realmente mai proastá ca clasa politicá, desi a dispus de mai multe liste de cárti bune. 

Oricum, šuntem sub pilotare-monitorizare, sub complot ca sub un clopot. Ca la 
handicapati, FMI, UNESCO, CIA, Nobel si CEDO, Olanda si Finlanda e de expectat 
sá descindá-n RO ca sá studieze chestiunea Bibliotecii Nationale „Neterminata", ce 
itemi vechi inestimabili s-au degradat prin magaziile sovhozurilor si ce pagube s-au 
produs functional tárii, deci Europei, prin necitire masivá douá decenii sau prin 
neacordare de asistenta metodicá de cátre baza centrála bibliotecilor publice din 
provincie, tocmai in momentul istoric crucial al occidentalizárii noastre, sineronismul 
mobilier constánd in disparitia rafturilor de cárti din sufrageriile tinere. 

Si ce usor era sá navigám pe web, in timpul dezgustátoarelor, plictisitoarelor 
dezbateri parlamentare, pe la ce biblioteci nationale au latino-americanii! 



87 



Noi n-avem tot asa, nici mácar stadioane, dar mediateci! Deoarece dupá 
demitizarea lui Eminescu prin muscátorul numár 265 Dilema, in chiar anul 1998 cánd 
1-a pensionát Autoelita la putere pe muzicologul Iosif Sáva, diminuánd Luminarea 
Poporului, si au luat tricolorii genialulului Zinedine Zidane titlul mondial la fotbal pe 
Stade de France, lángá necropola regalá profanatá de la Saint-Denis, nu numai ca s-a 
vázut imediat, prin fořta comandoului, ca geniul nu se baza pe propria sa valoare, ci 
pe organizare in scopul demitizárii reusite, cornerele fiind bátute de Emmanuel Petit 
si Youri Djorkaeff, dar am rámas si, ca sechele, cu dispretul si sila mediaticá de azi 
pentru carte si cárturari, ca nu-i mai apárá sub manta Sfántul Eminescu , o atmosféra 
fesenistá, un infern muzical cam ca prin 1990, desi National Aréna (ce dezacord de 
sintagmá, beli-mi-ai limba románá!) s-a conceput fárá gazon, fárá pista de atletism, 
fárá sáli de expozitii sau de muzicá profundá si mai ales fárá mediateci, 
exemplificándu-se curent gloatei pána si combaterea crizei bugetare pe profi, spirit, 
revolutionari, drepturi de autor, geniu cu obligatii, ba chiar pe liberul arbitru 
politicianist asupra interminabilului cotet ceausist fárá statui, nerevendicat de 
Autoelita, desi-i měnit Bibliotecii Nationale, ce destinatie sá i se dea, de parlament 
sau de guvern, poate si pentru cá blocarea acestui obiectiv de cátre Xenia sau 
Dusmania este importantá complotist, ca pressing avansat si ca marcaj om la om, sá-i 
scárbeascá pe románi de Marea Recuperare intru a-i mancurtiza altii in primul esalon 
de vidanje ale globalizárii, fárá sá mai apuce vreunul sá mediteze serios la Imposibila 
lustratie ca preludiu al impácárii cu Mántuirea Neamului, nu cu Risipirea Sa. 

1.7. Filantropia §i Rena§terea Spiritualá 

A te ruga de Filantropul Mizericordios e ca si cum ai vorbi intr-o pesterá goalá 
sau te-ai intoarce la argument cu cadavrul din debara, intr-o mutenie absolutá, numai 
masca mortuará legánándu-se-n cui parcá prevestind Marele Cutremur Catastrofal, 
impotriva cáruia nu te poti asigura perpetuu din cauza Complexitátii lipsei geniului. 

Marii filozofi se tem cá Credinta este revelatá ca si unsá atunci cánd e sá 
prezici, sub semnul mirárii, cá un popor sau altul isi va rata viata ca rata pe secetá sau 
ca maxitaxi la bariera. Nimeni nu indrázneste, e imediat cuprins de fřisoane, de fřicá 
si cutremurare, cánd horeste profetic cá Neamul sáu - Mosule, ce tánár estil - nu va 
nunti nicidecum cu Infrastructura Intelectualá, pe baza cáreia acumularea auxiliarelor 
academice sub cort de cátre sculer-matriterii preuniversitari cu masterat sá permitá o 
initializare de cátre inginerii universitari cu doctorat, a Marii Recuperári, care e 
forma cea mai certá de a nu-ti rata destinul , fiecare creator fiind astfel el insusi ca 
devenire, dar intr-un cadru organizat, de o eficientá sinergicá ca de musuroi sau ca de 
stup national cu drapel impáienjenit, atáta vřeme umanistá cát, vorba trántorului, ca si 
om, nimic nu e mai dificil preoteste si pedagogic decát sá dumiresti pe unul dintre 
atátea popoare de milogi - cum? de ce? - incá viu si ca o pomaná de viu cátre un 
maidanez de eutanasiat, de ce va fi inecat tocmai el in vidanja globalizárii, arátándu-se 
cu lux de amánunte obscene public gáurile, crápáturile, bavurile si protuberantele din 
bibliotecile sále nemediatizate, adicá fárá mediateci la zi, fřagile ca gándacul de 
Colorado sub talpa tárii, si chiar de pe ustensila academicá defecte, apucándu-1 de 
elice o tristete a zborului iremediabilá. 

Dar, intre apogeu si perigeu, ideologia Crizei e din punct de vedere al 
filozofiei bugetare de coalitie insási teleologia liberalistá a asa-zisei superioritáti a 
sistemului privat fatá de cel bugetar, care e o iluzie balcanicá. Marxist analizánd 
posterul cu patronii tinánd in spinare, pe cefele porcine de tauri, nu numai pe salariatii 
lor ci si vermina bugetará, se observá imediat de cátre servicii gáunosenia manipulárii, 



dezinformárii, prostirii maselor, aducerii lor la stadiul larvar. Pentru ca dac-ar fi asa 
cu parazitismul insuportabil al pensionarilor, ca singuri cititori čerti si cei mai buni 
postačí cánd semneazá ca Margaret Thatcer, Ronald Reagan sau Helmuth Kohl, atunci 
ar rámáne inexplicabil fatá de Bruxelles, Strasbourg si Moscova cum de guvernele de 
pána azi puteau intretine, cu o economie incá si mai incultá , exact aceleasi mase de 
functionari si ajutati sociál, plus intreprinderile de stát nerentabile clientelare politic, 
adesea cápusate! De fapt, capitalul román si stráin, care este Stápánul politicienilor si 
al editurilor si al sconcsilor presei, asa a inteles el sá-si conserve rata profítului pe 
crizá , prin reducerea fiscalitátii pe conturile proprii sub forma rafinatá a spolierii 
bugetarilor de niste drepturi, cum ar fi dreptul la lecturá, fárá a se gándi cá o fortá de 
muncá ráu calificatá de profi nu va produce plusvaloare mahárá! Fiindcá bugetarii, ca 
orice eroi la sol, nu šunt decát o calamitate obiectivá, iarba inovatiei creative, cum 
admitea si fiziocratul Turgot, deoarece fárá ei nici Ustele de cárti, nici itinerariile, nici 
bazinele spirituále nu se insufletesc doar de la robinetul putinei cu agheasmá. 

Subsalarizarea bugetarilor ca oameni chipesi este un Pácat Capital, odios, si nu 
poate fi spálat de megaciocoi si de beizadelele lor in stihare de nababi decát prin acte 
de caritate, smerenie si filantropie, adicá prin investitii private in Infrastructura 
Intelectualá, de care sá beneficieze toti, in Luminarea Poporului si, deci, in Marea 
Recuperare ce cautioneazá - cánd ne va asurzi si pe noi, si pe codebitori sau pe 
giranti, fluierul finál al scadentei - insási Mántuirea Neamului. 

Ce Renastere Spiritualá, donťle? Ai cápiat? Ca curvá eu am plácerea de a 
dezválui cá má simt ciugulitá, iar ca si prostituatá, dacá mi se dá teapá fiindcá statui 
este secátuit oral si scris pána la prundisul abstractiunii, fárá a se inciocála mácar 
Ermitaje tariste-n Levant, má revolt si imi sensibilizez si clientii cá Statui román nu 
mai existá, iar intelectualii si postacii románi din toate tárile trebuie sá se cupleze fie 
si pe retelele de socializare, ca putere alternativa, sománd pe marii initiati sá 
deconspire Ustele de cárti si tráiri bune, pentru cá intelectualii publici nu mai au decát 
sansa socialismului utopie premarxist, de a convinge ca pe-un plod incult clasa 
politicá sá se roage de imbuibati sá se apuce de filantropie , cUiar inainte ca burgUezia 
de spagá si burgUezia compradorá sá cedeze sociologie predominanta cátre burgUezia 
de merit, formatá in DRO pe másurá ce tot mai mult tineret frumos va reusi sá ia 
bacul si sá plece, cUiar pe linia de plutire Sistemul educativ depásind, poate, cUiar si 
Colapsul Oligopedagogic (K.O.), care ne doare momentan asa de tare, creseánd si 
numárul autodidactilor, si ponderea meditatiilor la invátámántul privat, conform foii 
de parcurs secrete incá nedezváluitá de paparazzii poporului. 

Nimeni altcineva decát postacul román nu poate aduce ScUimbarea in Tara lui 
Peste, deoarece masile largi populare pune presiune pe History doar la revolutii, la 
explozii sociále si la alegeri, adicá numai atuncea cánd mandateazá clasa financiará, 
clasa politicá si clasa intelectualá sá se preocupe mai abitir de promisiunile lor, de 
megastructuri, uitánd cá tocmai pentru calmarea gloatei, au inventat smecUerii 
pocáirea, dejunul pe iarbá, Mercedesul wagnerian, societatea descUisá si filantropia. 

Filantropia - singura consolare pe acest pámánt cá la alegeri ai doar ca viitor 
págubit libertatea de a-ti alege hotul care sá te mintá, sá tefure, sá te jefuiascá si sá 
te batjocoreascá pána te-o baga in mormánt, fiind libertatea instructuratá pe un model 
ca de piatá ceausistá iarna, care unde aveai de ales intre sapte tarabe, toate cu cartofi 
la fel de prosti sau stricati de nici porcii nu voiau sá-i serveascá! 

Fiindcá, dupá cum se obsearvá imediat dacá te uiti, ca postač, mai cu atentie la 
mitul multiculturalist al globalizárii, departe de ce serie maidanezului de sub tricolor 



89 



editorialistul als antinationalismus latrans, invazia de emigranti in tárile excesiv de 
dezvoltate se datoreazá doar lácomiei si prostiei capitalistilor, care ei si numai ei au 
nevoie de un proletariat ieftin, ca sá le creascá, cát cuprinde, plusvaloarea. Practic, 
importánd intr-o tárisoará cu nemiluita resurse umane, smecherii dintotdeauna isi 
conservá sau isi sporesc rata milenará a profitului, sub lozinca societátii deschise 
nemaiexploatándu-i pe amárátii planetei la ei acasá in colonii, ci, cum e si comod, in 
metropole, unde le ia si banii de alimentatie, transport, loisir sau intretinere! 

Depártándu-se de theologia moralis, statui nu finalizeazá nimic si, de ar rošti 
un om cu har charismatic adevárul gol-golut in semn de protest in Parlament, in 
guvern sau in curtile justitiei, el tot ar striga in pustiu, fóra vreun rezultat filantropie in 
Renasterea Spiritualá, deoarece la noi incá nu s-a inteles de cátre hoti care e rolul 
intelectual al statului intr-o demoeratie bi, dupá un Hiatus in care s-a nárávit mono. 

Rolul suprem al statului in pluralism este impozitarea sau confiscarea marilor 
averi, ciuntirea profiturilor exagerate . Ce repede uitám! Dupá asta se pozitioneazá, 
sub fard, si caracterul partidelor, atáta vřeme cát statui n-are harul de chivernisitor al 
Fápturii, fiindcá acest tálhar colectiv corupt nu administreazá un capital muncit de 
biroeratii lui , ci un capital spoliat de la popor prin taxe, impozite §i amenzi. 

Pentru cá, odatá párlit la profit, bogátasul va avea tot interesul sá se preocupe 
de sá functioneze corect mecanismul economic, ca sá se refacá financiar cu familia lui 
biologicá sau mafiotá, distingándu-se el insusi in efortul civic de combatere a 
evaziunii fiscale si de stabilire a ráspunderilor de ce, pentru ce, cum a fost posibil 
academie ca Románia postcomunistá sá nu recupereze Basarabia dupá exemplul 
german si sá nu se reconcilieze national dupá modelul monarhic spaniol, spre care 
destinatie cu aroma de cápsunicá converg azi visárile la atátia románi rátácitori. 

Mai mult incá, cleptoeratia si xenoeratia vor recurge la tehnoeratie pentru 
iesirea spiritualá din Krisis, atrágánd in tará tineretul pregátit la marile universitáti din 
lume, seducándu-1 cu promisiuni de filantropie. Nu, nu se poate ca viata in neagra 
stráinátate sá nu genereze la junime do rul boieresc de casá, adicá un patriotism ardent 
(sárace, tu n-ai patrie, tu nu stii). Da, este insá posibil ca unii nechezoli sá fi adoptat 
contra tinerilor tehnoerati o atitudine de máráieli teritoriale de dominanta exclusiviste, 
cum vadit s-a procedat cu basarabenii, dar acest abuz se va ingrádi de la sine. 

Si totusi, desi dispune de bogátii si de bogati statui nostru e erizat, resimte 
boala, bolile sociále, adicá sárácia de tip liberal cá scade pretul gráului si creste pretul 
páinii in detrimentul Renasterii Spirituále. Dar el nu se preocupá filantropie de 
individ, de psihologia lui, acest tot mai anemic stát prin subsalarizarea bugetarilor de 
cátre bogatul nemilostiv. Dar nici cleptoeratia, prin nechezolii angajati de ea ca slugi, 
nu-i combate incompetenta la stát, prin mediateci si liste de cárti bune. Pe cánd 
serviciile secretizate nu iau in cátare deloc postrománismul care-1 remorcheazá pe 
cetátean la coruptiune si lenevie , catalizator fiind desantatul care iti tot sopteste cá si- 
asa Neamul Románesc n-are niciun viitor, cum n-are nici treeut. Incultá, total 
dependentá de stráinátate pentru imperecheri care sá-i valorifice capitalul, invátánd-o 
pe ce sá dea banul, burghezia compradorá, ciocoii, superciocoii si megaciocoii in 
generál, burghezia lui Marx, manifestá sub Tricolor un comportament total nevigilent, 
adicá ruinátor sinucigas, cánd nici de agentii de influentá ai Dusmaniei nu-i pasa, care 
bagatelizánd valorile nationale in aceste filantropice triste, guberniile Romániei 
regionalizate, ei ne indeamná stáruitor, prin editorialisti, postaci sau pacienti náimiti, 
sá luám si/sau sá dám spagá íárá remuseári sau frámántári sufletesti, deoarece RO 
neavánd viitor, adicá tineret capabil sá ia bacul, n-are nici treeut. Si invers. De aceea, 



90 



ca si-n Elvetia sau Maldive, criza nu e pentru editorialisti sau nechezoli. Criza e 
pentru prosti. Mai ales la noi, unde-n cei 22 de ani ai Epocii Mooye, am ajuns ca pib 
de la 1500 dolari pe cap de locuitor la 10 000, se zice, stilul de viatá al smecherilor 
crescánd in opulentá de 10 000 de ori, iar al fraierilor de numai 1500 de ori, asa ca au 
si trecut, si viitor. Dar chiar dacá pibul este extremist feliat, la megaciocoime extrém 
de mult, iar la popor extrém de putin, stabilitatea pe Spirit se explicá prin invariantul 
ca, in raport cu micile necesitáti ale cárturarului , totul este iluzie, de fapt nu a scázut 
niciodatá la noi calitatea vietii nivelului de trai, ca de zenul imbubatilor nici nu poate 
fi vorba sá se altereze. 

Metrologii obiectivi nu constatá decát variatiuni plácute ale intensitátii 
invidiei. Si de s-ar umfla di trii ori pretul la pompě, atunci carosabilul tot ni s-ar párea 
injurios la fel de supraaglomerat cu mertane, jeepuri si alte taburi, decát doará la 
cimitirele din suburbii s-ar dezvolta, poate si cu persoane capabile sá absoarbá fonduri 
nerambursabile, malluri de servicii funerare , avánd a sucomba o maře parte dintre 
bugetari, cu deosebire pensionari neasistati farmaceutic, si alte specimene incapabile 
de a deschide o carte sau o afacere pe cont propriu, dar incápátánate sustenabil la 
ambitie: nici sá-si accepte simplicitatea de cititori pasivi ai editorialistilor cu Stápán 
nemilostiv, nici sá scrie ei completári ca postaci si forumisti, dac-au descifrat viata, 
soarta si destinul, ce-i pe primul loc. Ce sá fie? Filantropia! 

Asadar, deprimarea metafizicá existentialá vine, cum recunosc desantatii, doar 
de la actul comparatiei filantropice cu Celálalt. Cine-si permite sá cumpere produsele 
de lux ale megaediturilor importatorilor de carte, isi permite si sá nu le citeascá. Iar 
cíne le-ar čiti, nu le are , fiindcá dureazá pána apar sau nu apar in bibliotecile publice, 
creándu-se incertitudini asupra Renasterii Spirituále. De-asta nici nu existá la noi 
criticá de intámpinare, ci numai activitáti de promotér, de naturá neliterar-publicitar- 
comercialá purá. Iar dacá, in asteptare, citesti Gladkov - Cimentul, Gorki - Viata lui 
Klim Samghin, Ilya Ehrenburg - Oameni, ani, viatá, Fadeev - Tánára Garda, Ivo 
Andrič - Povestea clácasului Siman sau Podul de pe Dřina, nereapárute in colectiile 
de cárti ale vreunui ziar recent, ai totusi consolarea tipicá Rezistentei prin Culturá cá 
ai continuat sá citesti impotriva tuturor stavilelor si ostretelor din calea Renasterii 
Spirituále. 

Baga tu, pe Goosle.fr, imediat vorba médiathěque, toarná-ti din vinul rosu- 
brun de brand Leonardo de Amboise si uitá-te la Images . Ce arhitecturi! Ce risipá! Ce 
confort! Ce dotári atractive irezistibile! Ce respect umanist pentru cititor pretutindeni, 
páná-n ultimul cátun frantuzesc legat la internet! Pái sá nu-nnebunesti? Vasázicá 
turistii stráini, neinitiati in secrete kiss, merg acolo-sa la Paris in Franta sá rátáceascá 
pe stráži si sá lingá vitrine la altii, cum au si la ei in tará acelasi supercristal pentru 
superciocoi, pe cánd fericirea occidentalului autentic, ca Paul Valéry, care n-a 
luat testul Pisa, dar a luat in 5 octombrie 1892 testul Genová, e sá se retragá in 
pacea ca de mánástire a unei mediateci, de unde vezi si citesti de o mie de ori mai 
profund realitatea, trecutul si viitorul, adicá prezentu! de dimineatá al Renasterii 
Spirituále ! 

Mediateci caři, dacá devenim prin referendum Stát Cultural orientat spre 
Marea Recuperare a Renasterii Spirituále, se pot inálta intr-un cincinal si in viitoarele 
noastre gubernii dacá au gauleiter destoinic, invioránd sectorul imobiliar cu numai cát 
ar veni 6% din pib la culturá, dar nu chiar din pib, ci din averile inexplicabile , sau prin 
silirea presei si televiziunilor sá producá filme documentare si buletine pentru 
bibliotecile care se preocupá de informarea publica, sá practice toti functionarii 



91 



intelectuali Luminarea Poporului, inclusiv juristii pe conflictele individului cu Statui, 
si mai ales prin mecenariat preventiv. 

Pe nesimtite, am recupera integrál decalajul fatá de řřatii nostri de Gintá 
Latina, cáci dac-ar avea unde sá se preocupe de Bazinul de Spiritualitate, nefericitul 
de cititor de azi nu s-ar mai lasa ros pána la os de viermele zavistiei diseminat de 
provocatorii profesionisti ai internetului. Dimpotrivá, s-a demonstrat stiintific ca tot 
omul recent poate čiti azi, 24 ore din 24, cárti sau pedefeuri fara a intra in fibrilatie, 
adicá in sevraj. Cárti bune, numai bune de citit, chiar dacá, la inceput nu le pátrunzi 
complet coaja ilibizilitátii antimediocritate, pána la gustul inconfundabil de legume 
mediteraneene coapte. Enigmatice. Cum pentru un puber niste fete frumoase, 
coolante, corigente la limbile de circulatie. Odatá cu internetul si cu pedefeurile řřee 
online, si cu tabletele de lecturat sau pentru memorie sau pentru putut, nici nu mai ai 
scuze la Apocalips sá fi fost total incult toatá viata pe principiul poporan quasirasist 
sau mácar incorect rotit eugenic cá prost se naste, prost creste, prost naste, prost 
moare. Si, cu nasul in cárti mirosind obscen, nemaitánjind dupá luxul altuia, ci 
unindu-te mistic cu el pe temeiul Renasterii Spirituále, ajungi de-ti reprezinti efectiv 
guturaiul de origine diviná cá si tu esti fericit! 

Exact in acest sens, al Renasterii Spirituále, cum nu nega nici Milton 
Friedman, esenta filantropiei este a aráta amárátilor cá bogátia ca atare nu te face 
norocos si cá tu, sogun, mogul, nabab sau baron/corsar, ai nevoie absolutá pe piatá, de 
ei, de contrast, de confirmare pentru mántuirea sufletului táu, care nu te-a vázut 
nimeni muncind de banii áia din Top 667. 

Si ce bine ar fi! Dacá filantropii nostri de capital román sau stráin, din RO si 
DRO, practicánd mecenariatul preventiv contra impozitárii averii, colectánd fonduri 
pe la nunti, botezuri si despártiri fastuoase, s-ar uni pentru a clona impreuná la 
Báneasa pentru popor La Maison de la culture du Japon a Paris (101 Bis Quai Branly 
spre metroul aerian, simetric Muzeului Artei Exotice fatá de Tour Eiffel), asigurándu-i 
anual intretinerea si binemeritánd de la Patrie: 

www.mcjp.fr 

Dar si fárá filantropi, omul onest din popor, postacul nostru, se poate descurca 
pe web, oriunde-n RO sau DRO in WO. Ca sá autodescupere ce e un muzeu si cá post- 
Gates nu mai ai voie , ai fi prost sá fii incult, e suficient sá bage adresa si sá exploreze 
ca la un shopping prin toate mallurile Capitalei la un loc numai Renastere Spiritualá: 

http://www.googleartproject.com 

Ah, vai-vai, dacá ti-ai rátácit rádácinile, singuraticule, carte románeascá de 
invátáturá veche, de pildá Zanne cel istet ca un proverb, gásesti aici-sa: 

http://www.dacoromanica.ro/ 

Ci nu numai a fi incult nu se mai poate pe Terra in Epoca Wash. Nici 
spleenul nu mai e permis. Dacá te plictisesti si a te adánci in reverie te dezgustá, 
atunci navigheazá, intrá de pildá pe (šunt inrudite ca labirint gigantic aceste stráduinte 
borgesiene de a aduna totul), poate complici si tu hipertextul, la muncá, bááái: 

http://all-history.org/contents.html 

http://all-art.org/contents.html 

Orice mágárie barbara ti-a fácut Celálalt sau Colectivul, te vei regási scotocind 
la infinit in tezaur/hazna ca Omul frumos chipes mándru de specia sa de pána acum, 
convingátoare in prodigioasele ei realizári istorice, artistice, cu sperare de viitor cá vei 
avea pensie nu maře ci lungá, chiar dacá multe opere tin de estetica urátului si de 
abjectiile ascensionale , si vei fi mai increzátor de ce heruvim va fi homosapul máine, 
obligát la a-si procura de la serafimii naturali geniu sintetic in Marea Complexitate. 



92 



De aceea, in contextul in care niciun elev nu mai vrea sá opteze pentru meseria 
degradantá de cadru didactic, iar profesorii nu-si mai scoate plozii tot profesoři, ca 
politicienii pá beizadelele lor tot politicieni sau politiciene, scopul suprem al 
filantropiei este a-1 inváta pe román sá-si orienteze in spirit ludic copiii spre cariere de 
cárturari de substitutie pentru profesoři , creándu-se astfel bazinul electoral de talente 
din care sá se recruteze marii recuperatori ai Renasterii Spirituále, verticalizándu-se 
atunci si Catedrala Mántuirii Neamului sá reziste toti tinerii teologi la testele PISA, 
care másoará anduranta inimii la báscálii de maxitaxi privind verticalitatea celebrului 
turn galileian, asiguratá prin livrári de viagrá, nu prin Luminarea Poporului. 

Ni e sila insá cá multi nechezoli si ratoni vor, vor filantropie, dar nu 
structuralá, pentru popor, ci personalizatá sá se infrupte doar ei din ea, ca tiramisu de 
vis al Renasterii Spirituále. De aceea, cánd la 7 aprilie 2011, avocatul George 
Bráiloiu, patronul KDF Energy, a recuperat in prelungiri setul de documente Cioran 
licitate la Paris (Lacrimi §i sfinti etc), intru a le dona Bibliotecii Academiei, 
reinfiintánd filantropia culturalá, care gest e chiar actul de nastere al burgheziei de 
merit civíce , el a fost instantaneu demitizat/diabolizat de presa imbuibatilor, a 
ciocoilor, cá e „negustor de aer", care stricá piata donatiilor , unul dintre „báietii 
destepti", sugerándu-se cá se puteau recupera hártiile cioraniene si pe de gratis na 
haleavu, profetiile clarvázátoarelor fiind cá cánd va mai avea vreun filantrop 400 000 
de euro de aruncat, el va portiona suma pe ratii, táind-o fidelutá ca pentru ciorba de 
burtá, distribuindu-se printr-un ONG cáte 10 euro, vasázicá un chil de cárnati de 
Plescoi, la fiecare din cei vreo 40 000 de scriitori románi, cu bloggeri cu tot, cum 
poate multe zdrente si visau, ca o surprizá-surprizá, nu farsá, de Sfintele Pasti 2011, 
primul Paste liber de dupá iesirea economiei din Recesiune, reparándu-se un pic 
onoarea pierdutá de politicieni si pubintelectualii lor, care dupá ce cá n-au achizitionat 
in anii '90 MANSARDA din rue de VOdéon 21, au cam fugit de Centenarul Cioran, 
cum si de-al lui Eliade in 2007, neexprimánd intru Luminarea Poporului nimic 
esential nou , exact la doi ani de la Revolutia tinerilor chisináuieni, desi nimeni notabil 
nu a umbrit celebrarea agitánd iar chestiunea derapajelor extremisté ale celebrului 
parizian. 

Sá-1 vědem atunci pe filantropul George Bráiloiu si pe bancnote, ca pe Gróf 
Széchenyi István pe-aia de 5000 Forinti, oricum rámáne sá mai auzim de corábierul 
singuratic dacá se va angaja sau nu de permanentá in filantropia culturalá, de fapt in 
filantropia propriu-zisá, philantropy, nu charity ca čina amárátilor, si fie ca dáruind , 
domnia sa sá dobándeascá inzecit , la proportii de sá penetreze acest nume románesc 
chiar pe lista: 

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_philanthropists 

Si sá nu pierdem din vedere, ca cioranieni pátiti printre criptomarxisti imputiti, 
pe aceastá mlastiná dantescá a forumismului infestat de tonomate, zdrente, sconcsi, 
renegati si desantati, precedentul euroatlantic cá, asa cum adnota si Wittgenstein pe o 
biografie a lui Tocqueville inceputá de Friedrich Hayek, in America a fost stárpitá 
pentru prima oará coruptia nu asmutind serviciile secrete sá se preocupe orbeste, ci 
aplicánd o strategie indirectá, indirect approach, propováduitá de praxiologul 
antepostmodernist Liddell Hart. Dupá Marele Crah din 1929, cánd deja se afirmaserá 
Proust, Joyce, Thomas Mann si Kafka, societatea civilá, asteptánd sá apará Der Mann 
ohne Eigenschaften, nu a mai lovit cu inversunare in mecanismul spágii , adicá in clasa 
financiará, deoarece observase cu timpul din másurátorile arpentorilor cá un asemenea 
comportament antieconomic contravenea principiului liberei circulatii a capitalurilor 



93 



si societatea intra periodic íntr-un infernal cerc vicios, destabilizándu-se durabil, adicá 
sustenabil. Noua tintá a terorismului intelectual public a fost aleasá atuncea numai 
psihologia coruptiei, adicá focusat pá partidul amárátilor, ca un fel de carcasá 
gunoierá a mecanismului exploatárii fraierului de cátre smecher, care la noi este in 
mentenantá intretinutá zi de zi, ceas de ceas si in proportii de masa de agentii de 
influentá involuntari ai Dusmaniei, fojgáitori atát printre editorialistii mass mediei si 
alti formatori de opinie, cát si printre postacii nostri, remarcándu-se indeosebi 
sconcsul, postánacul, boseacul, samsarul, ratonul care ia la misto orice idealism, 
mancurtul, rezidentul, compradorul de vinde tara, zdreanta de apárá profesionist 
Autorul ca stápán al ei, mertanul, uneori renegatul, cáteodatá troliul si nebunul liber, 
cánd se prefac ei ca nu pricep rolul formator de moravuri al Istoriei si, in loc se 
propováduiascá in postcolonialismul románesc filantropia sau Renasterea Spiritualá 
sau mácar Luminarea Poporului, ei se complac in postrománism, presupunánd ca 
románul dá spagá de la sine , cá asa e el, ca vitá, ca bou, inferior rasial de la gená si 
celulá la alte neamuri, unele, dimpotrivá, parcá create sá ia! 

Dupá lansarea in 18 august 2011 a Disponibilitátii románesti de la Sulina 
privind „cedarea masivá de suveranitate", iacá dar cá din accept franco-german, 
constrángerea la un deficit bugetar de maxim 3% din PIB si la o datorie publica de cel 
mult 60%, cu mecanisme automate de conformare si sanctionare de cátre UE, 
priponeste drastic libertatea Neamului Románesc de a se imprumuta masiv la míla 
Stráinului, pentru a investi in culturá si civilizatie, in Marea Recuperare , dar 
cimenteazá-n compensatie rolul hotárátor al filantropului, care devine tipul uman de 
investitor umanist dominant in societatea noastrá, de care va depinde tot ce se va mai 
intreprinde la noi gigantic, monumental, pe terenul spiritualitátii. 

Bine este sá li se explice imediat magnatilor nostri, sá le intre bine in cap acest 
rol de imensá ráspundere in Duh, cu largi posibilitáti de mecenariat preventiv, iar in 
ce přivěste Catedrala Mántuirii Neamului ca Work in Progress , fundatiile 
nonguvenarmentale trebuie sá le pláteascá imbuibatilor, presupunánd cá eu s-au 
inchinat la Sofia in Catedrala Alexander Nevski si la Belgrad in Catedrala Sfántul 
Sáva (printre přimele zece din lume ca márime), o excursie gratuitá in Europa 
Centrála, pe rúta Szeged {Catedrala Votivá) - Budapesta (Szent István-bazilika) — 
Esztergom (Primatial Basilica of the Blessed Virgin Mary Assumed Into Heaven and 
St Adalbert) - Praga (Catedrala Sfántul Vitus) - Dresden (Frauenkirche) - Cracovia 
(Catedrala Sfánta Maria si Catedrala Wawelului), pentru a lua nota de cu ce imense 
edificii invecinate similare trebuie sá rivalizeze Bucurestiul, dacá mai nádájduieste sá 
nu ajungá un municipiu cázut in banalitate, prin mutarea Capitalei tárii la Giurse. 

Si dacá, ocolind prea descurajanta Viená, tot se descinde la Esztergom (zis 
latineste Strigoniu in wiki-ro, mentio nandu- se doar festivalul de chitará clasicá), bine 
e sá ne rugám in Catedrala pentru sufletul arhiepiscopului local Nicolaus Olahus 
(personalitate exemplará la cum sá exploatám eficient ca románi infrastructura 
intelectualá a altora in DRO), sá ne dea gánd bun de sus, cum sá rivalizám in Dealul 
Spirii, la anexe, cu Keresztény Muzeum (Muzeul Credintei Crestine, pentru care avem 
destule icoane vechi) si cu Esztergomi Fószékesegyházi Kónyvtár (Bibliotheca 
Ecclesiae Metropolitanae Strigoniensis, mai ales aici avánd filantropii din RO si DRO 
a se intrece in donatii pentru Mediateca noastrá ortodoxá, care trebuie sá insumeze 
initial minimum 250 000 de itemi). 

Iar de la poalele Wawelului, sá se treacá pe tármul dimpotrivá al Vistulei, ca 
sá vazá filantropii Muzeum Sztuki i Techniki Japoňskiej Manggha , adicá Muzeul 
Japonez ce poartá numele unui filantrop colectionar, Feliks Jasieňski (poate un 



94 



iesean), de-si semna eseurile nu Propinatiu, ci cu heteronimul Manggha, si si-a dat 
japonezáriile statului, care insá le pástra in depozit nepracticánd Luminarea Poporului. 
Dar Andrzej Wajda, care la polonezi e o vedeta ca la noi Tiriac sau Cristi Puiu, a 
cástigat in 1987 un prémiu la Kyoto (cam cát au costat manuscrisele Cioran 
recuperate recent) donándu-1 Cracoviei si vorbind si cu japonezii sá facá fundatie, iar 
arhitectul Arata Isozaki proiectul, cum putem aranja si noi céva similar in numele lui 
Mircea Eliade, sá facem cel mai maře Centru Cultural al Asiei din Estul European. 

Important e ca cineva sá spargá gheata si sá arunce in copcá un lant greu de 
aur, ca de vitel. Chiar dacá vor sári in sus sconcsii, ratonii si desantatii cá nu vom 
reusi estetic decát dupá ce ne europenizám etic prin Eradicarea Coruptiei, Combaterea 
Incompetentei si Reeducarea Nesimtirii. 

Cum sá nu dai si sá nu pretinzi spagá la románi cánd zi de zi ti se spune cá tara 
asta, indatoratá de peste zece ori fatá de recordul ceausist, n-are niciun viitor pentru 
popoarele ei? Dovadá si neputinta junimii de a lua bacul! Cánd nicio forma de 
idealism nu se mai merita remarcatá, deoarece toate valorile trecutului nostru šunt 
maculate fárá preget si fárá detergent de cátre nechezoli si desantati, cu acea urá 
curatá si inventivá, care nu e Lobby ci Hobby , specificá generatiilor de secáturi 
cánd privesc spre generatiile eroice care au rodit in hronicul veacului, au intregit 
sau reintregit Neamul Románesc, au pus bazele Marii Recuperári si au garantat 
Mántuirea Neamului! 

Iatá de ce intrebuintarea serviciilor secretizate in contra Coruptiei trebuie sá 
inceteze cu desávársire, imediat, pe toatá gama si pe tot spectrul, rolul lor dupá ratarea 
calificárii de la Schengen fiind dirijabil acum sá monitorizeze Incompetenta. De fapt, 
seful statului nici mácar nu trebuia consiliat sá se váre-n viesparul coruptiei, fiindcá e 
treaba intelectualilor sá instige populatia la o nouá revolutie pasnicá, civicá, 
democraticá, consumeristá, justitialistá, (anti)clericalá si radical-agrará. In schimb, 
trebuie orientate legal serviciile si alti specialisti in analize-sinteze sau 
documentaristicá, sá se preocupe céva mai mult de sabotorii Renasterii Spirituále, de 
agentii de influentá, de formatorii lor, de filantropii lor, si sá lumineze poporul mai 
exact de unde vine sau provine postrománismul, ideologia asta scoborátoare moral 
cá Románia n-are viitor, deci nici trecut, in aflux tocmai cánd nervozitatea únor puten 
ne aratá dimpotrivá, cá recuperarea Basarabiei dupá 1990 nu era chiar de tot 
infezabilá, inclusiv prin convingerea clasei politice a rusofonilor cá o Uniune 
Democratá a lor ar fi fost perpetuu la putere dincoace de Prut, in coalitii dupá 
exemplul UDMR-ului, aplicándu-se nesmintit Clauza minoritátii celei mai favorizate, 
inclusiv cánd s-ar fi mutat capitala in máretul Giurse. 

Consolidate masiv cu specialisti si logisticá, de la buget sau prin simpla 
reorientare a únor fonduri cápátate prin confiscarea de averi inexplicabile sau de 
capitaluri explicabile drept ilicite, obtinute din afaceri cu statui, dacá serviciile noastre 
cele mai secretizate ar reusi sá submineze postrománismul de la rádáciná, 
identificánd izvoarele, sursele de unde vin demolarea, castrarea si inversiunea 
valorilor, ca si dezinteresul generál pentru culturá, pentru Infrastructura Intelectualá, 
pentru lecturarea listelor de cárti si pedefeuri bune, pentru insási Renasterea 
Spiritualá, atunci s-ar crea premisele psihologice operationale si pentru Eradicarea 
Coruptiei, Combaterea Incompetentei si Reeducarea Nesimtirii, efective pe bazá de 
dovezi si indicatori másurabili , corolarul benefic scontat fiind cá burghezia de spagá, 
burghezia compradorá si chiar burghezia de merit, intelegánd cá are sens durabil si 
sustenabil sá te simti bine, sá te implici in Renasterea Spiritualá din RO, s-ar urni 



95 



inexorabil sá practice curent mecenariatul preventiv pe termen lung, dánd si altor 
supradotati ín materie de filantropie prilejul sá se afirme in toate domeniile Renasterii 
Spirituále. 

Iar unde e filantropia in floare, nu numai ca Luminarea Poporului devine o 
permanentá si un miracol sau un bránci spre Renasterea Spiritualá, dar iesirea din 
starea de iobágie a vitei naste in bietul om demnitatea lucrului dorit: cum nu ti se 
mai pare apetisantá tocana de mistret proaspát ciuruit cu mamaligutá, in care ai fi 
scuipat si tu, si ospátarul, asa ai renunta si la profitul bazat pe mituire, preferánd mai 
bine sá te porti senin cu řřuntea-n sus, singur in parcul de vánátoare sau in pisciná dar 
necorupt, si sá-ti cládesti fericirea sub cerul instelat parcurgánd listele secrete de cárti 
si pedefeuri bune si fascinante, din itinerariul spirituál sau din bazinul de spiritualitate. 

Fantazie! Fantazie!... Ca scriitor román constient de postrománism, care stii 
cá orice investitor occidental va trata dur, ca pe un dinainte invins prin K.O., prin 
Colaps Oligopedagogic, Neamul Románesc cel cu corp didactic inapt de bac sau de 
titularizare, cam cum se uitá dispretuitor nechezolul de speta a doua care „a aplicat" si 
a reusit sá se formeze-n UE, la profele temátoare de autoinstruire singure dupe cárti 
sau pedefeuri , necesitánd ele formare gurá la gurá de la om la om si sá-si ia notite-n 
stagii de la ONG-uri ca inecatii, nu iti rámáne tie ca perdant jegos decát sansa fericirii 
cá filantropii si megafilantropii vor intelege, nu unul ci toti, acest precept cá dáruind 
vor dobándi, ceea ce va atrage Infrastructurii Intelectuale, inclusiv academiilor 
sportive sau de politisti, beneficii importante, cum ar fi la várf prin dotarea 
occidentalá a unui Mali Cultural in Capitalá, compatibil pe partea feroasá cu Centrul 
Pompidou multicolor de lángá Primária Parisului, respectiv a mai multor Malluri 
Culturale mai mici pentru cele 41 capitale de judet, motanus mutantus compatibile pe 
partea lemnoasá tot cu Centrul Pompidou, dar ála albu de la Metz, des vizitat de 
europarlamentarii nostri pe rúta religioasá spirituál Strasbourg-Reims-Paris-Pigalle. 

Dar filantropul consiliat de filozofi/»e ce sá dea banii, care megacapitalist stie 
nu numai cum sá pescuiascá averi din maře, aprofundánd crestineste de la delfín, de la 
rechin si de la caracatitá , ci si cum sá-si foloseascá plácut Zeilor capitalul, adicá intru 
Luminarea Poporului, nu se indoieste cá in contextul fugii ghidate de samsari a 
creierelor profesioniste din RO, numai amatorismul de masa, adicá boema ruralá mai 
poate regenera o adeváratá literatura si culturá románeascá de substitutie cu nechezoli 
pe meleag . Sá mergem, dar, sá ne reeducám in sánul masilor, si ele sá ne imbrátoseze 
ca pe niste ortaci, crámpotindu-ne buzele cu sárutári, cáci sarcina noastrá va consista 
in sá revigorám mai intái, in prealabil, toate fostele Čase de Culturá, Cámine 
Culturale, Cluburi ale Tineretului, Čase ale Pionierilor, Biblioteci scolare si bisericesti 
sau de intreprindere, hale falimentate, ateliere SMT sau chiar grajduri si avicole 
párásite, cáte šunt din cáte šunt, iar unde nu mai šunt, sá le redobándim, 
transformándu-le in malluri culturale sau mácar in mediateci cum vědem pe Google 
Images, aia Renastere Spiritualá, ca la Reims, Biarritz, Tours, Orleans, Lourdes, 
Lyon, Toulouse, Strasbourg, Montpellier, fie cu pare colonial ca la Bangalore, fie doar 
cu schelet arboricol halucinant a tsunami ca la Sendai, dotate insá si la noi, prin 
donatii, la standarde apusene. Si sá-i organizám pe amatori ca pe intelectuali! Sá le 
facem scoli de artá si cenacluri. Festivaluri, expozitii, tárguri, simpozioane, 
concursuri, bienále sau retrospective! Sá dám ineredere creatorilor! Sá investim in 
culturá, in omul chipe§! Sá insutim pretul la spatiul verde adiacent Cismigiului, la 
cát face metrul pátrat in Times Square, ináltánd un enorm látit mail cultural, Mallul 
Republicii , ca de capitalá europeaná cultá, valorificánd pe un pian superior, integrat, 
Ateneul, Ceceul, Muzeul de Artá, Sála Palatului, Turnul cu Ceas virtual, Magnolia, 



96 



Biserica Kretzulescu si Librária! Sá facem totul, un fel de Lincoln Center + Met, 
pentru viitorul románesc bucurestean pe meleag ! 

Altfel riscám de se mutá capitala Levantului la Giurgiu-Russe, in loc s-ajungá, 
prin Báneasa si Otopeni, la Ploiesti, si apoi mai departe, spre Alba Iulia! 

Cu timpul, idealistii, marii anonimi numerosi, vor umple cu substantá vitalá 
formele fárá fond, ca dupá 1859 si 1918. Apoi Renasterea noastrá Spiritualá va avea 
cresteri exponentiale, de la Atlantic la Ural, cum ne si dá povatá din Herástráu 
statuarul Charles de Gaulle: tot mai multi italieni, francezi si spanioli se vor simti 
románi. 

Pentru cá odatá obtinute přimele rezultate si dovedindu-ne parteneri seriosi, se 
va aplica pe mai departe numai principiul subsidiaritátii absorbtiei fondurilor 
structurale, „Banii europenilor, banii vostri!", astfel incát toate mafiile locale vor fí 
cointeresate ca baronii sau corsarii lor antreprenori de constructii imobiliare, cánd se 
va pibui 6% si pe culturá ca la oligopedagogie, sá le arate magnatilor capitalului stráin 
de ce creativitate este in staré orice om bine informat asupra sensului spirituál al 
trecerii prin lume dupá parcurgerea Listei de cárti cu subiecte fierbinti si rácorirea in 
bazinul de spiritualitate sub constelatiile kantiene. 

Deocamdatá, la limita umedá, lunecoasá, incitantá, perfidá, dintre omleta 
spaniolá si biftecul tartar, dintre profitabil si filantropie, ne inchinám constatánd 
fenomenalul efort al chioscurilor noastre , strivitor pentru tembeliziuni si pentru 
mediatecile parohiale, de a compensa intelectualiceste Disparitia Libráriilor, 
dezastru national carele ar fi fost imposibil de uneltit si implementat de cátre 
desantatii/racolatii Dusmaniei, ca intr-un sat fárá cáini si fárá internet, dacá - in 
Constitutia Romániei - Art. 1, aliniatul (1), Románia este stát national, suveran si 
independent, unitar si indivizibil, s-ar fi formulat incá din 1991 sau se va formula prin 
viitorul referendum al poporului televizionar antisuperciocoi, astfel: 

Románia este stát national, suveran si independent, CULTURAL, unitar 
si indivizibil. 

O asemenea europenizare pe CULTURAL a Constitutiei ar permite 
ministrilor de pe la noi sá ieie másuri drastice, cum ar fi retrogradarea municipiilor 
fárá de Casá a Cártii, la statutul vechi, perimat, de tárguri , sau comasarea judetelor 
fárá librárii functionale, ori a inspectoratelor scolare ale cáror salariate nu au parcurs 
Listele pisane, asa cum se opereazá deja cu scolile nefřecventate, iar in viitor - cu cele 
nefrecventabile. 

Totodatá, s-ar modifica standardele profesionále, denumindu-se promotér ála 
care rásfoieste si promoveazá doar publicatii cu ISBN, adicá cárti trimise referentilor 
de editoři, rezervándu-se titulatura de eritic literar numai pentru filantropul idealist 
care la Tárgul Gaudeamus, spre deosebire de ingámfatii in suficientá promoteri, 
páráseste aréna centrála, pescuind noutáti si prospáturá de pe inelele excentrice , 
scanánd tarabele editurilor obscure si exotice, iar acasá la domiciliu, ca sceptic 
nemántuit, de-a avut numai esece si deziluzii cu geniile, cáutátor de comori si valori 
incorigibil, pána si-n tomberoane, formuleazá si difuzeazá pasionat o eriticá 
megafilantropicá magnificá la toate pedefeurile interesante cocotate in palmierii 
internetului, ba chiar si la rávasele de talent statutar dupe forumuri sau platformě, 
lásánd desantatilor Dusmaniei gustul amar de castravete cálcat pe vrej, cá RO a fost, 
este si va fi pána in 2222 un nesecat izvor de talente, de geniu sintetic (in functie de 
necesitáti) si chiar de geniu natural, mai ales dacá marii initiati, in emulatie cu 



97 



CNSAS-ul, va deconspira masiv Ustele de cárti/tráiri bune , dezlegánd íntru 
Luminarea Poporului taina secretá a insulei misterioase a spiritualitátii ieftine pentru 
toti, azi cánd sárácia loveste nu numai in vidanjclas ci si in mezelclas chiar si-n UE. 

O nouá directie literará apetisantá e certá mácar in prozá, un timid 
mizerabilism cu iz de uger inábusit, dar concomitent nu se poate trece sub tácere 
emanatia de la prognozatul Referendum Constitutional a unui spectru larg de 
oportunitáti si de facilitáti executive, chiar si la nivelul idealismului liric, prin 
confiscarea de cátre Partidul Cadrelor Didactice a valutei a numai cátorva averi 
inexplicabile, din RO sau DRO, Marea Recuperare putánd atrage si inflácára 
numerosi poeti, acordándu-li-se cam tot atátea prémii pentru poezie cáte-mpart 
actualmente campusurile din SUA la o populatie de vreo zece ori mai maře decát a 
noastrá, stimulándu-se astfel ca un bulgároi de zapadá filantropia liricá si in Levant. 

Nu trebuie neglijat insá gustul fortat lucid, de Gorgonzola Erborinata, pe care 
ti-1 dá cu nagaica dialectica materialista, cá plusvaloare de top, bogátie topless pána la 
nesimtire, bazine de spiritualitate in care sá te simti pur ca-ntr-o pisciná din Miami in 
California cu apá din Gulf Stream, nu-ti poate furniza, cum aráta Leului si maidanezul 
lui Karl Marx de la Academia Stefan Gheorghiu, decát exploatarea la sánge a omului 
de cátre om , Cáci cu cát e angajatul mai calificat, cu atát creste sub Tricolor si 
contributia lui ca salariat cu sau fárá carte de muncá la averea patronului, de sá nu mai 
munceascá familia lui o mie de ani. De aceea, e si normál cá au crescut cheltuielile 
publice pe educatie ca pondere-n PIB: in 2005 - 3,4%, in 2006 - 4,3%, 2007 - 5,2%, 
2008 si 2009 - 6,03%, 2010 - 8,14% si in 2011 - aproape peste 13%, fárá a se 
resimti in salarii sau sporuri, ceea ce ne incurajeazá sá anticipám cá se poate si pe 
culturá o pondere legiferatá similar, licitatiile privind Infrastructura Intelectualá 
urmánd a se aranja subsidiar analogie pentru asezáminte/stabilamente prin autoritátile 
locale din primárii si din consiliile judetene, direct interesate dupá principiul sperantei 
in bloe tot pentru 6 - 12% din PIB , cu itinerarii spirituále si bazine cu tot, adicá 
mediateci, avándu-se-n motivatie si particularitatea economiei mondialiste cá singurá 
cultura il formeazá pe salariat nu doar competent, ci si creativ , pána la geniul sintetic 
cu care el ráspunde tot mai inovativ sarcinilor de geniu obligát care ii revin lui ca bun 
román, in Marea Complexitate, de la patronul natural sau de la patroaná. 

Dimpotrivá, dacá tu ai cu má-ta o fortá de muncá necalificatá, necititá, 
necáláuzitá spirituál, atunci e si capitalul táu cam neproductiv cánd iti pui banul sá 
munceascá, vine profitul cu táráita, si mai e si murdar ruginit a hemospermie, ca apa 
caldá bolsevicá! 

Tocmai aici trebuie focusat postacul constient sá-i sensibilizeze pe filantropii 
nostri, asupra la miliardele de euro ale cát ne coastá la oximoron luxul de a avea 
profesoři, filozofi si artisti neplatiti decent. Dar nu retribuiti de popor numai ca sá se 
amuze doar ei, jucándu-se de-a experimentul de avangardá, ci canonic pe standardele 
de referintá ca sá lectureze in bibliotecile hibride doar liste de cárti si pedefeuri bune, 
serioase , pentru a aprinde apoi luminile de pozitie civicá si a practica Aufklárung-ul 
cel mai ieftin si mai seducátor, incát alegátorii cei mai necizelati initial sá se formeze 
ca cetáteni organizati pe nesimtite. 

Asa cá multe se vor schimba numai in bine, pe másurá ce mogulii si nababii 
reeunose importanta lecturii si-si trimit angajatii la citit, nu numa'n bibliotecile 
traditionale, ci si pe la arhive recente. CNSAS-ul, de pildá, este in acest moment cea 
mai interesantá bibliotecá din RO, dar cánd BN (Biblioteca Nationalá) ruinatá-n 
sediul sfintit prin decenii de lecturá, de agentii Xeniei, sabotatá de ai Dusmaniei, 



98 



decázutá functional cu complicitatea Autoelitei, care nici n-a observat ca nu e-n 
patrimoniu , de nu mai are nici firma la intrarea cititorilor dinspre Lipscani sá atragá 
clienti, va fi datá-n folosintá de Radu Voda cel Cult ca nou local aproape terminat de 
Ceausescu, se va repede supraaglomera , cum e si cu parcárile sau carosabilul 
Capitalei, oricát de neoccidentalizat la zi ar fi fondul de itemi bágati. 

Dará mai mult cu cititori, da, decát cu carte nouá se va intesa, spatiul fiind 
evident meschin inghesuit, mai adápostind si alte institutii, dacá compari pe Google 
Earth cu ce au fratii nostri corábieri tolbiaci de gintá latina si cánd te gándesti cu 
nostalgie la acele visuri imperiále care animau pe invátátorii satelor noastre in 
Rázboiul Sfánt, de se báteau cu atáta vitejie, in řřuntea ostenilor plugari, pentru 
mutarea hotarului nostru, de pe Siřet, unde-1 fixeazá adevárul de azi al nechezolilor, 
tocmai la Cotul Donului, in Caucaz si in Crimeia noastrá. 

Iacá dar de ce, proclamándu-se Románia stát CULTURAL si crescánd 
necontenit, exponential, foamea de carte si setea de informatie, cuvine-se cu adevárat, 
a se plebiscita si un codicil la Constitutie, reglementánd ca nu se pot confisca in RO 
averi inexplicabile sau obtinute din afaceri cu statui decát cu o singurá destinatie: 
dotarea bibliotecilor, in calitatea lor de mediateci de informare publica , la standarde 
occidentale, cu frecventá obligatorie , fireascá si certá de indatá ce cresterea 
productivitátii muncii ne va permite márirea tuturor salariilor si pensiilor, iar cetátenii 
nu vor mai pláti rate la bánci timp de 12 luni, dacá ei actioneazá in colaborare cu 
autoritátile administratiei publice locale pentru dezvoltarea bazei materiále, 
modernizarea si optimizarea serviciilor culturale necesare comunitátii locale, pentru 
protectia si promovarea culturii, sau pentru protejarea si punerea in valoare a 
patrimoniului cultural national si a altor asezáminte. 

Cáci fárá megaintelectuali, indiferent cum se formeazá echipa, etalonul de 
calitate s-ar bulibási complet, indiferent cum se formeazá an de an megaechipa, 
marele repros fiind strategie , iará nu pe textul care te abureste si iti adoarme, ca si 
prestatia mediatizatá, adrenalina confruntationalá, cá de ce nu s-au preocupat Ei, zeii, 
de emanciparea cadrelor didactice ca o curea de transmisie preuniversitar- 
lovinescianá de la gándul universitar la gloatá, simplificánd cu satárul ideile 
complicate, si cá de ce n-au dat la popor mediateci, apelánd insistent la presedinti si 
la moguli/nababi, aceasta, filantropia de stát si privatá pe Infrastructura Intelectualá , 
fiind Calea de a ie§i pe deplin din colonialismul generátor de realism magie, 
existánd la noi un fel de ingámfare de la fotbal fatá de columbienii lui Gabriel García 
Márquez, dar baga tu, parlamentarule/primarule, pe Google Images: 

Perugia: Bibliomediateca Sandro Penna 

Seattle Public Library 

Geisel Library, University of California, San Diego 

New Latvia National Library 

O sá-mi zici cá ástia šunt mai avansati, de-aia nu ne permitem sá huzurim la 
fel ca euroatlanticii, dar postacul din subteraná va obiecta imediat cá Letonia a iesit 
din acelasi colonialism marxist ca Románia! Si ca sá-ti iasá din cap ingámfarea, stai 
sá vezi de ce trebuie abandonat Bucurestiul fácándu-se capitalá nouá la Giurse! 

Hai sá luám din Columbia nu Bogotá (7-8 milioane locuitori), ci un oras de 
provincie, Medellín, mai compatibil pe populatie in zóna urbaná cu Bucurestiul ca 
resedintá a mai toatá Autoelita noastrá, care se jeneazá a se-nmulti, deci a mai tot 
Topul Forbes, si sá-1 cáutám de biblioteci tot pe Google Images: 

Biblioteca Publica Piloto (UNESCO 1952) 

Biblioteca de Empresas Públicas de Medellín 



99 



Biblioteca Central Universidad de Antioquia Medellín 
Biblioteca Efe Gómez Medellín 
Biblioteca Leon de Greiff Medellín 
Biblioteca Tomáš Carrasquilla Medellín 
Biblioteca San Javier Medellín 
Biblioteca Parque Espafia Medellín 

Fárá comentarii! Ce putem opune? BCU-ul doar. §i cum stám cu restul 
Infrastructurii Intelectuale? Dezastru. Parcá ieri au dat hunii, turcii, tátarii si cazacii! 

Nu putem recupera Hiatusul decát devenind prin referendum Stát 
CULTURAL orientat spre Marea Recuperare si, deci, spre Mántuirea Neamului, 
bazándu-ne atát pe filantropia de stát cát si pe mecenariatul preventiv din rándurile 
upercut class. 

Fiind si optimisti, deoarece, contrar asteptárilor Xeniei si Dusmaniei cánd 
mizeazá ele pe Explozia Sociála, fatá de Revolutie a evoluat deja preventiv in propriul 
ei profit burghezia de merit, fiind azi pe deplin capabilá de creier si de ratiune ca sá- 
si aducá obolul filantrop la rafinamente, ca occidentalizarea facilitátilor Bibliotecii 
Nationale „Neterminata" si la ináltarea competitivá simbolic citadin ca rivala turistic 
Casei Poporului a Catedralei Mántuirii Neamului „Neinceputa", dotatá si aceea cu o 
mediatecá impresionantá, completá, unde vei gási ráspuns la orice íntrebare care s-a 
pus vreodatá in istoria omului religios. 

Dar generatiile de azi ale continentalilor UE isi permit, in contrast cu insula 
noastrá tricolorá, sá paraziteze turistic pe patrimoniul strámosesc. 

Ce lásám noi viitorimii din 21 12 si 2222? 

A venit ora clasamentului adevárului sá recunoastem acum cá avem nevoie 
arhitectonicá din partea cleptocratiei la turism de hoteluri particulare ca la Paris, nu 
de megacoteturi, sá-ti inviti partenerii/partenerele de afaceri, sá le subtilizezi cu má-ta 
piuitul, si de un grandios super-cimitir la Báneasa la standard UE, dotat cu frigidere si 
catacombe pentru vipuri, pázit de bodiguarzi nemuritori pentru conservarea operelor 
de artá funerará recentá, de patrimoniu, experimentaliste, postmoderně. Poate punem 
si de-o inc-o Catedralá nordicá acolo, posibil votivá cá nu i-a prins nimeni , 
Necropolá a Filantropilor, care sá rivalizeze stilistic cu Doma Scánteii cánd vii 
dinspre portile aeriene ale Capitalei. Numai mintile luminate pot lumina masiv masile, 
asa cá Catedralá Luminárii Poporului de la Báneasa , cánd se va proiecta, va trebui 
gánditá transcendental suspendatá de cer cu corzi rezistente ca heideggerul, iar 
noaptea este evident cá trebuie sá fie máturatá simbolic cu lasere si proiectoare zen 
metafizice, de brand Jarre si Calatrava, scopul suprem al mediatecii (Hybrid Library) 
sponsorizate de Marele Anonim fiind a ne pregáti aristocratia cosmopolitá pentru 
HyLife, si pentru viata de apoi, nu la Malibu, ci-n Agora aici, unde misuná filozofii 
printre tarabe si prin Stoa, ca in Athens licuricii, unii autentificándu-se, altu ba. 

Ci nu e lucru mai util ca apa, de báut sau de scáldat, de sá silabisesti din rerul 
41 metrou usor lejer bucurestean, cátre Uverturii, la un cilindru de afisaj cu hexagon 
cu capete de lei leit parizian, si-n loc de chemári la teatru sau la opera, sá-ti notezi 
doará anunturi utilitare, cum ar fi cá Execut Puturi, sau Refaiantez cadá, de parcá-ti 
vine chiar sá-ti refinantezi beutul, cu urári pe la botezuri, neuitánd cá filantropia este 
ereditará, tatál Grófului Széchenyi István ctitorindu-le ungurilor sái, precedánd pre 
fiul, Muzeul National si deja Biblioteca Nationalá! Fiul isi va sacrifica un an venitul 
pentru Academia de §tiintá (cu multe Nobeluri!), va face pentru turisti Podul cu 
Lanturi si va emite cátre boieri apeluri structurale la civilizatie, ca Dinicu Golescu, 
opunándu-se totodatá lucid extremismului nationalist al lui Lajos Kossuth. 



100 



Ci indrágostitii care au dat roatá cu inima sáltánd de bucurie noului local al 
Teatrului Masca din Bulevardul Uverturii, de la lacátele de iubire ale cáruia dupe gard 
a dispárut fragila statueta Pupicul, sau localului clasic alb-galben festiv cu arcade si 
coloane legionar-sovietice pentru páce al aceluiasi din Bucurestii Noi teatru - 
ínfrátirea intrepopoare, nu pot sá nu fie de acord cu proiectul filantropie ca fiestecare 
Sector al Capitalei sá se autodoteze cu minimum un mail cultural (minimal 
Bibliothěque publique ďinformation), inainte de a avea arene, sáli de sport si piscine 
pentru muschi - Itinerariul Spirituál si Bazinul de Spiritualitate fiind prioritáti 
nationale pentru igiena sufletului románesc. S-a vorbit pe net despre mallul cultural 
Rahova-Ferentari, ba chiar de un muzeu al etniei rrome. Mácar obiectele create de 
mesterii lor populari, si ar impresiona profund. Plus componenta exoticá. Ar fi un 
obiectiv turistic remarcabil, foarte frecventat, cum e unul la Berlin, altul la Paris. 

De fapt, ar trebui sá avem, pandant la Muzeul Táranului Román, si unul 
al etniilor conlocuitoare. Cum si un Rádio Románia Multicultural! 

Prin urmare, nu numai bogatii románilor trebuie sá deviná mari filantropi, ci si 
ai minoritátilor, contribuind de-o pildá generos la inlocuirea ardeziei moldovenesti cu 
tabla de zinc orbitor euroatlantic pá Palatul/Pagoda Culturii din Iasi, dupá cum turistii 
si armatorii greci constienti dupe Litoral ar putea face chetá contribuind la o statuie 
cát a lui Ovidiu pentru Demostene Tranulis, filantropul regál care au ridicat ín 
Constanta lui Mazáre, pe vremea luiNicolae Iorga, Teatrul Fantasio si biblioteci. 

A sti ce nu se poate, a re-inváta de la filantropii capitalisti cum sá executi 
opere de binefacere, e si scopul ultim, divin, al integrárii noastre euroatlantice! 

Ah, vai-vai! Ce rusine! Ce rusine! Sá ai bani, sá-ti mai rámáná bani pe card, 
si tu... sá nu fii filantropii! Cánd resimtim atátea gáuri cu oroare de vid in svaiterul 
spiritualitátii urbane/rurale, cu toate cá liliacul a-nflorit si privighetoarea cántá, la 
pereti, telespectatorilor dináuntru. Dar de te-ntorci la argument machetánd Biblioteca 
Nationalá si Catedrala, atunci te si miri cá trei lulele, trei manele, trei silicoane/ 
cupole, ai cu ce sá-nchegi o-ntreagá spiritualitate, recunoscutá si respectatá de toti 
turist ii/veneticii. Extrém de important este, vasázicá, extremismul de sá ne iubim ca 
fratii si, toastánd patriotic, sá plimbám cát mai des pocalul, ca-n timpuri legendare, 
cánd anticii numeau Panonia noastrá „Pásunile Dacilor". Si ne-ntrebám: ce ne-a lásat 
nouá, ca avanpremierá la Marea Recuperare, istoria patriei? Mánástiri! Si cetáti! 
Rareori cáte un conac. Niciun Schonbrunn! Niciun Versailles! Niciun Ermitaj! Niciun 
Topkapi! 

E ca si cum noi románii n-am fi suferit exploatare! Dar, din pácate, n-a fost sá 
se intámple asa, sá acumuleze niste románi jecmánind románi capital si sá-1 
investeascá in localuri de citit (Volksbibliotheken und Lesehallen), pinacoteci, sáli cu 
orgá, mediateci. Marile imperii sufocante au dat de veacuri spagá si desantati la clasa 
noastrá politicá si intelectualá, elitistá, de origine stráiná, cumaná, si au secátuit to-to- 
to-to-tot, nelásánd boierimii compradore decát singur lux, dreptul la necropole, adicá 
la unele mánástiri sau bisericute de interes comunal, nu de nivel cetate. 

Si tocmai fiindcá avem atáta de recuperat, čine nu-i filantrop trebuie impozitat 
exemplár! Sau mácar trebuie injugat la plugul lecturilor de pe Ustele cele mai grele. 

Oricum, cánd poporul va ajunge la putere si cetátenii nu vor mai pláti rate la 
bánci timp de 12 luni, el va legifera pe vecie interzicerea subventionárii partidelor 
politice, sau se va ajunge mácar la un consens, cá orice capitalist din Top 667 va avea 
voie sá sponsorizeze doar UN SINGUR partid politic sau politician, iar optiunea sa va 
fi publica, transparentá, dacá dá si la altii sau la toti riscánd confiscarea averii si 



101 



dirijarea ei ín totalitate spre Infrastructura Intelectualá, care oricum se va ímbogáti 
prin evacuarea demnitarilor din Casa Poporului „Nicolae Ceausescu", din Palatul 
Victoria si din Palatul Cotroceni. 

Cáci de cándu Dumniezáu 1-au zidit pe om ca sá nu-1 batá cu biciul, filantropia 
invoalvá in sine mántuirea bogatului, ca si a cámilei reprezentate prin dromaderii 
istorici de la Pisa. Fiindcá numai bugetarii - neste paraziti pentru guvernanti cum e si 
pensionarii - sade rusine sá ia spagá in oránduirea contemporaná. Pentru antreprenori, 
ca moguli ori nababi, e insá firesc sá se mai scape, deoarece ástia au posibilitatea sá-si 
permitá de a se achita fatá de Popor, si fatá de táriile ceresti, prin filantropie care se 
scrie adánc scrijelat/tatuat cu liteře de aur portocaliu rosu montan cianotic pe hrisoave 
indegradabile. 

Tocmai minoritátile ar trebui, din altá perspectivá, sá se arate mai iubitoare de 
Patrie decát cea majoritará , indignate chiar de acest postrománism al románilor indus 
de nechezoli si desantati, de aceastá urá teoreticá de sine a románilor, care le pune pe 
ele íntr-o maře incurcáturá ideologicá, asemánátoare cu cea in care se gásesc 
hrápáretii, cleptocratii románi si stráini, ezitanti ce sá mai facá cu banii, care ar fi voia 
lui Dumnezeu sá deviná cei mai filantropi dupe mapamond, sá investeascá amplu, nu 
in anumiti microintelectuali ca slugi si argati de gascá, ci direct in Infrastructura 
Intelectualá accesibilá tuturor, din teamá de Atotputernicul, pentru cá in nicio altá 
tará de pe mapamond ei n-arfi reusit sá acumuleze averile din ROfárá sáfie prinsi. 

Trebuie repetat la nesfársit, indecent, creierul cu ceapá cá tine de est-etica 
calocagaticá datoria ca čine are corp frumos, suflet sánátos, iubind Tara, Poporul, cu 
tot cu valorile euroatlantice si pacifice, sá se cam preocupe indirect de infiintarea de 
malluri culturale si pizzárii prin convingerea sau constrángerea timizilor mai puerili 
din Top 667 sá se afirme ca filantropi cu ochii lunecosi, deci ca oameni chipesi. 

Apáránd vatra si neamul pe pian planetar, in generál filantropii nostri nu 
trebuie sá se mai zgárceascá deloc, ci sá se afirme plenar in a initia si finanta fárá 
niciun fel de emfazá un numár tot mai máricel de actiuni culturale pe frontul nevázut, 
intr-un permanent rázboi tácut, tip „roza vánturilor" in sensul goethean de 
Weltliteratur, nu numai audiovizual ci si pe bazá de liste sau de combinatii de cárti 
bune, prin manifestári atractive organizate si desfásurate sub cerul liber sau acoperit, 
cu precádere in domeniul economic, sociál, politic, juridic, militar si informational, 
consolidánd sau adáncind astfel nu numai bazinul nostru de spiritualitate ci si insusi 
conceptul nostru de securitate nationalá, care nu se mai ajunge cu banii de la o luna la 
alta, nici mácar la nivel de honorables correspondants, periclitándu-se siguranta 
itinerariului spirituál privat, protejarea resurselor solului sau subsolului si chiar 
valorile spirituále canonice sau incá in curs de clasificare dupá discutarea lor in 
contradictoriu de cátre specialistii care au rezistat tuturor vicisitudinilor si sensului 
istoriei tocmai printr-o culturá majora, la care s-au conectat in prealabil. 

De fapt, asa cum cartea buná de pe listele Itinerariului si Bazinului spirituál 
mátráseste presa buná tipáritá din chioscurile comertului strádal sau ambulant, fiindcá 
gazetarii nu prea mai šunt decát scriitori deghizati, rezistenti ca tonomatele prin 
culturá, si partidele televizionare tind a le inlocui pe cele traditionale, bazate pe club, 
sediu, čase de bani si čase de invátat ce sá faci acasá, este limpede cá poporul va avea 
un cuvánt tot mai greu in Epopea Wash si cá deja o sursá de finantare pentru 
Infrastructura Intelectualá se převede a fi chiar fondurile europene nerambursabile. 

E un adevárat páriu cu patriotismul al Autoelitei sá-si puná mintea la 
contributie megaintelectualii momentului pentru a contabiliza cáte miliarde de euro 



102 



nu s-au absorbit de la 5 martie 1998, de la asasinarea mitului eminescian íncoace, iar 
suma finála sá se distribuie echitabil pe toti membrii clasei politice, pentru a se 
intoarce apoi la popor, recuperatá prin executii silite de la marii vinovati si de la 
ciocoi sau superciocoi, sub forma de Infrastructurá Intelectualá si sculárie academicá 
de standard Occidental, de care sá beneficiem toti, ca si de eliminarea salariilor pentru 
parlamentari, ministři, primul- ministru si presedinte. 

Cáci, dinaintea videocamerelor ascunse ale Celui Perfect, nimeni maimutá de 
om nu merita sá-si inzeceascá averea dupá Aia din Decembrie, dupá Revolutie si 
Contrarevolutie. Mentalitatea celui care si-a multiplicat-o de 1 milion de ori in Epoca 
Mooye fárá sá fie prins nu poate fi decát delirul cástigátorului la loterie, ce-am avut si 
ce-am pierdut, tata carduri n-a avut! Deci el nu va sti, pentru cá n-a primit educatie 
aristocraticá, tehnicá si eroicá, adicá filantropicá, pe ce sá dea banii dacá nu citeste 
liste de cárti filozofice care sá-i explice á rebours soarta si destinul, in viatá oare ce-i 
pe primul loc, adicá in sens tragic grec ce se merita sá ai, ca sá fii cu adevárat tocmai 
tu barosanul vietii tale, nu sá ti-o dirijeze alea din staff. 

Insá nu doar unde-i culturá majora cácáláu se formeazá in scoli filantropi din 
bogatii a cáror avere s-a constituit in familie, pe durata a mai multor zeci de generatii. 
Ei pot apárea si spontan, ca ciupercile dupá ploaie, chiar si unde nu mai šunt profesoři 
capabili de titularizare, dar existá in compensatie amenintare mutagená de Explozie 
Sociála sau de Nouá Revolutie. In plus, Luminarea Poporului, lupta necurmatá pentru 
occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale si Emanciparea Cadrelor Didactice šunt 
din vremuri imemoriale intim cuplate cu Genializarea Obligatá a Supradotatilor si a 
tuturor atitudinarilor, pentru a da la popor opere la standardul de calitate a cárui 
stachetá au ridicat-o Eliade, Cioran sau Eugěne Ionesco la ináltimi greu de atins fárá 
Bibliotecá Nationalá in RO, fárá Catedralá a Mántuirii Neamului sau fárá exploatarea 
infrastructurii intelectuale a altora in DRO. 

Filantropii nostri pretutindenari trebuie atunci impulsionati de cátre postaci sá 
se grábeascá, deoarece editorialistii din balconul de fildes nici mácar nu le-au fixat 
pána acum liste de ce cárti sá lectureze, altele decát márfurile mediatizate! Iar dacá 
euro atlant icii ar sta numai trei sáptámáni in crizá, cu benzináriile inchise, prábusirea 
democratiilor si revenirea la neonazism sau la national-marxism ar fi inevitabilá. Cu o 
maře deosebire: pána si cei mai cáposi dintre extremisti au inteles de la televizor cá nu 
e avantajos a extermina pe čine ai mai exterminat. Trebuie, evident, sávársit ritualul 
unificator al noului totalitarism cu o altá jertfá . Iar semintia care, dupá ratarea 
calificárii pentru Cupa Schengen, colecteazá ca un buboi cel mai mult dispret pe 
continent, si cea mai maře urá printre vecini si printre elitele conlocuitoare, evident cá 
este Neamul Románesc, dar cei mai multi se face cá nici nu stie si e si normál cá nu se 
pune deloc presiune pe guvern ca sá infiinteze, intái virtual, pe web, apoi c-un buget 
cu 33% peste al ICR, un institut nou, ISMAR, adicá Institutul pentru Semnalarea si 
Monitorizarea Antirománismului. 

Refuzul Occidentului de a condamna ferm comunismul vine nu numai din 
criptorasismul cá fiind voi esticii Galitiei Mari, de la Adriaticá la Baltica, niste barbaři 
de calitate inferioará, n-ati stiut sá aplicati corect geniala doctriná a lui Karl Marx al 
nostru. Explicatia de tip voi ati tras in voi a Revolutiei Románe are avantajul cá pe 
baza acestei dovezi de lipsá de intelligence, abandonul de la Yalta este scos din 
istoria abjectiei euroatlantice, si va duce prin insisi scriitorii la produse spirituále 
idilice, cum si din cedarea Bizantului, incorectá politic, cátre turci a iesit delicioasa 
bombonicá a lui Mozart, Rápirea din Serail 



103 



Si totusi, epocile progresiste vin si se cunosc dupá fenomenul ca elanurile 
romantice ale junimii concurg cu názuintele filantropice ale boierimii. 

Important e a practica intensiv cetitul cártilor , nu doar uitatul la tembelizor sau 
corespondenta pe net. Čine se preocupá de mántuirea sa mácar, dacá nu si de a 
Neamului, trebuie sá inchidá televizorul, iar la blogging sá nu acorde mai mult timp 
decát la jogging, potrivind mobilul pe Countdown Timer sá-1 intrerupá nemilos ca o 
arestare cu mascati si zgárcindu-se fara maře pagubá la Friends, care fiecare vrea sá 
fíe citite doar mesajele si postárile lui, nu si el pe ale tale , si nici nu te anuntá ca 
scriitor, dacá alti scriitori scot o petitie civicá, ca sá nu-ti faci si tu publicitate cánd a 
zice crainica čine se prenumárá printre semnatari. 

Fiindcá pe scara in spirála a evolutiei istorice, cánd acumularea mijloacelor de 
productie spirituále in Inřřastructura Intelectualá permite relatiilor de creatie artisticá 
sá se apuce de Marea Recuperare, atunci deducem cá si poporul a evoluat, acumulárile 
cantitative de lecturi asiguránd evaluarea calitátii si el devenind, din gloatá, public . Iar 
in acest stadiu inalt, dar nu ultim, de dezvoltare spiritualá a Neamului, in ascensiunea 
pe piscuri spre Mántuire, se produce o initiere din clasa mystérium tremendum, cánd 
Luminarea Poporului se íntrerupe brusc, cum motanus mutantus se stinge 
iluminatul strádal la rásáritul soarelui nou peste megapolisul bucurestean intr-o 
dimineatá a muncii noi. Cáci odatá cu Marea Recuperare se demareazá pe o 
Inřřastructura Intelectualá satisfácátoare privatizarea efortului spirituál si, in 
consecintá (si ce consecintá, maestre!), antrenorul cultural purcede la a se preocupá, 
pretutindeni in RO si DRO, de Luminarea Discipolului , in speciál pe baza 
Itinerariului Spirituál (cele 100 de cárti sau tráiri initiatice) sau in cazul discipolilor 
capabili de performantá, scáldátoarea nouminoasá, Bazinul de Spiritualitate de 
1001 opusuri si tráiri initiatice ale vietii. 

De ce Marea Recuperare e doar o maře trecere de la Luminarea Poporului 

la Luminarea Discipolului? Fiindcá inainte de a avea Acropolele, grecii 1-au avut pe 
Homer! Chiar presedintele Romániei - are, n-are treabá cu de-ale spiritului la 
Chtonia, zeita mallurilor - potrivit art. 90 alin. (2) din Constitutie, el jurá sá-si 
propáseascá spirituál si materiál poporul pe Constitutie, iar Constitutia e o Carte ! 

Numai čine dispune de Bibliotecá Nationalá isi permite, vasázicá, Luminarea 
Poporului si numai antrenorul cultural care a citit cárti poate fi autorizat in lumea 
civilizatá, adicá lumea filantropicá, sá se privatizeze pe Luminarea Discipolului. 

Cine-si mai aminteste emisiunile lunii trecute? Sau mesajele iacacui? Stiti voi 
cá unde noua generatie nu-si mai insuseste decát competente, adesea de la 
incompetenti sau řřaieri, nu si sub forma de pilule cultura de bazá a omenirii, acea 
societate n-are decát o memorie de 4-5 ani, ca a unui mucos de grádinitá? Ceea ce nu 
stimuleazá, ci tarmazeste progresul dezvoltárii! Mai poate aia sá-si apere interesele in 
contra la transnationalele care-si calculeazá strategiile si conspiratiile modelánd 
scenariile si viitorul nostru plin de ořuri cu supercomputere de ultim rácnet? Nuuu! 

Parcá era mai bine inainte, zice aici nechezolul de ambe spěte cosmopolit, 
nostalgie al deznationalizárii habsburgice, dar nici sub tarism nu era insuportabil. 

La 1909, cánd la Chisináu nu apárea in románeste decát Luminátorul, 
Bibliotecá oráseneascá era frecventatá de vreo 2000 mic-burgheji, 421 dvořeni, plus 
negustori, tárani, militari si 3 clerici, care deci o foloseau corect, ca centru public de 
informare, nu numai ca spatiu al plácerii de a čiti. Dar cátá spiritualitate! Erai un 
scriitor ínteles in oras dacá aveai 90 de cititori. Pe cánd astázi, vědem la tembeliziuni 
cáte un guru analfabet dar viclean pána la clarviziuni apocaliptice care joacá si 
retroactiv si, prin contrast, ne putem váita nu numai de šuflete moarte (de-alea řádem 



104 



gogolian), ci si de cárti moarte, cum nici studentii nu mai citesc, primejduind grav 
puntea indestructibilá dintre generatii, de putem chiar scrie pe pod, cu flori, ca pe 
ambele maluri ale Prutului s-au comis multe nerozii ín Epoca Mooye, nemaicitindu-se 
pentru Desteptare, iar prostia ca bezná fara de libráriile Luminita se pláteste scump de 
cátre to ti! 

Industria si agricultura irigatá románá din RO nu trebuia mai intái sá fie 
nimicite si apoi privatizate, ci invers. Noul proprietar, nestiind ce sá facá cu capitalul 
pleascá a intrebat un prieten stráin, ingrosánd asa rándurile burgheziei compradore, 
care a vándut tara. Analog, Cenaclul Flacára era si el o institutie industrial-agrará 
cláditá de tineret in ani grei de trudá, talent (anti)clerical si pasiune. Ca intámplare 
literar-artisticá, el ar fi putut fascina si aduce pe stadion (de aici si strategia culturalá 
de azi bazatá pe investitii in palestre si bazine spirituále) zeci de mii de tineri chiar 
dupá 1989, evident condus nu de Páunescu, Vadim sau Stan, ci de vreun om frumos 
recent, incisiv ca Andreescu, Miháies, Stefan Borbély, Pora, Mungiu-Pippidi sau 
Pátrásconiu, lámurindu-ne astfel cá substratul aderentei de masa nu era utecist sau 
ceausist, ci patriotic. (Termenul national-comunist e doar o injurie criptohorthistá, la 
care se ráspunde invariabil cá nu pentru cá a fost foarte román merita impuscat 
Ceausescu, ci pentru cá a fost prea de tot marxist!) Cu o singurá conditie: clasa 
politicá si intelectualá sá fi valorificat, printr-o politicá de recuperare pasnicá a 
Basarabiei, EXCELENTA educatie patrioticá de la o profesorime incá nebatjocoritá si 
fraieritá - istoria sfártecárii teritoriale de la 1940 se scrisese corect! - educatie eroicá 
parcá anticipánd destrámarea URSS, primitá de acel irepetabil tineret, care au fácut si 
Revolutia, si Manifestatia anticomunistá din Piata Universitátii, si Demonstratia 
monarhistá din 23 aprilie 1992 de Sfintele Pasti cátre Regele Mihai, tineret carele prin 
Noii Golani si prin altii ne aduce aminte mereu cát šuntem de indatorati cu Mica 
Recuperare, cu Abolirea Hiatusului, cátre Neamul Románesc , iará nu numai cu 
achitarea pána in 2222 a dobánzilor cátre capitalul stráin. 

Sá nu uitám cá misterele Revolutiei Románe šunt nimic fatá de enigma 
refuzului elitelor románesti financiare, politice si intelectuale de a nu rata monarhia 
dupá modelul iberic si de a recupera mácar Basarabia dupá exemplul aliatului german 
in reunificarea patriei, refuz teritorial care poate fi usor interpretat de europeni ca 
dezinteres si pentru Transilvania, unde spatiul zis HarCov observá un europarlamentar 
cá e o nimica toatá, cam cát Kosovo! 

Disparitia in pliná putere creatoare a poetilor Grigore Vieru si Adrian 
Páunescu, fárá a fi apucat vremuri unioniste, in care si-ar fi putut etala adevárata 
másurá a talentului de a insufleti masele, pare a tine de insusi Nenorocul románesc. 

Dar, cu toate cá ratonii, mancurtii, renegatii sau desantatii nostri, sau 
megaintelectualii cánd s-au purtat ca niste nechezoli de ambe spěte, nu i-au formát pe 
politicienii cleptocratiei si tehnocratiei prin analisti in spiritul Micii Recuperári, adicá 
al contractiei Hiatusului prin unionism, monarhism si reprimarea bolsevismului, noi 
nu trebuie sá desperám de popor, ci sá ne purtám ca niste optimisti. Tocmai de aceea, 
mult tineret idealist a přivit cu inima bátánd spre Chisináu, spre románismul cel mai 
primejduit, de unde in august 1989 a sunat Desteptarea Nationalá, pornind renasterea 
artisticá si moralá, unii critici cu adevárat profesionisti salutánd ulterior entuziast si 
fracturismul lui Crudu, §ipizdetismele lui Vakulovski! 

Din perspectiva tranzitiei de la Mica Recuperare, monarhicá, unionistá si 
antibolsevicá, la Marea Recuperare, cea literar-artisticá, postacul nostru unelteste 
pentru socialismul utopie cel martirizat, maturizat si mereu perfectionist din vremurile 



105 



lui Robert Owen, Charles Fourier, Étienne Cabet, Henri de Saint-Simon si Teodor 
Diamant pána in ale lui Joan Baez, Allen Ginsberg, Muammar al-Gaddafi, Madonna 
si Hugo Chávez, punánd seará de seará la vecernia webisticá presiune pe cleptocratie 
si pe burghezia de merit, pe toti magnatii din Top 667, determinándu-i crestineste ca 
sá ia de bunávoie si fara amenintári model filantropie de la fratii mai mari, Warren 
Buffet si Bili Gates, ca sá ne cedeze nouá la toti, incá din timpul vietii constiente, 
minimum 50% din averi guvernului si agentiilor de dezvoltare, pentru a fi investite 
bugetar in Infrastructura Intelectualá, construindu-se si in RO ca-n DRO investitii si 
licitatii, ca mediateci, malluri culturale, cetáti si cetátui ale stiintei, teátre, 
cinematografe, sáli cu orgá, muzee, temple si tabere sau čase de creatie, de care sá 
beneficieze si sá se bucure toti creatorii implicati in Luminarea Poporului privind 
valorile europene cele mai celebre, si in Marea Recuperare a disponibilitátilor creative 
ale sufletului románesc, care n-au putut incá rodi in váltoarea vremurilor. 

Nu trebuie ignorat niciodatá propedeutic cá asa cum bagi 6-12% din pib in 
educatie ca zidire si totusi dupá licitatii nu creste leafa la profi, ci dimpotrivá, scade, 
asa tine proiectul tranzitiei ca fezabilitate si pe culturá, de sá-ti tragi invátáturi cá e 
fezabil pe seriitori si artisti a se implementa pe pian local nenumárate licitatii de 
investitii imobiliare in Infrastructura Intelectualá, care ne lipseste aproape complet, 
dacá ne raportám politic ca firmě de constructii si domenii conexe la ce muzee si 
mediateci dá la popor clasa financiará, politicá si intelectualá a Occidentului liberal. 

§i atunci ne intoarcem la argumentul filantropie cá ori de cáte ori gándirea se 
gándeste rusinatá la origini, anamnéza páná-n debaraua amnioticá ne aminteste cá 
fílozofia, ca practicá embrionará soteriologic, s-a náseut din necesitatea de fier solid 
rigid ca inteleptii cetátii sá poatá indruma bogátasii pe ce sá dea banii , ca pe niste 
mucosi, Infrastructura Intelectualá putánd fi tot atát de rentabilá ca si stadioanele si 
bazinele de spiritualitate. Dar nu in ora morfii lor, cáci asa cum observa si gorjanul 
Gorgias, šunt, existá fápturi ale neantului care nici zeilor nu le prea plac: bogatul 
nefilantrop, amárátul fudul si curvarul bátrán in sensul cá e rusinos de jenant sá mai 
practici dialogul filozofie la bátránete , finalitate in care pe linia de sosire n-ar trebui sá 
ai decát certitudini, iará nu de tánár efeb sá reflectezi cánd ti-o pune Viata, intrebarea 
despre cum iti potrivesti GPS-ul incá inainte de a te angaja intelectualiceste pe 
carosabilul umed denivelat al unui proiect. 

Dupá cum se stie din teoria corzilor, si concordá statistic, orice financiar 
substantiv se pricepe la exploatarea omului de cátre om, dar el nu are imaginatie cát 
sá-si reprezinte mintal ce vrea sá realizeze personál in viatá, ce sá mai facá cu banii, 
tot asa cum tovarásul Cea, in leadershipul acreativ al national-comunismului 
oximoronic, solicita machete uriase si un bránci pentru a decoda viziunea arhitectei 
sále, interogándu-se ce-are ea in cap, care este conceptia, viziunea ei, ca si cum n-ar fi 
fost deja de fatá-n spiritul Epocii Margaret Thatcher, Ronald Reagan, Helmuth Kohl, 
Milton Friedman, Friedrich Hayek, Wittgenstein, Alexis de Tocqueville si alti 
intelectuali cu fatá de carte (facebook), competenti sá-i explice gándirea liberalá cá 
mai intái gloata trebuie pauperizatá pána pe marginea exploziei sociále in societatea 
deschisá si abia pe urmá capitalul de speculatie, dobándind un exces de ofertá de fortá 
de muncá, sá pláteascá filantropie intelectuali care sá se organizeze si sá formeze alti 
intelectuali in idealul de sá propováduiascá aceeasi filozofie bugetará speculativá 
infiripárilor gregare de la parastase ale pensionarilor. 

Or, rostul filantropiei nu e a facilita intelectualului sá-si gáseascá Stápánul , in 
absenta cáruia prezenta sa ca maidanez in Lume e perceputá ca o absurditate, ci a da 
la popor Infrastructura Intelectualá ca sá se catere pe ea spre absolut toti supradotatii 



106 



dispusi sá practice cu plácere Luminarea Poporului cát sá se bucure constient 
populatia de Marea Recuperare, care de fapt e procesul ascuns, intim esoteric, focusat 
pe Luminarea Discipolului, desi Mántuirea e colectivá, se aplicá Neamului. 

De aceea, uniunile de creatie bazate pe contacte euroatlantice se preconizeazá 
sá invite anual cáte o delegatie de potentiali filantropi pentru a se documenta 
Occidental care este situatia in DRO, cum se pot sluji acolo románii de infrastructura 
intelectualá a altora si de sculária lor academicá fosforescentá, pentru Marea 
Recuperare de care, soteriologic si logic, avem atáta nevoie pentru Mántuirea 
Neamului, cáci horele columnare tropotesc pána astázi in rezonantá cu ciclurile solare 
si cu armoniile microcosmosului, ancorate doar de Chtonia, zeita mallurilor. 

Ce te invatá filozofia si pe tine, tinere nechezol, fiind tot alegerea corectá a 
Stápánului. Iar pentru viata viitoare, cá trebuie sá ginesti din timp dacá ai tái rateazá 
Mántuirea Neamului, incát sá-ti salvezi sufletul mácar tu, prin opera de filantrop 
cultural, asiguránd stimatilor concetáteni Ustele de cárti bune dupá care numai unii le 
cam tánjesc atát paranormal cát si biblioterapeutic, ori ca drumeag, ori ca scáldátoare. 

Dragi filantropi muritori, sá ne gándim bine la viata vesnicá si la mecenariatul 
preventiv, evitánd ca Cetatea Artelor si Stiintelor din campusul de la Mágurele sá se 
reabiliteze, intru Luminarea Poporului, prin confiscarea cátorva averi inexplicabile. 

Pentru inceput, prima cursá charter, ar putea alege locul cel mai vizitat de 
románii duši la muncá in Spania, anume La Ciudad de las Artes y las Ciencias din 
Valencia, care e si un pilduitor exemplu de ce poate face o monarhie pentru 
Luminarea Poporului, cum ar fi: 

http://www.cac.es/ 

http://www.holavalencia.net/2009/ll/08/ciudad-las-artes-y-las-ciencias-aka-city-of-arts-and- 
sciences/ 

Nefiind de lepádat nici a lua model pentru Cetatea Artelor si Stiintelor din 
Mágurele, Ilfov, de la řřatii nostri parizieni: 

http://www.cite-sciences.fr 

Sau de la marii pedagogi elvetieni, pe unde putem avea si conturi: 

http://www.technorama.ch/fr/ 

Sau incá, la sugestia domnisoarei Maitreyi, in drum la sex exotic sudest 
asiatic, un pare de distractii stiintifice din Calcutta, unde datori šuntem ca filantropi 
buni románi a finanta, realiza si implementa ca atractii universale masa de brad 
eminescianá, mansardele Eliade si Cioran, chilia/celula lui Steinhardt, garsoniéra lui 
Tutea si cabana lui Noica, sugeránd la UNESCO cá excelenta pe spirit se dobándeste 
si cu sacrificii bugetare lesné suportabile de cátre orice guvern: 

http://www.sciencecitykolkata.org.in 

Dacá printre slugoii politici ai acestor afaceristi verosi, reuniti pentru marele 
voiaj electoral simbolist, vom fi avánd si candidati prezidentiabili, este instructivá, 
poate si obligatorie, o escalá formativ- educativá la dus sau la intors, in orasul Paris 
din Franta, unde se vor vizita o série intreagá de investitii structurale in culturá, pe 
baza traditiei ca fiecare presedinte sá le lase intelectualilor, deci poporului, cáte céva, 
care de care mai dádátor de prestigiu la čine simte si gándeste: Pompidou - Centre 
Beaubourg cu Atelierul lui Bráncusi integrat, Mitterand - Bibliothěque Nationale de 
France, Site Tolbiac, Chirac - Le musée du quai Branly, Sarkozy - La grande 
médiathéque royale Saint-Denis pour les immigrants de VEst... 

Dar la no i, proprietatea se prigoneste si nu prea, fiindcá e perceputá ca un 
produs dialectic de směn. Ca un fel de n-ar mai fi, dar (ne)impozabil, de unde si sfiala 



107 



de a o mirui ín scopuri spirituále. Nu existá burghezie de merit pentru iobagi, ci doar 
burghezie compradorá, care vinde tara cátre Xenia, si burghezie de spagá, a cárei 
putere asupra statului se cheamá, cum zicea kaliningrádeanul Kant, cleptocratie purá! 

Nice un drept al omului sau supraomului nu te crede ca un muritor ar fi de un 
miliard de ori mai muncitor sau mai táran decát altul. Nu permite Constitutia. Si nici 
subsidiaritatea. Dacá a fost posibilá o asemenea anvelopare cancerigená, de miliarde 
de ori, a unei averi de familion, nu inseamná zero furt onorabil, ci doar ca justitia 
locului, lipsitá de jurati, a fost proastá ca fisc, dobitoacá prin ea insási sau prin legile 
corupte, rámánánd de cárutá proletariatului internautist, ín perspectiva venirii 
poporului la putere, sá facá ordine , punánd presiune pe editorialisti sá se implice 
recuperator, in marea trecere a intregii prese, pe urma cártilor, de pe print pe internet, 
unde mecanismul uitárii prin ingroparea scandalului va fi mai greoi putin. 

Ci tocmai pentru ca marile averi acumulate in anomia de Tranzitie, care 
precede anomia de Crizá, šunt atát de urlátor la cer de ilegitime-n crapulozitatea lor si 
pentru ca statui amárátilor nu poate fi decát asocial, cát de curánd financiarul, ca tiran 
stoic, trebuie sá facá de urgenta pe fílantropul , ránjind la paparazzi si neuitánd nici de 
atractia metafizicá a feromonilor ce unese Soarta si Destinul, in perspectiva Marelui 
Cutremur Catastrofal de la noapte, sau a Noii Revolutii, care poate fi la noi chiar si 
numai o pasagerá Explozie Sociála, ca azi dimineatá. 

Oricum, individui nestiind ce fel de feromoni il asteaptá de la o Ursitá cocalatá 
pe proiect, ineremenitá in Horoscop, deducem cá cel mai maře filantrop la noi 
trebuie sá fie statui. Si va fi! Numai asa se vor seuti imbuibatii, de pe calea cea 
strámtá pe calea cea larga, de neplácerea de a dárui, cáci in RO ei pot DOBANDI 
comod si altfel . Cum? Prin spagá transpartinicá! Mentinánd perpetuu acelasi guvern 
ca forma fárá fond. De forma. Calea implementárii sustenabile si durabile a Luminárii 
Poporului e atunci una a referendumului, bágándu-se-n Constitutie judecata de valoare 
adáugatá cá „Regatul unit al Romániei este un stát national, antibolsevic, 
CULTURAL si indivizibil", in care actul filantropie, preliminar ca preludiu se 
realizeazá subsidiar prin voluntariat, acest act energie al exercitárii demoeratiei 
asigurándu-ne protectie absolutá fatá de sugestii de-ale postacilor cá de ce sá fie doar 
la cimitir invidiatá somptuozitatea de realism magie a cavoului táu, nesátulule, 
gusatule, bobosatule, imbuibatule? De unde si consecinta exoticá de voiaj apoplectic 
cá nicáieri la Paris intelectualul amárát (financially inepť) román nu se simte mai sárac 
decát ín mediul exotic din Musée du quai Branly, un fel de muzeu cu vegetatie al 
satului mondial, dorindu-si sá se fi náseut si el shogun, mogul sau mácar baron/corsar 
cu largi posibilitáti de a sávársi binele filozofie, ca la auzul facilitátilor de care ar fi 
benefeciat ca filantrop, aducándu-si obolul la Infrastructura Intelectualá, premisa 
materialá a Luminárii Poporului intru Marea Recuperare si intru lema ei, Luminarea 
Discipolului: 

- Le mécěnes rejoignent le Cercle des Grands Mécěnes á partir ďun 
engagement ďun million ďeuros. En plus des avantages des mécěnes, ils bénéficient 
ďune large visibilité et de privilěges exclusifs. Ils s'associent de faqon durable au 
musée. La générosité de chaque Grand Mécěne est gravée de facon pérenne sur la 
plaque du Cercle des Grands Mécěnes, dans le Jardin du musée, lieu de promenádě et 
passage de l 'ensemble des visiteurs. 

De fapt, avansánd ca niste prunci nesimtiti nestiutori de la Epoca Mooye de 
tranzitie intermitentá la Epoca Wash de crizá cronicá, nu putem sá nu fim uimiti 
páná-n pampersi cá cleptoeratii nostri compradori nu inteleg incá banalitatea ráului lor 



108 



si a binelui nostru ca Era Hotiei s-a terminat, chiar dacá Era Ticálosilor are vechime si 
continuitate! 

Ne-a bátut ceasul cánd trebuie recuperatá marea luminá populará din arderile 
capitalului agonisit printr-o nouá filozofie a hotiei crapuloase sub acest cer románesc 
inepuizabil dacá e sá-1 furi privatizánd complet soteriologicul. 

Ca maidanez alb privind fix exact de sub Tricolor in golul acestei existente 
bucurestene lipsite de subzistentá neipostaziatá, intr-adevár, nu poti sá nu meditezi la 
filantropia obligatorie, impusá preventiv de apropiata Explozie Sociála si de Marele 
Cutremur Catastrofal, de a cárui iminentá se vorbeste tot mai mult de cátre asiguratori. 

Pe lángá o Catedralá mai mioriticá de-a lui Santiago Calatrava, suspendatá de 
cer, contrabalansánd transcendentul care coboará pe raze de luna sau semiluná, 
pentru a evita explozia sociála citadiná, adicá un 1907 postmodern, filantropii din Top 
667 trebuie sá se grábeascá, sá puná card de la card si sá ridice din averea lor, adicá a 
poporului, cá nu i-a vázut muncind nimeni, minimum trei-patru obiective de 
investitii cultural-sportive de care sá beneficieze nu personalitáti privilegiate-n lojá, 
ci intreaga intelectualitate, inregimentatá sau donquijotesc láncierá, intru inzecirea 
eforturilor noastre de a demara Marea Recuperare si a ne asigura, intr-o lume 
nesigurá, de incá de pe acum Mántuirea Neamului. 

Astfel, pentru čine le are cu muzica, Infrastructura Intelectualá a Romániei 
Epocii Wash cere in pádurea cu privighetori de la Báneasa un complex auditiv foarte 
competitiv tehnic, ca cel ináltat de italienii lui Vivaldi si ai lui Bocelli pentru talentele, 
superdotatii si loturile lor olimpice - Auditorium Parco della Musica : 
http://it.wikipedia.org/wiki/Auditorium_Parco_della_Musica 
http://www.auditorium.com/ 

Asemeni, cui s-a náscut genetic cu codul lui da Vinci in ADN, aristocratia care 
va beneficia cel mai mult de produsele acelui talent care-ti cere geniu obligát pentru a- 
1 exploata printr-un management creativ intr-o lume complexá, datoare este sá 
construiascá tot in luxoasa Báneasa in naturá luxuriantá, din averile ei nemuncite, 
acaparate in Epoca Mooye, o replicá prezidentialá románeascá anti-Sarkozy, cum ar fi 
par egzampl una upgradatá la deja invechitul Centre national ďart et de culture 
Georges Pompidou : 
http://fr.wikipedia.org/wiki/Centre_Pompidou 
http://www.centrepompidou.fr/ 

Dar cum o série intreaga de frumuseti de talente ne descinde-n Capitalá din 
provincie, maximizarea recuperárii lor ne impune aici, ca si in fiecare capitalá de judet 
al sármanilor, sá asigurám egalitatea de sanse, baronii si corsarii locali avánd obligatia 
constitutionalá si onoarea sá investeascá institutional tot dupá modelul francez in čase 
de culturá si cámine culturale cum ar fi Centre Pompidou-Metz , dintre Paris si 
Strasbourg, cum e subsidiar Titu intre Bucuresti si Pitesti ca un virtual Weimar al lui 
Hummel, viitor briliant inalterabil al umanitátii: 
http://fr.wikipedia.org/wiki/Centre_Pompidou-Metz 
http://www.centrepompidou-metz.fr/ 

Asijderea, pentru care le are cu stiinta, cu pescuitul oceanic, cu artele martiale, 
cu filmul, cu oceanidele, dar si cu artele mai experimentale pe spectator, Báneasa 
noastrá trebuie sá deviná ca o zoná liberá de márlánia republicaná, interzicándu-se 
scuipatul pe jos, plimbarea cáinilor sá se usureze sau cojirea semintelor ca-n parcul 
atomic de la Mágurele, si investindu-se decent, de filantropii care au vizitat-o, intr-o 
cetate a artelor si stiintelor compatiblá monarhic in ce přivěste popularitatea cu cea de 



109 



la Valencia , frecventatá si valorificatá deocamdatá insuficient de intelectualii nostri 
ajunsi iberici, desi ei ar putea pune presiune pe guvern ca tot aceluiasi arhitect al 
nostru, Santiago Calatrava, care ar putea suspenda de cer Catedrala Mioriticá 
transcendentalá din zóna Báneasa-Pipera, sá i se comande din fonduri regionale 
megajudetene guberniale nu numai un fel de Draculaland artistic si stiintific, ci si o 
Agora tot ca la Valencia noastrá , sportivá si implicit arená culturalá, unde sá joace 

tenis si popice sau sá poarte dialoguri socratice filantropii cu filozofii: 
http://www.holavalencia.net/2009/ll/01/valencia-open-500-the-new-agora-by-calatrava/ 

Dar, visánd la reverii, sá nu uitám sá si dormim sánátos. Cum a durat douá 
milénii mari si latě Marea Recuperare , ea mai poate intárzia pána in 2112, - cei 110 
ani de páná-n 2222, la mijloacele de creatie bazate pe inepuizabila inteligenta 
artificialá ce le intrevedem, fiind mult prea deajuns pentru producerea torentialá a tot 
atátea obiecte artistice si spirituále cáte au livrat la umanitate Fratii nostri de Gintá 
Latina, italieni, francezi sau spanioli impreuná, de la origini pána in prezent. 

Sá invátám de la recuperatori cá totul se poate recupera! Eventual inzecit! 

Acesta este continutul initiatic al Luminárii Discipolului: o viagrá a spiritului. 

Epoca Mooye, indatorándu-ne pe vecie capitalului stráin, e pe terminate. 

Cu greu se poate gási reper mai rusinos decát Ratarea Schengenului si, mizánd 
optimist cá mai jos de-atáta necalificare nu se poate cobori, putem fixa la 22 
septembrie 2011, sfársitul Epocii Mooye, cánd esecele externě s-au compensat magie 
in aceeasi zi cu legalizarea Partidului Poporului, spre spaima ciocoilor. 

Intrám intr-o lungá si nelinistitá Epocá Wash, cánd putem fi diliti, stersi ca 
identitate, globalizati ca niste gloabe inculte si neproductive ale mondializárii. 

Cum statui s-a privatizat, fiind afacerea únor cetáteni putini, circa 667, pe care 
ii va face filantropi abia Explozia Sociála ca la 1907, binele nu poate fi sávársit decát 
individual sau in comunitáti mizeře conectate la internet, ca ale boemei pariziene in 
veacul al XlX-lea, asa cum serie Pierre Labracherie, capitalismul románesc neputánd 
arde etapele cu brichete cu lanterná si nepermitándu-si a dispensa intelectualii 
nemanipulabili de calea cea strámtá a Itinerariului Spirituál si de marsul cel lung prin 
canionul Bazinului de Spiritualitate numit norocos de ufologi Scáldátoarea. 

Dar cetitul cártilor bune imblánzeste, of vai-vai, tranchilizeazá pe om, cum 
orasul face din coyot maidanez, si dacá filantropii nu investesc la timp in mediateci 
atractive, va veni o vřeme cánd acest tineret de azi, dus de nas mai degrabá spre 
etnobotanice fárá de tará decát spre ráspunderi etnice sub tricolor, tineret catalogat de 
kkt si bárfit de renegati ca incapabil genetic sá ia bacul sau sá se organizeze , intr-o 
seará cu twitter si luna va sári la gátul adultilor pentru a-i intreba: bái, babalácilor, de 
ce a ajuns, bái eufuritilor, Tara Noastrá Románeascá cel mai infect closet din Europa? 
Ce-ati fácut voi, bái, cát ati fost in activitate ? Nimic! Ati chefuit ca porcii, ati mitraliat 
mistreti si ati ascultat in mertane manele sau tarantelel Unde a fost patriotismul 
vostru, bái, solidaritatea aia, spiritul filantropie? Draci! Nu v-ati preocupat deloc de 
calificári! Nici pentru Schengen, nici pentru Mondiale sau mácar pentru Europene! Ei, 
atunci, uite cá noi tinerii, cu bac sau fárá bac, nu mai vrem sá fim fraieri, sá robim ca 
niste selavi iobagi la smecheri pentru voi, parazitilor, ca sá vá impingem lunar pe 
carduri niste pensii pe care nu le meritati, cum nu merita gazon de calitate nici 
barosanii pe somptuoasele lor morminte infipte in patrimoniu! 

Si mai urgenta pe bezna asta televizionará neinstelatá, neinlunatá, devine 
atunci Luminarea Poporului , ceea ce in conditiile unei infrastructuri intelectuale 
precare, numai postacul poate sá o realizeze in anonimatul termitierei webistice, 



110 



folosind orice pretext oferit de editorialistul cáruia trebuie sá-i intelegi dependenta de 
Stápán, cáci dacá zdrentele lui te atacá e firesc insá ca ele sá existe, toate ziarele si 
morulele spionándu-se online si subminándu-se prin diferite specii de postaci. 

Sá nu uitám, ca poporeni elodiaci expusi extinctiei, stimati compatrioti, din 
RO si DRO, sau chiar din WO acolo unde dispersia n-a permis nicio forma de 
organizare identitará, sá ne amintim in fiecare amurg online Hiatusul epocii 
totalitare abia tráite, dupá eliberarea de sub jugul colonialist al Imperiilor, si cá cel 
mai orbitor neajuns, generat dupá 1989 de inexistenta muncii de lámurire culturalá, 
este marasmul cá, nemaiperformándu-se formarea postculinará a clasei financiar- 
filantropice si politice in spirit generos idealist, de cátre clasa intelectualá prin 
analistii si gastronomii ei, iatá cá-n Epoca Mooye am realizat la indicatorul eficientá 
spiritualá numai 2-3%, pe cánd - chiar fárá infrastructurá si profi - noi am putea sári 
de 20-30% cu elán patriotic, prin geniu voluntar gratuit de fraier, cum era inainte , 
ceea ce ne-ar fi de maře folos in epoca si mai periculoasá, cu pronuntat caracter 
castrator si eutanasic, Epoca Wash, ce vine ca un tsunami, spálándu-ni-se gloatei, din 
creierii ei usor lavabili, nu numai configuratia teritorialá clasicá idealá pentru Marea 
Recuperare sau amintirile duioase privind Patria, ci si instrumentul lingvistic 
coagulant pána in 21 12 , care e scopul cel mai adánc ascuns al postrománismului. 

In concluzie, abia dupá ce se va inálta si tárnosi Catedrala Mántuirii Neamului, 
se va bunghi si Autoelita la Biblioteca Nationalá cá la Judecata de Apoi va ráspunde, 
dimpreuná cu filantropii nefilantropi , nu pentru cá n-a reusit sau nici n-a incercat sá 
genereze vreun curent unionist, monarhist sau mácar unul antibolsevic, ci pentru cá i- 
a iesit la perfectie cu totul altceva, in folosul Stráinului - postrománismul! 

Prin deconstructia valorilor care fáceau functionalá Románia Regalá Maře, 
cum ar fi idealismul , fie si pe-ála de sá facem totul ca sá ne jertfim pentru tará, 
Autoelita a indepártat Generatia Pupici de la cititul sistematic si organizat al cártilor 
bune si foarte bune dupá un Itinerariu Spirituál, aruncánd cu láturile si copilul in 
pádurea care nu se mai vedea din cauza copacilor, bágándu-se drujba in consecintá si 
exportándu-se materialul lemnos la mobilá in UE, pána la secetá globalá de-a cam 
secat si Bazinul de Spiritualitate, expunándu-ne memoria la eroziune. Mai mult incá, 
emanatia secundá a Contrarevolutiei s-a temut de concurentá la ciolan , de adevárata 
democratie postmoderna care e pluralismul mai multor Autoelite, fiecare cu vremea si 
mosia ei, fácánd cu egoism conservator un pas reactionar inapoi, de la relativitatea 
einsteinianá spre cea galileianá, unde progreseazá toti cu aceeasi vitezá, de ti se pare 
cá-n RO in Epoca Mooye toatá viata literar-artisticá, turisticá, spiritualá, culinará, 
culturalá si sportivá parcá stá pe loc intr-o mlastiná a disperárii, deasupra cáreia 
plutesc in aer miasme burgheze si mic-burgheze, precum si fumuri cosmopolite, tare 
postmodernitátii bananiere plácándu-i a epata pe teran umblánd topless la sápá in 
chiloti din seia de spinteci cu ei mámáliga! 

Abia ináltándu-se Catedrala Nationalá si terminándu-se Biblioteca Mántuirii 
Neamului, vor sári contactele din Dusmania/Xenia dupe ochi si se vor vrubi si 
seismectualii, pubintelectualii si megaintelectualii, cá din Hiatusul bolsevic de dupá 
Nápasta din 26 iunie 1940, nechezolii vor fi iesit ca niste máti ogárjiti si nu aveau a 
izbándi decát in gesturi pentru istorie, salvánd onoarea si gloria patriei, generánd niste 
curente si militánd pentru inmultirea cititorilor de carte, ba chiar implementánd-o 
prin sfátuirea imbuibatilor Epocii Mooye sá practice mecenariatul preventiv impotriva 
impozitárii averii, adicá sá investeascá in Infrastructurá Intelectualá si in Emanciparea 
Cadrelor Didactice, din mucenici ai lui Funeriu scotánd apostoli, ceea ce ar fi spořit si 



111 



rata plusvalorii pázind Románia de crize, chit ca s-ar fi ínzecit si baza de selectie a 
deputatilor, ministrilor, prefectilor, primarilor, diplomatilor si a luminátorilor natiei. 

Concret, ce reproseazá poporul ciocoilor si emanatiei secunde e ca a creat, din 
lipsá de viziune strategicá, deci si de ce era bun in asa-defáimatul national-comunism, 
o asemenea situatie insuportabilá ca postrománismul, ca orice sconcs se mai ia de 
megaintelectuali, seismectuali si chiar de unii pubintelectuali, ii e aproape cu 
neputintá sá precizeze in prealabil pe čine ar numi El in acel rol public ce s-ar elibera 
prin demolarea personalitátii pe care o injurá in acea campanie. 

Or, o asemenea politicá de cadre, sá n-ai rezervě, nu mai poate důra! Románia 
din RO si DRO se aflá azi dinaintea unei provocári medievale, ca la inceputul 
romanului european gothic al Marii Recuperári, protagonista interogándu-ne pe un ton 
de trilogie anticá, ca al recuperatoarelor de rate datorate de rátati la bánci, dacá 
šuntem noi románii in staré sá punem ca filantropi postculinari, dupá vánátoare si 
pescuit inainte de sex, pe frontispiciul Catedralei Mántuirii Neamului queste parole 
del Salvátore, aduse de culegátoarele de másline din Sicilia de nord-vest a lui Nicolae 
Bálcescu: «Tutto ció che ě generato dalla carne ě carne e cio che ě nato dallo spirito ě 
spirito. Non meravigliatevi dunque se vi dico che voi dovete nascere di nuovo». 

Dar deosebirea dintre Románia de azi, piticá cu cotetele ei látite imobiliar fár- 
un porn la lup, fofilatá-n UE abia cánd Iliescu s-a orientat, ca activist capabil de 
formare continuá, de sá execute dupá 11 decembrie 1999 neabátut ce-i dictau 
intelectualii pub lici, si Europa inaltelor catedrale, e o diferentá de nivel parizian cum 
ai pune unul peste altul cele 4 turnuri blocuri-cárti de culoarea pergamentului ale 
Bibliotecii Nationale de la Tolbiac, cánd noi, pe Dámbovita, in 22 de ani (cát 
Románia Regalá Maře!), n-am terminat ce parizer dusese Ceausescu pána la acoperis, 
iar aceastá diferentá ne doare, fiindcá noi am ajuns, rátácind calea cea strámtá a 
Itinerariului Spirituál si marsul cel lung prin canionul Bazinului de Spiritualitate, aici- 
sa unde šuntem o populatie fárá tineret, formatat bun doar de munci necalificate si 
prostitutie, o telepopulatie imbátránitá cu multi pensionari bánuiti a avea mentalitate 
inráitá de parazit pe sistemul privat, pe cánd medievalii cu regi cu tot erau niste 
romantici cu speranta de viatá sub 27 de ani, asemánátori cu tineretul idealist al 
Revolutiei , victima principála a Contrarevolutiei, iar o imprecatie medievala clama cá 
putrezi-i-ar oasele sá n-aibá ce roade maidanezii si nu i-ar ajuta Dumnezeu sá-si 
pástreze averea, s-o fereascá de fisc, sau s-o sporeascá, megaciocoiului imbuibat care 
nu-si dáruieste toatá puterea si priceperea pentru propásirea spiritualá si materialá a 
poporului, sá iasá din postrománism, adicá pentru investitii generoase in manifestári 
culturale si in infrastructura intelectualá de care sá profite toti precum de sculária 
academicá, urmánd a se vedea ce han al piratilor si al boemei originále va iesi dintr-un 
astfel de mandatariat. 

Šuntem, inteleg, incá in anul Centenarului Cio ran 2011, focusat pe 8 aprilie, 
apoi uitat intru a-i confirma parizianului scepticismul ca marfá, o culturá nici maře, 
nici micá, ci intermediará (alba-neagra), cu infrastructura intelectualá in curs de 
dezvoltare si cu sculárie academicá usor decalatá fatá de matrita etnicá, dar abia 
inceputá din cauza debilitátii Partidului Cadrelor Didactice (editii critice, biografii, 
pleiade, dictionare, lexicoane, cercetári bibliografice, florilegii, necroloage, traduceri, 
sondaje, wikipedii si alte instrumente de lucru occidentale), caracterizándu-ne insá si 
Inversiunea Valorilor ca preeminentá a promoterului fatá de critic in viata culturalá , 
ceea ce are dedesubturi politice si conduce la imposibilitatea de a se detecta 
instantaneu aparitia in zóna de responsabilitate a interceptoarelor de intámpinare nu 



112 



numai a unui Borges sau a unui Kafka, ci si a unui nou si tánár Zigu Ornea, sau mácar 
a unui alt Cristian Předa, Rázvan Rádulescu, Dumitru Gorzo, Marius Chivu, Florin 
Dumitrescu sau T. O. Bobe, cum ne muscau atátea promisiuni ín 5 martie 1998 
privind o nouá generatie Kriteriem. 

Barim recensámántul valorilor de la Z la A sá se facá profesionist, corect, 
fiindcá unele pozitii si ierarhii nu ne vine sá ni le credem, chiar dacá din punct de 
vedere nechezolic de speta a Il-a sau desantat, statui si natiunea šunt abstractii ale 
unui liberalism excentric, demodat, deoarece ele tin de inefabilul ca nu pot fi validate 
pe vreo piatá liberá ca sarea iodatá a pámántului. 

Dupá statistka Eurostat din 14 aprilie 2011 pe dimensiunea culturalá, in anul 
Centenarului Eugěne Ionesco si Noica 2009, noi románii eram ultimii din EU27, la 
ponderea de numai 0.1% a seriitorilor si artistilor din populatia ocupatá, un acelasi 
0.1% pironindu-ne ultimii si la cát au reprezentat in 2010 produsele noastre culturale 
ín totalul exporturilor, care sá nu uitám ce datorie externá avem de achitat pána la 
scadentele din 2112, respectiv 2222, si dupá toate evidentele europenii nu i-au socotit 
printre oamenii de culturá si pe bloggeri, nice pe numeroasele specii de postaci - 
boemii sublunari si subterani de lume nouá. 

Fatá de fratii nostri de gintá latina, italieni, spanioli si řřancezi, stám mai bine 
doar la intrebarea de cross-cultural contacts din 2007 dacá locuieste vreun membru al 
familiei tale, sau asa céva, in altá tará europeaná! Avem 32% fatá de numai 12-19% 
cát au ei! Deci vom recupera tot trecutul! Fie si pe sculária altora, mai fraieri. 

De retinut si cá pe ultimii 5 ani, in EU27, pretul ziarelor a urcat cu 17.5%, iar 
al serviciilor culturale cu 13.3%, pe cánd pretul la cárti a rámas practic acelasi 
(6.5% abatere, confundabil cu inflatia), de unde rezultá cá si strategia Luminárii 
Poporului trebuie sá se bazeze in RO si DRO pe aceste trenduri, deci pe intoemirea 
regulatá de Liste de cárti si pedefeuri bune , adresáte Generatiei Pupici, dar si 
Partidului Cadrelor Didactice, care citindu-le cu ardoare ar putea lumina si poporul, 
atát in sedintele cu párintii sau cu autoritátile locale, cát si de la om la om! 

In particular, pentru Románia, cártile s-au scumpit in acelasi interval cu 19.3% 
(deci probabil s-au ieftinit fatá de alte produse), pe cánd presa a pretins de la 
consumator preturi umflate cu incredibilul procent de 80.1%, practic s-a dublat ! 

Ceea ce nu inseamná altceva, mánca-ti-as, decát cá in Epoca Wash tipul 
dominant de manipulátor nu va mai fi editorialistul, ci postacul. 

Acest fenomén financiar si sociouman al revenirii de la presá la carte, si de la 
hemerotecá la biblioteca propriu-zisá, a declansat o formidabilá schimbare de roluri, 
presa online fiind infinit mai frecventatá azi decát presa din chioscul tot mai plin de 
cárti de colectie, iar ce comenteazá postacii pe un subiect dat sau luat, ca de un banc 
de piranha 3D, fiind mai semnificativ si infinit mai interesant decát ce indrugá 
editorialistul, de regulá-n interesul jupánului Stápánului sáu. Motanus mutantus, a 
explodat dramatic si numárul postacilor, care se vede tária suflului in reactiile din 
ce in ce mai emotionale ale únor seismectuali foarte deranjati de aceastá neasteptatá 
concurentá in demersul manipulárii sau luminárii gloatei, poporului, ei atacánd 
museátor pe omul din subteraná cum maidanezii pe motanul Garfield pe sub mertane. 

Čine a reusit sá se mentiná, pe asa vremi, un cárturar lucid, nu poate insá decát 
sá salute cu entuziasm aparitia in viata noastrá spiritualá a noilor sái colegi, care 
vegheazá din subteraná la bunul mers al progresiilor cátre un ideál de progres. 

Om fi noi, da, niste intermediari tranzactionali, dar Neamului Románesc, 
Ciobánasului ii pláce sá joace pe formula Totul sau Nimic. 



113 



Tocmai din acest joc, cá-n cei ani 22 de Epocá Mooye unii asteptam Totul, 
adicá un fel de cum a fost Románia Regalá Maře ca efervescentá intelectualá si nu ne- 
am ales cu Nimicá, de nu prea ai din ce-ntocmi Lista de Cárti Bune de dupá 1989 , este 
matematic de asteptat certitudinea ca vom cástiga Renasterea Spiritualá nu cersind o 
suma maře de cárti de la filantropi putini, ci insumánd cártile putintele din cásutele 
pentru pásárele de la multi, de la multimile noastre de intelectuali, care etalánd 
preocupári de mici filantropi ii vor šili - spre rusinea lor - si pe shogun, moguli, 
nababi, baroni, corsari, burghezia de merit, burghezia de spagá si burghezia 
compradorá ca sá se implice mai constiincios in reabilitarea Infrastructurii Intelectuale 
destinate Luminárii Poporului, Marii Recuperári, Renasterii Spirituále si, in ultimá 
analizá-sintezá, Mántuirii Neamului. 

A asocia la fiecare imobil cásuta de pásárele cu ušitá transparentá deschisá, 
anvelopatá-n polistiren, burdusitá cu diferite cárti bune personále, do natě public cu 
imprumut pentru citit, eventual cu nota de fundamentare a optiunilor intelectualului 
ofertant, va fi semnul cel mai elocvent al solidaritátii noastre spirituále vesnice, al 
omeniei románesti ospitaliere, chezásia biruintei finále: 

http://www.littlefreelibrary.org/index.html 

Cum nu ne prenumárám mai putini statistic azi pe mapamond decát vechii 
greci ieri, noi románii din RO si DRO nu vom fi nici in istorie, máine, mai putini sau 
mai putin decát ei , asa cá Filantropul Mizericordios, Profesorul Stiecarte si Liceanul 
Neascultátor, ca postaci profesionisti angajati in Epoca Wash curentá pe calea cea 
strámtá a Itinerariului Spirituál sau in marsul cel lung prin canionul Bazinului de 
Spiritualitate, au cea mai maře dreptate cánd ne asigurá pe forum in cor cá dincolo de 
Luminarea Poporului, prin Liste de lecturi obligatorii, facultative sau suplimentare, 
intru ca sá achiezeze la Infrastructura Intelectualá silind si filantropii potentiali, adicá 
toti potentatii, atunci Marea Recuperare, deci si Mántuirea Neamului, odatá cu a 
restului Gintei Latine, e perfect fezabilá! Asa sá ne ajute Dumnezeu! 



114 



Cursul scurt 

de Initiere cum sá te califíci postač profesionist 

de valoare adáugatá, ca geniu obligát al Marii Recuperári 
citind si tráind mult 



2.1. Definitia postacului 

Pretutindeni in plurivers, ieri, azi, máine, orice initiere spiritualá in secretele 
artei de a fi comentator profesionist al faptelor, plánsorilor si adresárilor zeilor citind 
din subterana bordeiului táu, ca haruspicii totul in petele din soare, luna si alte stele 
din máruntaiele galaxiei, este inconcevabilá critifictional fárá creatorul mioritic care 
stie, dar nu deconspirá gratuit, cá a trái mult inseamná a trái multe, nu a trái bine . 

A fi un bun incisiv sau coltat postač, in viziunea caniná de pe copertá, 
inseamná a acumula competente de valoare profesionála, exploatabile in joburi relativ 
foarte bine plátite sub Tricolor, dupá cum negociezi cu factorul politic de o culoare 
sau alta, care slujeste un Stápán, adicá un finantator román sau stráin decident decent. 
Etimologic corect románeste gándind, vorba postač, post-a-c, provine prin 
contractiune aglutinantá severá, din alte douá-trei vorbe mari: posfrománism si a 
actiona civic, cáci a vota nu e suficient ca sá beneficiezi de toate libertátile. 

Ideea de bazá a profesiei de profesionist ca si postač de postač, mánca-ti-as 
familia, fiind afi contra, a musea, a te opune, a te posta impotrivá. De regulá, nu de 
pe pozitii de egalitate, ci de jos in sus. Mai ales in ziulica de azi, cánd efectiv ai voie 
sá fii o idee mai bun decát dusmanul táu, de la demoeratie. Scopul fiind a te dumiri tu 
si a lumina apoi si poporul, urmánd porunca Aufklárung a premodernitátii eterne. 

Cáci demoeratia este o 
oránduire ín care ideile pozitive 
se impun de la sine, prin propria 
lor valoare, cum e si corect. Nu e 
demoeratie, ci pluralism acolo 
unde initiativele nu se remarcá si 
nu se implementeazá nici mácar 
expuse de cei mai votati dintre 
politicieni sau de vipurile cele 
mai injurate ale Autoelitei. 

Iar unde nu ai demoera- 
tie, cum Sensul semánat de 
Dumnezáu in Historie e ca toate 
semintiile sá aibá un recitativ ín 
concertul universal, Infra- 
structura Intelectualá ca domeniu 
exploziv de investitii tot ti se 
realizeazá, spre marele necaz al 
Dusmaniei, fie printr-o Nouá 
Revolutie, fie printr-o sángeroasá 
Explozie Sociála vizánd averile 
superciocoilor si reeducarea 
simbolicá a infatuárii února 
dintre tálhari, dupá biruinta 




115 



venirii poporului la putere, ca din porunca mazilului radical agrar justitialist- 
consumerist si (anti)clerical cát sá nu rátám Mántuirea Neamului. 

Oricum, de jertfire, de imboldul de a te exprima nu scapi, chiar dacá nechezolii 
se pot uni ín haite coerente bazal si strádal prin acelasi numitor comun - emanatie RO 
sau desant Dusmania, care e mirosul de grátar al prázii metafizice, ce poate fi si 
Nobelul, pe cánd pentru postač lucrurile stau dialectic in tufisuri exact invers pána la 
atomizare, el asemánándu-se cárturarilor singuratici suri, de stepá, care citesc mai 
mult decát scriu, iar dacá totusi scriu, nu fac sacrificii sá publice, fiindu-le sila si de 
publicitate, si de anonimat, si de cátelárii, si de inregimentarea ca breslas. 

Ca si nechezolii editorialisti, postacii, de regulá, nu se citesc unii pe altii si 
nici nu e bine ca acesti eroi virtuali sá-si piardá timpul trágánd cu ochiul chibitánd la 
vreun coleg, deoarece ei se aseamáná izbitor istoriceste ca telenuvelá postmoderna cu 
trupele de avangardá románesti regále de elita, avansate de Hitler la iernat, in 1942- 
1943, intre Cotul Donului si Volga Stalingradului, pentru Reintregirea Neamului. 

Dezirabil este ca postacul sá se ingroape, vasázicá, in comentarii exact ca in 
pámánt: cu armament, cu munitie, cu medicamente, cu blancuri, cu bucoavne si cu 
provizii cu tot. Nestiind prea bine dacá se mai aflá, in stánga bordeiului sau in dreapta 
sa, un alt ingropat de viu pe o razá de o versta si mai bine. Important e ca el, omul din 
subteraná, sá inteleagá eroismul cá supravietuirea individualá a postacului depinde 
esential de a nu párási acea groapá, sub niciun motiv tentant de sus. Serviciile oculte 
pázind sá nu citesti ce posteazá altul, sá te armonizezi cu vreun coleg, fiindcá asta 
inseamná a te grupa, iar grupurile šunt mult mai usor de identificat si de distrus, mai 
ales in stáři de necesitate, de globalizare fortatá cu desant sau de rázboi imperialist. 

De aceea, infernul muzical al lui Bosch ne sugereazá din perspectivá ecologicá 
si cu adáncime ecozoficá insondabilá, cá subteranul postač ascultá ca rozátoarele ce e 
mai intunecat in teoria corzilor, fiind adicá mai bazat pe Adevárul eternitátii Misiei 
noastre Culturale, pe cánd editorialistul celest, adicá publicistul capabil sá scrie un 
editorial pe bani, se desfatá reactionar, ca zburátoarele, numai in armonii paradisiace 
cu euri de megaloman, ca si cum ar fi inteles de ce trebuie noi ca popor al lui Noica sá 
sfársim cát mai repede, nesupravietuind propriei noastre clase politice si intelectuale. 

Dar a progresa pe drumul implinirii Misiei Culturale inseamná a merge inainte 
insumánd pas cu pas contributia tuturor, neuron cu neuron, la constiinta nationalá, 
care se afirmá ori de cáte ori devenirea penetreazá flinta si are čine filma pe mobil. 

Editorialistul de la balcon joacá deseori in aceastá superproductie rolul 
principál de intellectuel engagé, adicá slujitor angajat cu card fie la un Stápán concret 
frecventabil, fie la un Stápán de stát, abstract cam cum gándea Sartre, dar sfátuit de 
unele persoane burgheze influente ca un al doilea sex, distinse mai mult din 
cleptocratie decát din meritocratie, ceea ce nu inseamná critifictional cá nu vom 
recupera totul. 

Prin contrast dialectic, cum e adevárul fatá de aburealá sau fiinta fatá de 
neantul nesimtirii, oricát 1-ai roti postacul insá nu poate fi, vizavi subteran de 
editorialistul intellectuel engagé in turn, decát un intellectuel emballé, un revoltat ca 
Moise al lui Camus, deci o indignare purá ca o sampanie acrá reactionándá 
existentialist en écrivain pána la deflagratie. 

De aceea, dacá mai tot autorul de articole se dá expert in céva, iar intelectualul 
public, adicá cu cárti publicate, a pierit critifictional cu totul din istorie odatá cu 
trecerea de la postmodernism la mondialism la coltul de cotiturá din 2 iunie 1997 , 
postacul nostru devine la rándul lui, prin si intru excelentá, un écrivain public, ca 



116 



surogat de intelectual public, adicá se manifestá ín subterana lui ca un profesionist 
care cánd nu se ocupá de Luminarea Poporului, atunci se preocupá ca ii exprimá 
mánia si aleanul, cum zicea si Octavian Goga lui George Cosbuc, si reciproc: Šunt 
suflet in sufletul neamului meu/ Si-i cánt bucuria si-amarul, ceea ce Eugěne Ionesco 
ar fi tradus prin: écrivain public = personne qui rédige des textes divers pour le 
compte de ceux qui ne savent pas écrire ou qui écrivent avec difficulté. De aceea, 
deconspirarea listelor secrete de cárti bune este, in magia Cráciunului 2011, un 
eveniment capital pentru románi, egal de senzational cu intrarea in atributiile initiale a 
CNSAS-ului , dar ecourile mediatice vor fi negative sau mai degrabá coordonate de 
sus sá le aplice un sufocant Complot al Tácerii, deoarece este evident ca inmultindu- 
se, exemplár pilduitor pentru infertila-ne Autoelitá, postacii nostri culti, competenti, 
vor pune presiune maxima pe editorialistii din presá, bloguri si teveu, sá se preocupe- 
n rubricutá nu doar de interesele nesimtite ale Stápánului cleptocrat, merituos sau 
comprador, ci si de durerile celor multi, inculti si umili, care se jerfesc in abatajele 
undergroundului pentru supravietuirea comunitátilor románesti pána in 2112, si a 
limbii noastre pána in 2222. 

Cáci Tratatul de la Neptun de postaderare la Pactul Ribbentrop-Molotov a 
insemnat, fie si cu o jenantá intárziere seculará, insási iesirea románilor postmoderni 
din premodernitate , incheindu-se critifictional si la noi spectacolul civic strádal, rolul 
intelectualului public luándu-1, de la coltul de cotiturá din 2 iunie 1997 si in prezent, 
puzderie, expertii si tehnocratii nostri, nechezolii pragmatici care au aplicat , de-ai 
partidelor si capitalistilor, care sá ne dea solutiile cele mai optime, mai putin pesimiste 
brucanian, in domeniile conturate ca spinoase pe scéna istoriei active bancar, iar in 
subteranul prezentului pasiv n-au mai rámas sá le comenteze din punct de vedere al 
Neamului Románesc, mai mult pentru generatia náscutá cam odatá cu Omul Revoltat 
al lui Camus, decát postacii care se mai bat pentru valorile idealismului radical , 
megaintelectualii materialisti fiind eliberati de orice sarcini care i-ar depárta de la 
Misia Culturalá, de la vindecarea sechelelor Hiatusului bolsevic, de la continuarea 
neabátutá a acelui Magnum Opus al Neamului rámas neisprávit de Blaga, Iorga, 
Noica, Goma, Cioran, Eliade sau Ionesco din vina diferitilor rinoceri. Dar din pácate 
si din motive tehnice, multá Autoelitá, gruzitá de postaci pentru postrománismul ei, nu 
poate da cu paniatna c-a priceput cá rolul ei generalist se transferá consilierilor 
executivi de nisá sau mácar postacilor de subterana, disipándu-si intelectualiceste 
aiurea eforturile, incá mai apáránd in public la scená deschisá, in tará sau in stráinátate 
cu invitatii de la ICR, in loc sá-si focuseze permanent pe editiile de autor, claustrati la 
domiciliu fortat, toate resursele energetice, spirituále si trupesti. 

Postacul nu trebuie confundat, in consecintá, cu samsarul care ne trimite 
supradotatii la exploatatorul Occidental, nici cu sconcsul, a cárui misiune pe bloguri, 
grupuri de discutii, forumuri si site-uri de ziare sau radio-tv e a macula si a imputi o 
Personalitate sau o Idee , platit de vreun organ cu bani care n-au miros, sau numai 
pentru propria sa plácere solitará, bazatá pe inculturá gratuitá si pe un sadism verbal 
nu mult diferit de al ratonului capabil sá rontáie vesel orice. §i nici cu postánacul, 
care se baga unde nu-i fierbe oala si nu are cu ce presimti cá se poate opári acolo de 
gradul trei, atrágándu-si marele interes al desantatului mereu contra la producerea si 
utilizarea resurselor de securitate, dar si mustrárile didactice din DRO ale 
renegatului, cum si pe ale mancurtului de pretutindeni, cá acum toatá lumea e a lui, 
sugrumándu-se de cátre nechezoli si racolati afírmarea identitátii nationale, ca „staré 
de spirit" a natiunii! 



117 



Ci numai ín lupta cea electoralá se manifestá egal contrapunctic si popándául 
ce mai bine nu s-ar aráta, si rezidentul care baga strámbe sub 10-12 heteronime de la 
acelasi IP cu yahoori diferite, si sconcsul, si ratonul, si mancurtul, si renegatul, si 
zdreanta care albeste pe editorialistii ziarului propriu dar mánjeste pe ai altora, si 
cameleonul, si mertanul, si compradorul, si desantatul, si racolatul, si bezbojnicul, atát 
in comentarii cát si in sms-uri si eMailuri, cánd partidele dispun de dvd-uri cu 
adresele victimelor, dar nu le ajung nechezolii ca sá le poatá accesa pe toate armonios, 
si atunci judecá si elaboreazá proceduri bazate pe principiul formárii formatorilor al 
lui Cristi Huygens, dar mesajele nu ajung totdeauna in creierii Cititorului Virtual, din 
care cauzá si sondajele šunt mai putin precise decát profetiile vrájitoarelor. 

Acest Cititor Virtual, sá nu ne tot mirám, este cumplit de ráu depersonalizat, in 
aceste vremuri grele cánd insisi profesionistii cei mai de elita, unii chiar din Autoelitá, 
au ajuns de-si asumá Prigonirea Postacilor, care e forma cea mai antipopulará de 
instituire a cenzurii in UE . Bun sau ráu, pána la urmá Cititorul Virtual este unul si 
acelasi Stráin sumbru din otel de tane, dansul pe tastaturá nu e diferit de a juca sah 
contra calculatorului ca cu o femeie gonflabilá, numai cá, in practicá, te implici intr- 
un joc Hermann Hesse cu márgele de sticlá galbene (emoticoni) adesea murdare, 
spurcate de maidanezi, poate chiar pángárite cu urme de sánge. De aceea, termenul 
web este de preferat net-ului, cáci a intra in joc inseamná a fi musculitá-tintá si a te 
zbate intr-o pánzá de páianjen infinit, presupunánd tu cá poti decola oricánd, ca un 
muscoi verde de pe un cáine lovit de jigodie, dar nu e totdeauna asa, revii fárá sá vrei 
si fárá sá stii de ce, chiar de ti se zice sictir, du-te si cántá la altá masa, cafardule! 

De fapt, ai de a face cu un páriu. Nu-ti gásesti linistea imediat. Rumegi lent, 
indelung, te inflamezi si te intorci, pentru o ultimá replicá, reargumentatá, precum 
betivul cela alungat in pumni de la cárciumá cu elefant cu tot, riseánd a da din reactie 
in deflagratie . Totul fiind compensat cu plácerea de raton cá dacá esti cu chef, atunci 
tot webul e al táu, si poti trata vesel pána si nesuperficialele probléme globále, insusi 
posthumanismul, sau teme de circ, cum ar fi postrománismul, care e a despera ca un 
clovn parazit de poporul plátitor la „jalnica tragodie". 

Prin REACTIE inteleg ráspunsul direct, telegrafie, superficial in 
documentare si adesea necugetat, la gándirea altuia postata pe web gratuit sau cu 
simbrie, gándire autenticá sau simulatá doar pentru a manipula un neuron, 
gándire liberá sau gándire cu stápán, in line gándire negánditá, dupá caz. 

Prin DEFLAGRATIE inteleg insá un ráspuns relativ elaborát la adresa 
unei retele neuronale, cánd problematica este gravá si te sileste sá-ti aduni, in 
sens giratoriu dialectic, argumentele sau sá te documentezi fácánd uneori, ca 
nespecialist ametit, treaba profesionistilor care nu s-au anga.jat in situatiune din 
comoditate, prudentá, incurie sau obligatii interne/externe ti nand de abjectiile 
ascensionale, asa incát dupá arderea lentd tot la explozie in manej ajungi. 

Reactia ar trebui sá fie efectul revoltei existentialiste la neobrázare, 
manipulare si incompetentá, si uneori la impotenta selectivá, sau iluzia cá ai o solutie 
mai buná decát preopinentul slab documentat, sau incá - extrém de rar la omul 
contemporan - aprobarea entuziasta a ideilor altuia , un indemn la lecturá si pentru 
altii. Deflagratia este insá mai mult rodul amáráciunii si al divortului: fie cá ai de a 
face cu un om pe care il respecti si constati cá din vreun interes penibil - asa se comit 
abjectiile ascensionale , asa se iese din anonimat, asa se face carierá - minte de 
ingheatá apele, pensiile si salariile, fie cá te afli fárá putere dinaintea unui materiál 



118 



měnit intoxicárii alor tái de cátre vreun Institut intreg de-al Dusmaniei, inlocalizabil 
pe mapamond, fie ca trebuie sá improvizezi singur pe pista tu, ca nespecialist , repet cu 
disperare, ceea ce ar fi fost capodoperá de datoria unui profesionist sau a unei 
academii sá clarifice in spatiul public románesc, fiind de regulá si remunerat de 
contribuabil tocmai intru aceasta, de te gándesti ca nu intámplátor táce. 

ín consecintá, postacul adevárat e ca Sisif, el nu se citeste decát pe sine pe web 
sub editorial, rareori se uitá la stánca altuia, cum se si cere in solipsismul oricárei 
critifiction. Postač la postač aplicá asfixiant cretina conspiratie a tácerii, prin care se 
amutesc publicitar intre ei nechezolii Autoelitei, rareori nominalizánd vreunul pe čine 
desfiinteazá, lásánd pe seama zdrentelor si sconcsilor misiunea asta, ceea ce te face sá 
crezi ca rezervele noastre intelectuale šunt uriesesti, iar Marea Recuperare nu e chiar 
infezabilá, mai ales cánd dac-o veni de jos in sus, din preuniversitar spre 
diplomectualii superioři, totul murá-n gurá, pána si Sculária Academicá in contextul 
in care orice recensámánt amánuntit pána la ultimul detaliu ar putea confirma ca 
insumánd numárul autorilor, al bloggerilor si al postacilor obtinem concluzia 
alarmantá cá numárul scriitorilor a devenit strivitor mai maře decát al cititorilor, 
asa cá trebuie luate másuri dureroase. 

Iatá de ce vom invinge noi Criza literar-artisticá si filozoficá abia prin 2112 
sau 2222, deoarece pentru cá fiindcá reactiile si deflagratiile postacului suplinesc cu 
eficientá nechezolicá tocmai reducerea bazei de selectie a scriitorimii care inainte 
vřeme, in Epoca Cea, era exersarea capacitátii de comunicare scrisá prin elaborarea 
notelor informative , iar bloggerii de azi nu šunt indrumati de niciun specialist cu ce 
sau de čine sá se preocupe, starea culturii de securitate fiind harcea-parcea, ca si alte 
stáři ale multiculturalitátii postmoderně. 

De aici si absurd criticatul anonimat al postacilor, plácerea poreclei care-ti 
protejeazá independente, evident doar simbolic, cá dacá e sá ti se propuná fufe, orice 
site erotic respectabil te localizeazá cát ai zice peste, darmite ditamai serviciile experte 
ale puterii politice si financiare ce servesc, aproape impartial, si opozitia! 

Altminteri, postacul román trebuie sá se obisnuiascá sá nu contrazicá pe 
megaintelectuali, seismectuali si pe alti publicisti románi ca el, nechezoli dar poate 
mai competenti. 

El trebuie doar sá-si exprime corect gramatical ideile lui proprii, radical agrare 
si justitialiste, care e de dorit sá fie inteligente si cu fricá de Dumnezeu, deci extrém 
de putine, pe care sá le repeti in diferite tonalitáti la infinit, ca pe niste bannere-n vánt. 

Chiar dacá stii de la Luminarea Poporului, din practicá, cá-n prostime nu 
existá interes reál pentru fotbal, pentru vedete, pentru clasa politicá, ba chiar 
Ceausescu e deja istorie si s-o fi injectánd din Dusmania in presá imaginea lui doar 
pentru a denigra pe románi ca retardati, tu, ca boier care frecventezi restaurante 
selecte, nu trebuie sá te enervezi, ci sá te gándesti doar la remedierea 
postrománismului prin cititul listelor de cárti §i pdf-uri bune ignoránd ziarele. 

Cáci postacul román trebuie sá se deosebeascá de megaintelectualul román 
tocmai prin modestia de a nu se socoti, ca un nechezol sau ca un cocalar, specialist de 
elita in toate domeniile materiále si spirituále, unele „ocrotite" de Dusmania la firul 
ierbii pána cresc ca bulgárele de zapadá cancerigená sau nu. 

Dar pentru aceasta, postacul valoros trebuie sá inchidá televizorul/monitorul 
si, in timpul strict autolimitat pe web in favoarea cártilor bune, sá nu mai citeascá 
nici presa centrála, suspicios asupra Stápánului cátá vřeme nu šunt etalate la loc 
vizibil structura de proprietate a organului si originea din RO sau din Dusmania a 



119 



profitului . Mai ales postacul care se confruntá cu mancurti sau renegati trebuie sá-si 
ascutá la maximum inteligenta polemicá/profeticá frecventánd asiduu bibliotecile si 
mediatecile webului Occidental si exotic, devenind omul cult , care e mai modest decát 
omul informat in dificiles nugae, fiindcá přivěste dintr-o perspectivá mai 
dumnezeiascá, mai mult decát planetará, nugaua prezentului nostru paralizant. 

Postacul trebuie sá se dedea permanent, in timpul liber consacrat la zid 
meditatiei, la evaluarea trecutului, analiza prezentului si dirijarea viitorului, evitánd 
cocalarea pe directia spectaculoasá a proiectului. El mai trebuie sá emitá, in sinea sa, 
profetii lucide despre cát de putin se va face din idealuri neelectorale precum 
Infrastructura Intelectualá (inclusiv Academicá), Luminarea Poporului sau Marea 
Recuperare (cu pivotul ei Luminarea Discipolului), precum si sá elaboreze cele mai 
duře studii de nefezabilitate al cáror scop e a dezválui de ce totusi NU s-au realizat 
unele imperative istorice dupá Hiatus, cum ar fi Recuperarea Basarabiei, 
Proclamarea Monarhiei, Reprimarea Bolsevismului, Eradicarea Coruptiei, 
Combaterea Incompetentei si Reeducarea Nesimtirii - toate inexplicabile pentru 
urmasii care ne vor blestema zi de zi mai ales dupá 2112, cánd vor stabili 
ráspunderile si vor pedepsi parodie in procese virtuale pe cei mai inteligenti dintre 
marii vino váti politici si pe complicii lor intelectuali sau financiari. 

Cáci Luminarea Poporului nu e un business. Čine serie la ziar pe bani nu e 
actant civic, chiar dacá nu e cu ciocoii impotriva poporului. Nici Marea Recuperare nu 
aduce cástig garantat, pe cánd Infrastructura Intelectualá ar putea fi tentantá pentru 
multi investitori sau filantropi, mai ales dacá se implicá si tineretul idealist dispus sá 
presteze in constructii anumite munci in mod gratuit prin voluntariat de treeut in CV. 

Oricum, postacii realizeazá la seral cea mai amplá muncá de voluntariat din 
RO si šunt singura institutie informalá credibilá in acest sens al gratuitátii absolute. 

De aceea, activitátile de postač trebuie luate in seamá si la angajári, si la 
premiile anuale ale diferitelor orgáne mediatice sau ale fundatiilor de import-export. 

Anual, trebuie ales pe bazá de porto foliu Postacul Anului. 

Totusi, nu ai totdeauna timp, de fapt nu ai niciodatá, sá serii cáte o carte sau 
mácar brosurá ori de cáte ori šunt plasate pe web insanitáti de cátre vreun raton, 
desantat, racolat, renegat, cameleon ce serie mai extremist decát este, sau mancurt. 

§i nu existá nici acel cadru sacru al vorbei sápáte in stáncá, responsabilitatea 
pentru enuntul aruncat in eterul virtual ca in vántul interstelar de cátre nechezolul 
postač indecis, pe cale de a deveni ori megaintelectual celebru, ori cárturar de nimic. 

De aceea, nu te mira cá vei regási enunturi vechi cu care tu insuti nu mai esti 
de acord si te si miri cum de ai putut tu sustine asa céva sau ceea ce ar fi putut emite 
sau emana ca popándáu si vreun postánac notoriu! 

Cu toate cá discursul unui postač e firesc sá fie redundant, agresiv, reducere 
caricaturalá a ideilor altuia citite prin aceiasi ochelari de cal, noi avem totusi nevoie de 
multá bunávointá bátráná, goetheaná, ca si de indulgentá, pentru cá adevárul trebuie 
repetat mereu unde cánd si minciuna este propováduitá si finantatá fárá incetare. 

Posibilitatea online de a reactiona imediat, ca in agora, in pritaneu sau in 
cárciumá, la un discurs, este insá o cucerire demoeraticá de nadejde a epocii noastre, 
Epoca Mooye, cum i se zice pe forumuri. Iar a nu schita mácar gestul de a comenta, 
cánd ai toate facilitátile , este o ingratitudine spurcatá de maidanezi, de ratoni, de 
serpilieni si de cocalari fatá de cei care sub totalitarism au platit si cu viata pentru 
Adevár, expunándu-si totodatá perseeutiilor familiile, colegii, vecinii siprietenii. 



120 



Nu este bine sá taci chiar dacá esti sceptic ca vorba ta va fi auzitá de cineva. 

Dimpotrivá, trebuie sá te mentii om bun constient de ráspunderea ca fiind tu 
moral, radical agrar §i justitialist, aperi si Neamul táu cel primejduit, in caz ca isi 
bate joc unii desantati de-ai Dusmaniei de Eroii Revolutiei sau ai Supravietuirii 
Istorice, ca ar fi fost niste fraieri, pácat strigátor la cer ce poate atrage asupra la toti 
Marele Cutremur Catastrofal, anticipat statistic, tocmai datoritá raritátii 
profesionalismului de postač intelegátor ca Revolutia se continuá prin atitudine, adic a 
online, prin cát mai numeroase Reactii si Deflagratii de calitate! 

2.2. Postacii cleptocratiei §i abjectiile ascensionale 

Fiinta noastrá etnicá ca poporatie orbecáieste fóra a se cái in cea mai cumplitá 
primejdie de bejenie posibilá, deoarece pentru prima oará in istoria Levantului de 
Nord, din vina nechezolilor, dar si a cleptocratiei care n-a tinut seama de 
slábiciunea/řřagilitatea tipicá vietii intelectuale, desantatii asistá la o compromitere 
simultaná si a partidelor sau sindicatelor, si a analistilor pe bani, si a seismectualilor 
Autoelitei, si - ceea ce e alarmant - a miscárii civíce , ale cárei singure realizári 
notabile este, din punct de vedere al raportorilor Dusmaniei, Salvarea Maidanezilor si, 
imobiliar, a Mausoleului Bolsevic din Parcul Carol, precum si, reductionist dar 
semnificativ, focusarea in centrul vietii politice cu chip uman de genul feminin a 
liberal-democratei Elena Udrea (necompromisá) in locul liberalei Mona Musea 
(intelectual angajat) ca compensatie sonorá la Imposibila lustratie, orice alt bilant, 
inclusiv inzecirea pibului pe cap de locuitor in Epoca Mooye, fiind irelevant, deoarece 
acel cap e relativ nemobilat complex, nefiind olomorf cu turbinca cu cárti, de unde si 
pericolul ca asudatul pib este extremist feliat, la megaciocoime extrém de mult, iar la 
popor extrém de putin. 

Dar a protegui cu orice pret uman de jure si de facto museátura strádala a 
pneurilor mertanului epitomizeazá pervaziv o premizá semanticá la Marea 
Recuperare, cu trimitere cinicá la demoeratia atenianá autenticá, unde cánd lupta 
contra demagogiei se invártosa, deasa intrebuintare soeraticá a jurámántului pe cáine 
in agora nu putea fi decát un angajament pe maidanez, cátá vřeme fiarele de 
apartament erau asa de rare atát in sánul cleptocratiei cát si in siliconul xenocratiei. 

Substituirea cu doamna Udrea a doamnei Muscá a fost insá un regres de 
securitate identitará, cu cele douá componente ale sále - informatii si contrainformatii 
- deoarece Dusmania, a cárei logica este de regulá „tipic femininá", adicá alambicat 
incorectá politic, a interpretat de astá data bárbáteste, simplist, cá vom pune accentul 
mai degrabá pe turism decát pe culturá, si noi uite c-am pus pe sport, care era de la 
educatie, principiul Banii europenilor, banii vostri! mergánd mai mult in stadioane si 
sáli de fortá ca pompě de absorbtie, combátándu-se obezitatea si sedentarismul, decát 
in malluri culturale §i in mediateci vizánd Luminarea Poporului, adicá antrenarea 
sufletului pentru o viatá corectá, incoruptibilá, si pentru nemurire. 

Ca sá nu mai zicem nimicá de bunul trai al cetáteanului, deoarece dacá se 
intemeia mail cultural de dimensiuni euroatlantice, din Cismigiu pána la Ateneu, 
incápeau acolo si un Carrefour, si un Kaufland, si un Reál, putándu-se colecta de la 
consumatori cu urna mobilá fonduri fárá egal pentru salvarea patrimoniului. 

Salvarea Mausoleului a pus insá si pune problema logisticá a folosirii de cátre 
o agentie in scopuri arhivistice a acelor debarale reci, iar cea mai buná solutie pentru 
lichidarea simbolisticii acestei sfidári la Cimitirul Eroilor Revolutiei din preajmá, este 
ca Biblioteca Nationalá, occidentalizándu-se, sá dezvolte aici Institutul pentru 



121 



Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate (IVOAR) din Parcul Carol, 
acordándu-se un fel de ISBN-uri sau CNP-uri pentru documentele scoase de diversi 
amáráti in formát pdf la o anumitá data, unele - adevárate capodopere dupe bloguri, §i 
socotindu-se, ín competitia statisticá internationalá ca cárti , de indatá ce autorul le-a 
trecut in domeniul public prin intermediul IVOAR, a cárui functie majora este a 
confirma, dupá un etalon depus si conservat Read-Only in Mausoleu, autenticitatea 
produsului, fiindcá in jungla webará e greu de contracarat procedeele Dusmaniei cánd 
ar pune desantatii sá ráspándeascá scrieri periculoase sau quasicontrafaceri sub 
numele únor nechezoli de oarecare notorietate. 

Depunerea de exemplár zilnic la IVOAR, nemodificabil Read-Only, va fi 
dealtfel obligatorie pentru periodicele ajunse numai online. In caz contrar, riscám 
revizuiri de pozitii si relatári, de injurii si pupincurisme, manipulándu-se Trecutul ca 
in Ministerul Adevárului anticipat de Orwell, asa ca legiferarea asta e tot atát de 
urgenta precát referendumul pentru Statui CULTURAL, condus de megaintelectuali. 

Postacul care vrea sá scrie mai mult decát seara trebuie sá retina cá cel mai 
paradoxal esec pe meleag e cá in Tranzitia de la criza cu c mic, ceausistá, la criza cu 
N maře, Neoceausistá , nici miscarea civicá distroficá si nici opozitia flámándá n-au 
putut elabora pána la 22 septembrie 201 1, cánd a inceput Epoca Wash de ne umilesc, 
ca si la fotbal, nu Imperiile ci guberniile, programe providentiale de redresare 
economicá, bazate pe consumism si si pe consumerism, alimentándu-ne sperantele 
doar cu mesaje de stiri privind frámántárile coalitiilor de guvernare, plus solicitarea 
permanentá si usor anticipabilá, cá plecati voi de la ciolan ca sá venim noi, ceea ce 
orice analizá literará, psihanaliticá si religioasá conduce la profetia televizionará, deci 
teleologicá, cá Románia, ca si in 1907, se indreaptá spre o Explozie Sociála, dar n- 
are destui creieri s-o-nnobileze-ntr-o Nouá Revolutie! 

Cum tot šuntem in climax cu uitarea Centenarului Emil Cioran ca sterilitate 
RO, Evago ezitánd sá lanseze-n 8 april 2011 pedefeul Postrománismul, tocmai ca sá 
vazá čine mai centeneazá si in 8 octombrie, ne dá de gándit ideea cá politicienii únor 
financiari nu pot pauperiza gloata fárá complicitatea intelectualilor si cá sátulul nu 
crede la silogismele amárátului, nici din Amárástii de Jos, nici din Amárástii de Sus, 
ci ii strigá pomanagiului cu patron formát manager incá de la CEPECA: nu se 
munceste, donť le , To Work or Not to Work: That Is the Question cu puturosii de 
románi, impinsi spre ura de sine (Selbsthafi) ca bugetari! Iará incapacitatea noastrá de 
a rošti céva esential despre Cioran sau Noica sau, in 2007, despre Eliade si Sebastian, 
ne vine de la sutul cá Piata Universitátii putea trimite imediat dupá Mineriadá un 
emisar la mansarda-cabaná-garsonierá, in tricou ca un golan atunci, pe cánd azi, 
imburghezirea duce la decentá filistiná de e mai profund obez sá speculezi 48 sau 72 
de ore - la prima vedere - pe vorbe, vorbe, vorbe, cum ar fi drujbá, bormasiná, 
mertan, papion sau frecventabilitate. 

Desigur, RO s-ar putea directiona si spre o Nouá Revolutie, chiar si 
fárá creiere, fárá soft, fárá retea neuronalá, deoarece viata politicá dispare complet 
cánd ti se stricá televizorul/calculatorul, dar e nasol cá Autoelita nu se preocupá 
radical agrar si justitiar, ci doar anticlerical, de sá organizeze un Congres al 
Intelectualilor , la Báile Herculane sau, in exil, la Augsburg, in scopul unei decizii 
capitale dacá suspendám democratia vřeme lnic , cu o retragere pe termen scurt, cáteva 
luni, din UE, pentru marile judecáti si prefaceri privind Coruptia, Incompetenta, 
Subcultura si Nesimtirea, sau dacá mai continuám sá ne milogim de megaciocoi ca sá 
permitá, fie si in ultimul ceas, despártirea vizibilá a oilor de capre (bránza de caprá 
fiind interzisá din rationamente de cost ecologic ca iarba de-acasá sá n-ajungá gazon 



122 



de arená), adicá sá se respecte regulile unui joc democratic de tip european civilizat, 
in care se disociazá foarte vizibil cleptocratia de burghezia de merit sau compradorá 
inclusiv si incluziv, iar fořta de muncá se educá pentru a i se spori bestial rata 
plusvalorii cánd o exploatezi, rezultánd pe termen lung miracolul ca tipul dominant in 
societatea noastrá va ajunge, spre bucuria Profesorului §tiecarte chinuit de Selbsthafi 
ca bugetar, Filantropul Mizericordios, in beneficiul creativ al Liceanului Neascultátor 
care va beneficia de Infrastructura Intelectualá doritá atunci cánd se va initializa 
asupra lui Luminarea Discipolului chiar cu riscul ca, ajungánd cult, de aceea poate ca 
el nu va mai lua bacul de la prima incercare, si nici mácar nu se va califica, la Vrei sá 
fii milionář, infazele superioare ale testárii, unde prenumele cláparului de la formatia 
Má-ta e tot atát de important cát al iubitei romanticului Novalis. 

O nouá revolutie, care va fi si a omului religios sau nu va mai fi deloc, asadar, 
ne paste. In paralogic, unii postaci mari mistici de-ai poporului sustin ca nu va ajuta 
Dumnezeu decát cui se ia dupá asteptarea Mántuitorului, a Cápitanului, a unui Dan, 
cápitan de plai, care ne va da nouá nu vouá o nouá republicá pe meleag! Ceea ce 
ratonii contestá pe Alecsandri si toatá cultura noastrá clasicá, din considerente 
gnostice privind incongruenta somnului de moarte, ca finalitate a Epocii Wash, cu 
Desteptarea, amintind corsarilor, ca si rázboinicilor din opereta Lysistrata, cá nici 
prognóza vrájitoarelor uranice sau plutocrate cá Cápitanul o fi fo' Base nu s-au 
adeverit ca specie exoticá de Satori. 

Iacá dar, un bun motiv, dupá ce ai invátat limba románá de la párinti, bunici si 
anturaj, iar apoi ai devenit cult furánd meseria de postač de pe la tálc-souri, adicá 
deprinzánd cum gándesc altii uitándu-te atent la buzele lor, sá incepi sá-ti protejezi 
aceste odoare pretioase, nuantánd contrastele si arzánd etapele, si sá nu te mai 
polemizezi cu tonomatele, cu domnul pe care il bánuiesti cá e platit sá sustiná, ca 
editorialist sau ca desantat, o anumitá judecatá de nonvaloare despre cadavrul viu al 
Neamului ce isi asteaptá Catedrala cum faraonul pe piramidá si nesátioasa pe 
tiramisu! Cáci nu il vei convinge pe subom nice dacá te intorci la argument cu 
cadavrul din debara, regretánd fapta. 

Cáci sistemul demitizárilor, reusind la nivel de pulverizarea geniului, fireste cá 
s-a stabilizat si, in rest, dincolo de creiere nu se schimbá in spatiul carpato-pontic- 
danubian-nistrean decát cuvintele. Ca do vada cá poti vorbi, in loc de democratie, de 
un shogunat bipartid cu principe suspendabil - ori de cátre mogulii/nababii de dreapta, 
ori de cátre cealaltá partidá, a baronilor/corsarilor de stánga. 

Numai despre cleptocratie nu se prea vorbeste in adáncime, unde dai de 
inhibitii, reprimándu-se natural gándul la izvoarele ei clasice foarte bine si periculos 
organizate: consensul antifraieri al smecherilor din nomenclaturá (activisti, securisti, 
gestionari si ideologi), lumea interlopá (clanurile netigánesti si tigánesti spálátoare de 
bani) si vampirime (increngátura mutantilor oameni-cápusá ai statului, serviti de 
politicieni cu complicitatea presupusá de popor a pubintelectualilor blatnoi). 

Ce e-n neregulá e cá, de regulá, cei mai activi si mai virulenti šunt postacii 
profesionisti ai Puterii Shogunului, fiindcá e si logic cá ea, Puterea, are din ce-i face 
culti avizati pe-ai ei si adesea ii si poate avertiza asupra a ce vor scrie ziarele, ca sá se 
prezinte online. dinaintea electoratului de seará si a chibitilor civilizatiilor solare in 
misiune. gata bine focusati pe topice cu cele mai penetrante vopsele demagogice si 
látrátor pamfletare! 



123 



ín schimb, postacii Opozitiei Shogunului se recruteazá mai mult dintre 
numerosii perdanti furiosi, care folosesc un limbaj desántat, de maidanez turbat, nefu 
sau nehalit, si repetá sub Tricolor cáteva ideii off-topic. Frustrarea lor de a fi omul din 
subteraná la care s-a gándit Dostoievski trezeste cititorului avizat compasiune, lacrimi 
si chiar milá atunci cánd postacul e mai bun decát editorialistul , pe care il mai are si 
cu vreo penibilá abjectie ascensionalá la mana. 

Postacii Opozitiei nu numai ca nu šunt avertizati asupra a ce se va publica, dar 
ei, in lipsá de Bibliotecá Nationalá, de hemeroteci pe la cafenelele noastre vieneze si 
de mediateci pe la tará, nici nu prea au resurse si competente sá pregáteascá o criticá 
memorabilá. Totusi, postmodernitatea prin nátura sa consumistá este ostilá 
idealismului si si geniului sintetic si, de aceea, precum dupá alegeri nu concentreazá 
in lagáre o administratie pe alta, nici mácar nu preia transparent gestiunea, ci-si 
apropriazá doar nomenclatura de spagá rámasá-n functii, asa nu te astepta sá adnoteze 
cu inteligenta si eruditie vreun intelectual din opozitie vreun manifest de-al unui 
intelectual de la putere. De ce sá-si strice relatiile? Existá, deci, nu doar solidaritate 
politicá intre imbuibati, cá parlamentarul concurent ti-e mai coleg decát pro stul care 
te-a votat , ci si solidaritate intelectualá, incredibil, dar numai in acest sens antipopular 
si antipostac, ca sá nu se strice ireparabil semivirginitatea gloatei, consens tacit pe 
care il respectá cu sfintenie si mancurtii, renegatii din DRO si toti desantatii 
Dusmaniei sau Xeniei. 

De aceea, cánd contempli buimac un tonomat in forma de rinocer, constati cá 
toate derapajele unei minti calamitate de postrománism tin, in esenta lor, de 
satisfacerea unui Stápán din RO sau din Dusmania, pentru cá o minte independentá, 
logic, e si normál cá nu greseste si nu deraiazá, ci are un comportament economic. 

Fořta postacilor opusi postacilor puterii stá atunci doar in numár, in participare 
generoasá la viata cetátii, in trecerea prin agoraua de pe net. Prosti, dar multi! Ceea ce 
va duce sárácimea ori la Explozie Sociála, ori la o Nouá Revolutie, al cárei semnal cá 
buboiul s-a copt si puroiul va inunda bodyguarzii sau mascatii, va fi cánd maidanezele 
se vor stárpi, va ploua cu báuturi aromatizate si, in goaná dupá consens, se va produce 
evenimentul senzational orbitor-asurzitor cá pentru prima oará un editorialist va 
dedica un intreg editorial obiectiilor si completárilor provenite de la un postač! 

Postacul, omul imanent subteranei, trebuie sá stea treaz permanent acolo jos, 
de strajá, cum cáinele de pe copertá sub drapel, care poate cá nici nu e un maidanez, 
sá vegheze sub canonada inamicului editorial de sus, ale cárui derapaje trasoare tinánd 
de postrománism nici nu mai pot fí combátute decát prin geniu obligát sub Tricolor, 
dupá asasinarea mitului eminescian dintr-o singurá muscáturá, cánd s-a creat in 1998 
prin Dilema 265 si o pověste de succes, štafeta in contra idealului national de 
Mántuire prin recuperatori fiind preluatá de la megaintelectuali de un viespar de 
mediocritáti nechezoale, inepuizabile in instinctul de pradá al carierismului lor, gata 
de orice abjectie ascensionalá la rándul lor, text dupá text si Stápán dupá Stápán, in 
staré pána si de spirit primar agresiv asigurator pentru Imposibila lustratie de dupá 
2002, - cum nu mai scria in anii optzecisti gorbaciovieni niciun supradotat versuri 
ceausiste, cá nu era támpit, asa evitándu-se recent a ne asuma in marea complexitate 
sarcina de a descálci ce-au incálcit ástia, autoformándu-ne geniul obligát de a mai 
spera in viitor, in Marea Recuperare pe bazá de reeducarea filantropicá a clasei 
financiare sá se integreze in absolut, dar starea ta de priveghi, postacule, are mácar 
puritatea cá sterge putin cáte putin, cu cáte-o treantá, pata de dezonoare din Cartea 
online a Neamului. 



124 



Oricát de absurd ar párea, viata are un rošt nostim, prim si ultim, iar rostul ei e 
cititul cártilor , singurul čert, fóra de care totul e fóra rošt fiindcá n-are nici un rošt sá te 
mai zbuciumi dacá nu stii pentru ce, de unde pána unde, dacá ai ajuns acolo si unde se 
produce iesirea din rošt. Concret, asa cum anii Hiatusului bolsevic invátaserá pe omul 
cinstit sá recunoascá activistul sau securistul oricum s-ar fi deghizat el , si era cel mai 
misto in Piata Universitátii, in prima vara románeascá din 1990, sá de distrezi la 
scenele de mirosire si demascare a infiltratilor si desantatilor, tot asa e si in lumea 
virtualá a internetului, anume in spatiul fascinant de suspans si de horror, in infernul 
postač, unde cititul cártilor, pe Itinerariul Spirituál sau afundándu-te-n Bazinul de 
Spiritualitate, iti creeazá abilitatea zeiascá si pestilentialá de a detecta cu usurintá, 
dintr-o singurá privire, in banda adesea nesfársitá a comentariilor la un editorial 
suspect, postárile postacilor cu adevárat seriosi, neacordánd tu nicio atentie zdrentelor, 
sconcsilor si desantatilor, fiindcá viata e scurtá si biblioteca larga, pliná de bunátáti. 

Cel mai dureros ghes de a se manifesta ca postaci, in contra editorialistilor cu 
Stápán, il au profesorii preuniversitari de gimnaziu rural sau liceu periferie si chiar cei 
din mediul superior dacá se simt perseeutati, umiliti, mentinuti deliberat de maimarii 
lor in pozitii neconvenabile privind dominanta si ierarhizarea in catedrá, in facultate, 
in institutele de cercetare. Dealtfel, orice cadru didactic trebuie sá fíe si un bun postač 
román in conditiile sinuciderii miseárii civice la coltul de cotiturá din 1997, cu pivo tul 
acesteia, golirea de continut a miseárii sindicale „Impárat si proletář" odatá cu 
museátura antieminescianá din 1998, care a precedat dureros diseminarea pe vecie-n 
sistem a oligopedagogiei la anul eclipsei 1999. 

Dar cea mai intinsá árie de reerutare a postacilor de valoare perpetuu adáugatá 
vine din putina, eroica noastrá viata culturalá. Scriitorul de succes, cel promovat de 
promoteri, de editurile cleptoeratiei dar uneori si de ale burgheziei de merit, isj 
proiecteazá textul ca pe o nouá specie de piva : cát hamei, cát málai, cáte spume, in 
sensul cá dacá unionismul sau monarhia šunt cauze pierdute, atunci ei nu, nu se mai 
baga. Dimpotrivá, fac misto de moldoveni, de extinderea Casei Regále, de combaterea 
bolsevicilor de cátre cocalari fárá eleganta de a sublinia pártile bune, postmoderně, ale 
profesorilor fosti stalinisti cát a tráit Stalin. De aceea, segmentul cel mai activ al 
populatiei de postaci o constituie tocmai seriitorii de insuccesuri čerte, ineremeniti in 
proiecte infezabile, in idealism. 

Altminteri, trendul spre nimicirea idealismului, prin conduita sálbaticá a únor 
intelectuali fatá de valori, face de sá nu mai ai pentru ce te jertfi, domnule! Un chin 
gratuit ca al lui Eminescu nu mai e posibil. In RO, azi, nu mai existá decát libertatea 
de a te vinde unui imbuibat, nu $i libertatea de a te dárui unui ideál . Esti pierdut si esti 
ridicul! De aceea, viitor de aur postacul nostru are. Sá citeascá liste de cárti bune si sá 
combatá gratuit insuficientele editorialistilor - aceasta va fi pána in 2112 sau chiar 
2222 singura si cea mai comodá forma de idealism aici. 

Cáci postacul ideál este chiar cititorul ideál, acela care dovedeste cá desi ar fi 
capabil sá ineropeaseá una sau mai multe cárti medioere, se abtine de la a-si mai 
chinui familia, prietenii, domnita lenesá pe canapea §ifriends-ii. 

Jena de a-i injura pe anumiti intelectuali pentru abjectiile lor ascensionale, pe 
sconesi si pe desantati in fapt de seará pentru fótárniciile si mágáriile lor, cánd nu ai 
voiosia iresponsabilá a ratonului, trebuie sá te autoeduci din cárti s-o depásesti, luánd 
model din biografiile exempláre. A nu fi cocalar de kitsch postmodern, ci a posta un 
subcomentariu webistic clasic din idealismul de a face binele e cam cum ar látra un 
cáine, un maidanez, la umbre, la emanatiile gunoaielor dintre blocuri de mahala, sau o 



125 



fiará de dupá usa apartamentului la fantomele de bloc. íti este anticipatá obiectia. Asa 
ca poti urla tu o noapte-ntreagá, si la luna, si la neonul strádal, si la reclamá, pána te 
asurzesti singur sau decolezi spirituál spre piscurile montane, dobándind competenta 
de a putea explica la intoarcere de ce cáinii pustietátii nu stiu decát sá urle, pe cánd 
maidanezul de sub drapel latrá aproape articulat. 

De aceea, tocmai pentru cá šunt anticipate, de cátre specialistii in intoxicare, 
obiectiile documentate, presupunándu-te de strajá sub Tricolor, orice sconcs in 
misiune e complexat, putě de la sine si se gándeste cá ar fi putut fi el editorialist si 
editorialistul ála - postač! Deci, pregáteste-te sá iesi mánjit. 

Dar nu-i dezirabil sá se avánte subcomentatorul webistic cu pletele in tornáda 
in a-i deschide ochisorii preopinentului raton asupra unei chestiuni cu adevár evident 
pána si pentru renegatii cu loialitate multiplá, to no mate, cameleoni sau mancurti, 
fiindcá, de regulá, niciun patron nu angajeazá pe post de popándáu prosti sau 
nesupusi. Totdeauna, abjectiile ascensionale šunt bine gándite de cleptocratie, prin 
intelectualii ei consilieri, ca raport pácat/beneficii. 

Forumul, ca orice maidan e si MPU, cá poti vorbi cu altul, e si Mineriadá, cá 
poti injura si spurca in fatá orice maře intelectual public publicisti In consecintá, se 
poate accepta cá miscarea civicá n-a dispárut prin depártarea de poporul elodiac in 
extinctie, cum cred renegatii, ci s-a virtualizat, a deraiat din mediul strádal pe 
autostrázile informationale, RO avánd azi uneori o vitezá a internetului printre 
přimele patru din lume. 

De aceea, este unii bloggeri pentru care simpla cunoastere, mediatic sau la 
munci, a limbii Wash, e o performantá supremá, care ti-ar permite sá te comporti ca si 
cum ai fi citit douá bazine de cárti si pedefeuri bune si in realitate tu n-ai řřunzárit nici 
strictul necesar ca diplomectual de sá ia examenele de competente, dar manifesti spirit 
primar agresiv ca de bodiguard apáránd cu má-ta vreun potential Stápán din Autoelitá, 
carele nici nu va auzi, nu i se va raporta, vreodatá de tine, de ardoarea ta de maidanez, 
sau te va confunda stilistic si ideatic cu vreun ultras din postmodernitatea noastrá 
fotbalisticá incalificabilá din vina ministrului sportului si a federalizárii privatizárilor. 

Ceea ce ne surprinde topless ca si cum ai aspira la un loc in Autoelitá numai 
subliniind ca rasist hotia la románi drept definitorie, íárá a mentiona asuprirea 
nemiloasá exercitatá colonial de marile imperii asupra imaginarului nostru , desi ai 
dovada in faptul literar cá insusi romanul de Nobel, Orbitor, e mai mult o reusitá 
oniricá in realismul magie a unui filolog postmodern decát una in postmodernismul 
insusi, staré de postcolonialism care ar trebui sá te convingá, ca veleitar, sá meditezi 
sub sloganul Nu ne vindem fara!, la conditia intelectualitátii cumularde ca forma de 
parazitism recentá pe sudoarea claselor pozitive, exploatate privatizánd sub forma de 
ciolan sau de croante o parte din plusvaloarea dobánditá de asupritorul román sau 
venetic. Asa cá degeaba s-a investit fárá cap in demitizári, in postrománism, fiindcá 
oricum, organizarea unui mondial de fotbal in Brazilia este providentialá, putánd 
ocaziona curánd postacilor nostri sá reliefeze, intru fálosenia duláului alb de pe 
coperta cu Tricolor, adevárul istoric cá literatura sud-americaná, coneret realismul 
magie, nu s-a putut dezvolta exploziv, dupá 3 secole de tatonári bisericesti- 
cronicáresti, decát odatá cu diferentierea formatiunilor statale si obtinerea 
independente!, cu tot exaltarea drapelului national urias postcolonialist , ca semnal 
pentru imperialisti cá Marea Recuperare a inceput in aceste tári cu Biblioteci 
Nationale mai occidentalizate decát a noastrá, care pare a fi fost reproiectatá 
postceausist ca debara a unui mail cultural umplut cu te miri ce institutii, inclusiv un 
minister cam fárá de buget, care se putea remorca la al tineretului sau la al turismului. 



126 



Totusi, forumismul románesc trebuie, eventual cu ajutorul statului, mentinut 
intact in autenticitatea lui folcloristicá, deoarece dá imagini perfecte privind ce zace-n 
creierii gloatei. E un feedback chiar mai bun decát procesul electoral pane, íncremenit 
cocalat pe proiect ca mistretul ín rácituri si ca somonul ín aspic. 

Analizele si sintezele pe care le primeste in fiecare dimineatá Dusmania, ca si 
Xenia, pe biroul oval sau octogonal, e de presupus ca iau mai degrabá pulsul 
postacilor decát pe al editorialistilor , ca mai indrituiti sá defileze sub lozinca de post- 
week-end Wir sind das Volk! De aceea, unii ratoni face si misto cá initierea de legi in 
contra postacilor ar fi o chestiune patrioticá de contrainformatii, de intoxicare. 

Va veni insá vremea cánd Inversiunea Valorilor nu va mai fi rentabilá nic i 
pentru cleptocratie, nici pentru xenocratie, nici pentru burghezia de merit, iará din 
catacombele postacilor se vor recruta personalitáti si vipuri viguroase compatibile-n 
páreri cu ce dá Neamului Románesc tagma editorialistilor. Nici nu mai incape vorbá! 
Multe analize de nevoi au devenit azi pertinente, ca Inřřastructura Intelectualá. 

Intrebarea mileniului rámáne dacá omul recent mai poate čiti sub fluxul 
perturbatiilor cárti, cárti bune, in avantajul importatorilor de lux, cáci surpriza de a lua 
atitudine intru Luminarea Poporului e přivitá deja, de multi investitori, potentiali 
filantropi, ca o obligatie moralá susceptibilá a ameliora exploatarea, rata profitului. 

Dimpotrivá, čine nu intervine pe forum, se obsearvá cá nu e activ nici civic! 

Nenorocul impo románesc a fost cá partidul comunist a organizat, pe bazá de 
§efi de promotie, cea mai bund securitate din lume. Privilighentia stie de ce. Despre 
vitalitatea acestei securitáti, despre transmiterea ei din tatá-n fiu si mai degrabá de la 
tip uman la tip uman, cáci genetic toti nazistii si bolsevicii se láfáiesc printre noi , do ar 
legile s-au schimbat, nu vom afla niciodatá maře lucru. Bine cá ne lasa acasá ca sá 
forumim sau sá ne conversám pe minutele nationale, chit cá ne inregistreazá tot. Asa 
cá Postacul nu trebuie sá-si sustiná ideile pána in pánzele albe, sub postrománismul 
aceluia$i ticálos provocator. Un postač democrat militeazá atunci cu iubire pentru 
aláturarea depliná a principiului feminin metafizic la cel masculin, deocamdatá 
dominant, impunándu-se in interesul comun, ca in UE, promovarea echilibratá a 
cadrelor pe criteriul de Centura aplicat oricárui petent, cá „incompetent e ca si 
impotent"! A venit, va sá zicá, vremea sá suspendám temporar Eradicarea Coruptiei 
pentru a ne focusa eforturile pe Combaterea Incompetentei ca pácat capital mult mai 
dáunátor si in provincie, in perspectiva Marelui Cutremur Catastrofal - conditie 
sinecvanoná pentru Reeducarea Nesimtirii. 

E o maře victorie a Directiei a VlI-a Literatura si Arte, cea mai maře dupá 
zádárnicirea Luminárii Poporului stimulánd Rezistenta prin Culturá doar a celor deja 
ilustri, ceea ce reduce azi profiturile cleptocratiei si xenocratiei, la sfársitul Tranzitiei 
si inceputul Crizei. 

Dar se putea si mai ráu? Poate. Insá se putea si mai bine! Atáta bine cát sá i se 
urascá omului cu binele si sá nu profite de rágazul/golul istoric sosit providential 
pentru a putea lectura liste de cárti si pedefeuri bune. 

ín consecintá, nu se poate ca intotdeauna, de jos in sus, Editorialistul sá 
vietuiascá numai gádilat de baloanele zdrentelor sále postaci lingusitori paraziti, 
inconsistente, aparente, ca de la jacuzzi! Nuuu! Din catacombele postacilor, se aude 
un murmur surd ca la apa Vavilonului de la un sfat de robi, prevestind Explozia 
Sociála, care e pedeapsa clasicá pentru neluminarea gloatei nu teleencioclopedic o orá 



127 



pe sáptámáná, ci zi de zi, ceas de ceas si ín proportii de masa. Revolutie nouá ce nu se 
poate preveni decát prin iubire! 

Numai care a citit bestsellerul Octogonul realizeazá ca postrománismul este 
durabil si sustenabil. A-l combate pe postrománism ca trend lichidatorist si a salva 
tara-poporul inseamná a te baza pe mai mult decát valori. Ar trebui sá avem simultan 
in márlánia de azi vreo patru cupluri echivalánd cu de pildá Vasile Alecsandri si Elena 
Negri, Eminescu si Veronica, Torna Arnáutoiu si Maria Plop, Monica Lovinescu si 
Virgil Ierunca... Dar rareori nu e confruntational, ci colaborationist cuplul editorialist- 
postac. 

Ce uitá pe rafturi in critifiction sau in debara intelectualii e ca ce noroc ar fi 
fost sá fi avut noi interactive hebdomadarele „Dilema", „22" si „Románia literará" 
(care e íárá feedback postač si azi, neavánd čine vorbi/alarma de cafeaua cu cianuri 
ecologice!), dacá nu incepánd cu 30 decembrie 1989, mácar de la 5 martie 1998 la 8 
ianuarie 2003, cincinal cát incá se mai putea salva spirituál, prin vocea poporului, 
Epoca Mooye, readucándu-se prin cádere de pe autostradá miscarea civicá in sánul 
maselor ca la 15 noiembrie 1990, permitándu-se posibilitatea la postaci de sá se 
exprime ca intelectualii si sá ne dea adevárata másurá a opozitiei populatiei la 
derapajele postrománismului, care nu e doar pácatul de a despera de natiune, ca 
incapabilá de unionism sau monarhism, sau de sá-i dai Bibliotecá Nationalá, 
mediateci si profesoři nu fraieri, ci si lasitatea de a crede bolsevismul nemuritor pána 
nu se vor umple marile cimitire sub luna cu generatiile contaminate mancurt. 

Ca postač, intregind sau explicánd pe inteles, bábeste, ce vrea sá spuná 
editorialistul, nu uita cá iti asiguri crestineste si un CV karmic pentru Judecata de 
Apoi, deoarece subcomentariul webistic este o muncá de talent voluntará la seral si un 
act de caritate, uneori modelul dostoievskian cu subterana fiind depásit periculos de 
cel dantesc pe trei nivele, unde postánacul din Infern vede ín sus seismectualul sau 
nechezolul sau tutárul peroránd in Purgatoriu, si sus, sus, sus la munte sus in 
Paradisum strálucind orbitor clipitor bannerul rosu montan sau de altá culoare. 

La urma urmei, pentru insusi postacul scriitor artist cu dare de máná sau 
pentru postacul de geniu fie obligát, fie natural, cáruia-i prieste Mizeria , nu e maře 
scofalá a fi votat de cititorii de carte drept „autorul román reprezentativ al Epocii 
Mooye" , canonic in manualele de competente sau de calitate. Fiindcá omul jerfelnic 
din subterana e condamnat sá se sacrifice si sá lase altora aceastá onoare, strálucit 
afirmati peste hotaře. Iar tu, postač, esti cel putin tot atát de realizat ca om de liteře 
dacá aspiri nu la succesuri de-ale mondializárii, ci la recunostinta vecinicá a Neamului 
Románesc, sá faci pe minerul smerit si sá-ti asumi ca un dac de pesterá conditia de a f i 
„cel mai reprezentativ postač, postacul canonic al Epocii Mooye" , cu rubricá tot atát 
de recunoscutá ca statut ontologic. Care postač generos trebuie sá acopere toate 
golurile de-aici, inclusiv pe cele din stomac, cáci in definitiv, ca un studiu de caz, 
Luminarea Poporului va rezolva si paradoxul finalitátii cá noi nu avem incá 
nutritionisti decát pentru imbuibati. Cum cartea e un obiect de lux, nu avem 
nutritionisti si pentru amáráti, sá-i invete prin tv si prin conferinte in malluri cum sá se 
hráneascá sánátos si variat, cu bani putini sau chiar fárá bani, si cum sá-si caute 
fericirea frecventánd bibliotecile, numai un bun postač nemásluit si bun román putánd 
concepe astfel de completári necesare dar uitate la vasta activitate care incumbá pe 
agenda intelectualilor publicati de marile edituri, adicá publici , care neglijeazá de 
regulá strategiile de supravietuire ale poporului, asezándu-se la dreapta shogunului, 
lángá cei ce muncesc, nu la stánga printre bugetarii care cersesc. 



128 



Ferice de tine, postacule, care ai preferat anonimatul, sárácia, incompetenta si 
castitatea de exceptie, lángá popor, vanitátii editorialistului care uneori parcá ti se pare 
ca i se pare si lui ca rosteste adevárul, dar nu mai are cui! 

Tranzitia s-a terminat in Crizá. Pustietate. Nu-i nimeni pe strada. Numai 
maidanezii in agora. 

2.3. Postacii Dusmaniei 

Cum sá scrii , domnule, si sá nu te critice nimeni? Cum sá guvernezi fara 
opozitie? Cum sá bagi clopsoane pe spatiul public, si nimeni sá nu se autosesizeze? 

Cum sá stai de strajá sub Tricolor cánd unde dacá nu plouá cu pietre? 

Postacul trebuie sá se preocupe de a masca aceastá disfunctie a spiritualitátii 
noastre, consecintá a oligopedagogiei: fuga maidanezului de ráspundere, de la coltul 
de cotiturá unde s-a produs muscátura. Ei, postacii, trebuie sá completeze munca 
acelor promoteri care scriu doar despre cártile pentru care šunt platiti si, uneori, nu 
scriu despre cártile pentru care e platiti sá nu scrie . 

Un postač care adaugá valori, va binemerita de la patrie. Mai ales unde nu 
intelegi nimic de la editorialisti de fřica lumii interlope, care e nucleul tare al 
cleptocratiei de se confřuntá uneori cu al xenocratiei si imediat imaginea tárii este urát 
terfelitá. 

Pentru cá analistii Dusmaniei stau tot timpul, ca niste observatoři federali, cu 
ochii atintiti asupra stárii de nemultumire literar-artisticá a moralului nostru. 

Ei šunt cel mai bine asezati in tribuna oficialá ca sá-si poatá da seama de ce 
creste necontenit in RO, spre deosebire de in PRO, rolul hotárátor alpostacilor . 

Rolul hotárátor al postacilor creste din cauza paradoxului postrománismului : 
Clasa noastrá intelectualá este mai proastá decát clasa politicá! 

Iatá unul dintre cele mai bine pázite secrete, dar adevárul e evident: de bine de 
ráu, alesii nostri ne-au dat economie de piatá de ne-am sáturat, canale TV, pasapoarte, 
si au pus Románia pe butuci sub umbrela NATO in UE, pe cánd Autoelita n-a reusit 
nici mácar sá aducá in 22 de ani vreun Nobel, mácar unul de sámántá, dezamágind tot 
atát de mult precát fotbalul nostru incalificabil, plus cá ea nu s-a bátut nici pentru 
Infřastructurá Intelectualá, de sá ne bucurám citind toti, nici pentru Emanciparea 
Cadrelor Didactice, nici pentru o justitie dreaptá, care sá disocieze intre revolutionarii 
anticomunisti (care au fácut Baricada, au negociat ca timisoreanul Ioan Sávu cu 
predecesorul lui Petre Roman sau au declansat fenomenul Piata Universitátii 
protocronistic fatá de americanii de azi) si revolutionarii fesenisti , care s-au aflat in 
strádá ca informatori sau au fost bágati ulterior in organizatii ca cártite de-ale puterii. 

Mai ráu incá, Autoelita, dupá ce cá n-a avut nevoie de Biblioteca Nationalá 
vřeme de 22 de ani si s-a validat singurá pe ea insási, fárá niciun control din partea 
poporului, s-a dovedit incapabilá si de a-si exercita functiile e-le-men-taaaare, cum ar 
fi descálcirea problemelor controversate, adicá misterele Revolutiei (teroristii), ratarea 
recuperárii Basarabiei si a Monarhiei (nefiind capabilá a genera un curent unionist- 
monarhist), rasolirea reprimárii bolsevismului si, recent, cresterea dementialá a 
datoriei externě datoritá postrománismului cá, fiind no i ro mánii de la sine inteles 
inferiori rasial balcanic grecilor, ca sá evitám o prábusire 100% čert anticipatá de trei 
ori mai catastrofalá ca a lor, altá solutie decát renuntarea la suvenaritate nu exista, 
ceea ce trebuie insá expertizat, dacá- i asa, de o comisie cel putin cát a dlui 
Tismaneanu (bancheri + oameni de informatii + tineri tehnocrati románi formati la 
Harvard, Frankfurt, Londra, Beijing, Shanghai, Hong Kong sau Tokyo). 



129 



ín contrapartidá, forumismul románesc devine atunci o adeváratá scoalá a 
democratiei, a armoniei in orchestra si in societate, pentru ca ii educá pe intelectuali , 
ii reeducá la seral prin anonimii si umilii, ca niste řřanciscani, agilii, neobositii nici la 
deal, nici la vale in spatiul mioritic, ai nostri postaci, sá fie niste umanisti responsabili, 
ilustri, luminátori, sá-si focuseze atentia seará de seará, pána tárziu in nocturná, pe 
pertinenta ideilor editorialiste, pe gramaj, pe valoarea lor numericá, electoralá, din 
perspectiva neopitagorismului dinamic al lui Matila Ghyka, pe potentialul de risc 
devastator ca un muzical infern al obiectiilor, indiferent de cát urlá dusmanii sau 
nebunul liber, iará nu pe insignifianta poreclei a lui čine le-a enuntat obiectii látránd la 
cer in asteptarea orizontalá apucalipticá de tranzitie a Marelui Cutremur Catastrofal. 

Cutremur de care va trebui sá profitám, postacii nostri, postacii poporului, 
impunánd editorialistilor teleghidati de superciocoii Dusmaniei, sau ai Xeniei, un 
proiect de proiect educativ cu parcurs individual pentru excursii la Mausoleul stalinist 
din granit de Trinidad poate scandinav din Parcul Carol, a cárui salvare de la 
demolare, sau de la o aplecare ca a Turnului din Pisa, e una dintre putinele mari 
reusite civice exempláre ale intelectualilor nostri, fructificarea antibolsevic educativá 
neputánd fi decát amenajarea sa funerará ca Muzeu al Sfársitului Comunismului, cu 
nádejdea ingropárii definitivě a acestei feseniste ideologii, printr-o biruintá in rázboiul 
simbolurilor. In deambulatoriul acestui altar negru s-ar putea reconstitui balaurul cu o 
mie de cozi al vietii cotidiene bolsevice si totodatá Baricada si alte convingátoare 
exponáte ale Revolutiei, eroism curat fiind a te duce cu pieptul gol sá aperi o 
televiziune criminalá, in care vezi pe moment Libertatea. 

Trebuie insá concurs international, nu ca la Catedrala Mántuirii Neamului. 

Si mai šunt douá Memoriále cumplit de obligatorii pentru románi, fiind de 
mirare cá nu s-a inceput chiar cu ele, ci cu al demnitarilor de la Sighet, cu atát mai 
mult cu cát tin oarecum de patrimoniul universal al abjectiei umane : Canalul Morfii , 
unde au pátimit nu doar elitele ci si masele, si Reeducarea de la Pitesti , a cárei 
originalitate in oroare ar fi putut fi de mult valorificatá la seará europeaná de localnici, 
dacá aveau fler turistic. 

Postacii Dusmaniei nu existá, dar toatá lumea literar-filozoficá buná ii 
presupune desantati-infiltrati sub Tricolor si se teme mai ales de chibitii gorilieni, 
maidanezieni si reptilieni, activi sau pasivi ca intentionalitate longitudinalá. 

Tinutá la bariera Schengen, RO trebuie sá facá sluj la ospátul smenarilor 
imperialismului stráin, asa cum sustin nu numai renegatii, ci asa vád si ratonii, care 
rád din orice, cu speranta cá supradotatii nostri nu vor presta munci culturale, ci se vor 
califica manageři de angajat la companiile transnationale de la Tisa pán' la Sydney. 

De fapt, Dusmania asta e pretutindeni, nu numai pe tot webul ca Xenia , ci si in 
noi insine. O pornire de a scuipa pe tot ce e románesc, o greatá care nu stim 
totdeauna de unde ne vine la atáta abstinenta si nici n-avem probe cá ni s-a scurs in 
mir din umbrelele desantului. 

Tocmai de aceea, pentru identificarea postacilor Dusmaniei ca agenti 
formatori ideologie, e nevoie de specialisti experimentati, iar acesti specialisti cáliti, 
intorcándu-ne la argumentul ontologic, constatám cá nici nu se poate sá nu existe, ei 
existá si supravegheazá tot si adesea se autosesizeazá tocmai pentru a exista, chiar 
dacá nu ni se aratá ca popándául, sá fie sprijiniti, iar informatia e-n profitul iacacui. 

O máná de ajutor postač, chiar postánac, nu stricá insá niciodatá, mai ales cá 
nu mai e cazul a se elabora notě informative dupá un pian cu angajament si depásiri, 



130 



ceea ce íntr-un fel, ca mutatie majora democratic, si explicá diminuarea dupá 
Revolutie a numárului scriitorilor románi care chiar scriu cánd se ocupá cu scrisul. 

Azi e arhisuficient sá strecori consecvent in postarea ta trei cuvinte cheie, de 
fapt un nume de suspect si o sintagmá , de exemplu triada: „Nichipercea (sau cum il 
cheamá pe postacul care baga strámbe si trebuie anihilat) - threat - ISMAR" si 
subterana va inregistra automat pe desantatul, ca agent formator ideologie , in toate 
motoarele de cáutare de pe mapamond, asa cum apofaticul lumineazá deconspirativ 
catafaticul, mácar pána la infiintarea prin filantropi sau prin mecenariat preventiv a 
Institutului pentru Semnalarea si Monitorizarea a Antirománismului , de preferintá in 
Diaspora, eventual in Brazilia peste pod sau cu feribotul lángá Rio, punánd covor rosu 
etern ca la UFO Museu de Arte Contemporánea de Niterói, niciodatá insá la 
Strasbourg, europarlamentarii nostri de pe Quai du Chanoine Winterer nefiind 
suficient de departe igienic de folosirea comunitátii de informatii in scopuri politice. 

Nu oricine e competent sau initiabil, cánd limbajul face pe nebunul, sá aibá 
bunul-simt de a se orienta in pádurea de simboluri a injuráturilor de mamá, dacá o 
anumitá opinie este o eriticá argumentatá a románilor (ceea ce nu le poate fi decát 
folositor) sau avem de a face cu un pamflet devastator, cu un inseris provocator 
cameleonic de-i scoate pe-áia din RO mai extremisti decát pot fi, sau cu nuclee 
eriptorasiste in bogátia de eruditie si speculatie, cei mai bine calificati in astfel de 
texte cu efect depresiv paralizant fiind renegatii , adicá románii pripásiti pe planiglob, 
cocotati in vreo garsoniéra, al cárei balcon nici n-au voie sá-1 inchizá-n termopan ci 
doar sá-1 lase chiostro, dar de unde dau cu infatuare inconturnabilá lectii celor de- 
acasá, ca si cum ei n-ar mai fi románi de bastiná, ci niste initiati, membri ai únor 
semintii pervazive inconcevabil mai superioare, de supraoameni, care nu se uitá 
nimeni la ei tocmai fiindcá šunt románi incá neexprimati in universal ca recuperatori. 

De aceea, pentru a nu-1 lasa pe seama amatorilor insolenti, bine e ca ISMAR- 
ul sá fie o agentie cu ráspunderi bine definite, adicá limitate, din subordinea ICR, care 
poate centraliza datele din cele mai interesante insule de románitate ale Diasporei, ce- 
a observat iacacine, ca Bonobo sau ca Azor, transmitándu-le fiecare dupá cum devine. 

De fapt, gratie abaterii clasei politice de la drumul pe care i 1-a trasat clasa 
intelectualá, a cárei ideologie o formeazá prin anglisti pe a parlamentarilor , emigratia 
noastrá a creseut si s-a tot látit halucinant atát de respectabil incát formula 
eminescianá de la Nistru pán' la Tisa e definitiv perimatá-n Epoca Mooye, postacul 
adresándu-se deja tuturor románilor din amvonul bisericutelor de placaj de la Toronto 
pán' la Sydney, astfel incát dacá privim mai cu atentie din RO, observám cu tristete si 
bucurie cá am ajuns de DRO devine identic aproape identitar cu WO. 

Dar un postač din RO si chiar din DRO nu se poate totusi lupta, ca particular, 
cu toti reptilienii si gorilienii si alti agenti formatori ideologie ai serviciilor secrete pe 
culturá din Dusmania, preocupate de a directiona subtil, profitánd de Ghidul 
Nesimtirii Intelectuale , viata spiritualá a Romániei pe directii aláturea de Marea 
Recuperare, cum ar fi Sincronismul Dacá-ai-la-ce si Experimentalismul de avangardá 
Moarte clasicilor! finantat teoretic mai mult de cei 667 filantropi colectionari, nu de 
statui nostru falit calic, care nu-si mai permite democratic experimente ca Festivalul 
National al Educatiei Politice si Culturii Socialiste Cántarea Romániei, ba nici mácar 
Daciade mai sportive, lásándu-ne Nationala tot mai incalificabilá in Epoca Wash. 

Cáci unde nu-i miscare civicá, nu-i nici consumerism, nimic nu e, fiindcá 
acolo presa online, singura existentá efectiv, platformele, grupurile, blogurile, 



131 



morulele, blastulele mai gálágioase, nimeni si nimic nu scrie pe ele ale cui šunt, ce 
Stápán de-al Patriei sau de-al Dusmaniei le dicteazá ideologia si tintele ale cáror 
creiere trebuie intimidate sau desfiintate dánd spagá derizorie la formatorii de opinie. 

Fiecare editorialist ti se legitimeazá ca „independent" si poartá chiloti de 
arbitru cu gáurele „de centru". Iar tu, neexistánd precizári asupra capitalului román 
sau stráin care pláteste bomba mediaticá, sifonul, láutarii si artificiile, trebuie sá aráti 
maxima prudentá, fiindcá simfoniile regilor nu stii čine le-a compus. 

Cele mai periculoase vipere pot ani de zile sá adune faimá de neutralitate, 
eruditie, smerenie si precizie esteticá, scriind ilizibil, simpatic, pentru ca abia la crizá 
(si šuntem in Crizá!) sá-si puná flaconul cu venin reptilian pe talgerul balantei, deci si 
pe alea ca niste silicoane ale Justitiei, inclinánd-o cum ii e mai comod Stápánului. 

Iar ce desantat, racolat, samsar, renegat sau mancurt e capabil a fi in staré a 
colabora cu inteligenta lui la un serviciu secret nici nu se mai uitá, pe másurá ce aduná 
experientá si constatá cá tine, unde e baza acestuia, poate au licitat-o intre timp cu 
totul alti báieti destepti! 

Čine are carte, are patru boi. 

Iar čine are 16 boi stie cá diversificarea divertisului uman e de neconceput fárá 
lista de cárti bune pe care Profesorul §tiecarte ar da-o Liceanului Neascultátor dacá 
Filantropul Mizericordios investea pe pian local intr-o mediatecá, nu intr-un cazino. 

§i dacá Profesorul §tiecarte nu era el insusi nu un cárturar curat, ci un 
producátor imputit de carte rará, jegoasá, inspectoarea ministru adjunctá Coca 
Dospinoiu zadarnic agráindu-1: Auzi, bái idiotule? Nimeni n-are nevoie de cártile alea 
scoase de tine. Uitá-te la ochii incárcati de groazá ai colegei ultrasensibile cáreia ti-ai 
propus tu sá-i dai dedicatiil N-are cum sá te refuze si in acelasi timp ii tátáie fundul ca 
tátele de fricá sá n-o interoghezi zilnic cát a lecturat, ce-a inteles! Citeste-te singur, 
nenorocitule, si dá-ti in finál un test de satisfactie: tu tie insuti íti devii insuportabil 
pána la greatá, vomá si avort dacá te recitesti de mai mult de 2-3 ori! Cu timpul, nici 
nu-ti vine sá mai recunosti cá tu esti Autorul! O dai cotitá dupá intertext! Ce e aia, 
retea literará, mess, fesse-book, cenaclu, discotecá literará, buláu metafizic, bomba? 
Numai Sfanta Bisericá si preotul nutritionist de sá poštěsti si ca postač poate innádi 
corzile sufletelor noastre, cándva cánd anul bisericesc nu s-a mai suprapune perfect 
peste cel scolar. Nu numai de cárti, aia e cá nici mácar de postárile tale n-are nimeni 
nevoie, amárátule! Fiindcá tu esti cu identitatea in douá luntre, nici editorialist, nici 
postač! Dacá ai fi Einstein, ti-as propune urmátorul experiment imaginar: ia oferá tu 
celui mai bun učenic al táu pe fii-ta si jumate din biblioteca ta ; ai sá vezi ce mai bot 
face chiar si ála, cum va da din colt in colt cá n-are loc in vila in debara nici pentru 
cártile lui, dar sá le mai insilozeze si p' ale tale! 

Electoral, toti oamenii šunt identici, clonati de televiziuni. Nu-i diferentiazá 
atunci, pána la funeralii, decát itinerariul spirituál. §i chiar dacá parcurg aceeasi lista, 
ei citesc totusi in mod diferit cártile. O tará e cu atát mai avansatá cu cát oferá mai 
multe sanse omului de a se diferentia de altul si de postacii Dusmaniei. Ideál e ca 
alegátorul sá inceteze a fi numai pedestru, construindu-se si piscine turistice, pentru a 
se putea scufunda cálátorul oricánd si in Bazinul de Spiritualitate, care e sorbul taina 
secretá a destinatiei rationale a fondurilor europene. 

Numai čine mácar citeste cárti se poate mántui in afara bisericii, deoarece 
dobándeste competente care il ajutá sá reziste la tentatii si amágeli. 

Fiindcá numai cititorul incercat poate consuma un produs fárá sá-1 consume , 
construind in imaginar toate senzatiile sugerate in prezentári. Pe cánd care n-a citit in 



132 



viata lui nicio carte se expune mai usor sá inghitá mai multe euri nesánátoase si sá 
mánánce chiar si quasikkt, fiind vina scolii ca el nu poate inváta decát din propria lui 
experientá pe propria-i piele propriu-zisá si nu detine competente imagologice private 
de sá-si inchipuie céva cum ar fi dac-ar fi sá fie, incát sá renunte la vanitatea de a 
consuma intreg supermarketul, desi teoretic ar fi dreptul lui dacá-si permite. 

Dar chiar si pána va veni poporul la putere, tu trebuie sá citesti, sá citesti, si iar 
sá citesti, deoarece lucrul cel mai de pret pe Pámánt, de care depinde si Mántuirea 
individualá, fiecare dupá CNP-ul propriu, e a acumula in anii de luciditate juvenilá un 
anumit punctaj pisan eliminatoriu in calificári, pe bazá de lecturi de liste de cárti si 
pedefeuri bune, cu apendicele cá e mai bine primitá la Cenzura Transcendentá o buná 
rumegare, cu recitiri repetate, a celor numai 100 de cárti ale Itinerariului Spirituál 
(evident putándu-se inlocui oricáti itemi cu alti itemi nelivresti, cum ar fi a vedea un 
film artistic genial, a asculta o muzicá simfonicá mai de calitate, a contempla un 
peisaj citadin sarmant, a drumeti turistic cultural circuitánd tári stráine sau a te 
indrágosti temeinic de o persoaná discretá) decát care se ambitioneazá in vanitatea de 
sá inoate intr-un bažin de spiritualitate 3D la cub de aproape peste 1001 itemi doar de 
dragul performantei, dar marea nu se umple, de a se fofila ca un sportiv al lecturii in 
Cartea Recordurilor, cam cum RO in UE íárá Bibliotecá Nationalá occidentalizatá, 
fárá adicá Infrastructurá Intelectualá, nici sculárie academicá pentru Luminarea 
Poporului s-achiezeze la eforturile creatorilor mari recuperatori ca o cautiune cá 
Mántuirea Neamului va fi validatá imediat ce vom sári de filtrul injurios al 
desantatilor Dusmaniei, care incá ne mai deprimá, reamintindu-ne vechituri 
postprotocroniste distopice gen Jormanie expusá la Apocalipsa fecalelor, nu Grádiná a 
Maicii Domnului, cum am deveni printr-o justá promovare turisticá, mai ajutatá de 
Dumnezeu si de marii initiati decát pána in prezentul actual. 

Presa internationalá, spre deosebire de prelungirile ei la noi bazate din 
prudentá doar pe postrománism, etaleazá adesea un antirománism vesel, iar postacii 
din DRO au datoria sacrá sá o convingá pe Dusmania cá céva s-a mai schimbat cát de 
cát la noi in RO datoritá Tranzitiei spre Crizá. Dacá e adevárat pána si pentru 
rozátoare cá cleptocratia incá nu s-a omogenizat cu tehnocratia, se ignorá insá 
progresiile cá dupá impuscarea Ceausestilor, intr-o eroicá Revolutie, si scuiparea 
unuia dintre pupincuristii lirici ai Curtii chiar lángá un grilaj de ambasáda occidentalá, 
s-au petrecut in literatura si cultura din RO, sub soarele cát pentru o insulá al 
Libertátii, abjectii ascensionale percepute de norod ca mai murdare decát 
pupincurismul , indeosebi intre 5 martie 1998, cánd a apárut numárul antieminescian al 
Dilemei, care i-a muscat si usuit pe recitatori dar 1-a fácut pe Vadim finalist cu 
Iliescu, si 8 ianuarie 2003, cánd s-a publicat in Románia literará manifestul capitulard 
Imposibila lustratie, a cárei parte sau bucáticá buná critifictional este cá de acum 
inainte dispunem de, bine intoarse din argument, bazele morale pentru a ne milogi de 
securisti la demersul filantropie cu báieti destepti si culturá de securitate care sá ne 
permitá orbitor angajarea in Luminarea Poporului si implicit in Marea Recuperare. 

BRAVO! BRAVO! BRAVO! Un articol EXCEPTIONAL!!! 
O luare de pozitie curajoasa, cu adevárat europeana. 

In sfársit un articol care imi confirma parerile. Voi trimite acest articol tuturor prietenilor, 
chiar dača o sa pierd o parte din ei ! 

Existánd si suspiciunea cá, justitia fiind orbita orbitor de pe orbita, s-a demo lat 
la noi securitatea care ne mai trebuia, pástrándu-se pentru Mineriade, intoxicári si 
constructia capitalismului exact cealaltá, care nici n-ar fi trebuit sá existe. Uite, 



133 



extremistii de nostalgii horthiste interzic in 2010 Institutului Cultural Román sá se 
manifeste de 1 Decembrie la Budapesta, iar presa centrála románá de putere si de 
opozitie nu numai ca ia la misto ministerial pe cei ce se cred ofensati, dar ráspunde cu 
ce? Cu punerea in chestiune a Zilei NationalelW Cum ca nu mai semnificá nimic 
Unirea de la 1918, ea ofenseazá diferite minoritáti, e de preferat o zi de grátar la loc 
cu verdeatá, pesemne coltul de cotiturá din 2 iunie 1997, cánd ne-am rugat de vecini 
sá ne ia neconditionat Bucovina si Bugeacul, dánd o lectie Occidentului de cum se 
poate renunta la o mostenire milenará cánd vrei sá intri in UE conservánd prezentul: 
prezentul, adicá cleptocratia de origine activisto-securistá revigoratá pe un portaltoi 
sálbatic, interlop cu ramificatii transfrontaliere imperialisté. 

Sau afli cá ne opresc Olanda si Finlanda, niste non-imperii, la bariera de la 
Schengen, iar filozofii si istoricii civici pun imediat, in asa context, sub semnul 
intrebárii consacratul in douá Revolutii Desteaptá-te, románe, cá ce imn national o 
mai fi si ásta! 

Cartea Dezunirii s-a jucat nu la Chisináu, imediat baga troliul rácá pe forum, ci 
la Tiraspol si mai ales la Bucuresti, unde se mai joacá, poate, si azi, cu atáta nesimtire 
c-ar trebui ca o comisie cát a dlui Tismaneanu (istorici + oameni de informatii) sá 
studieze de ce clasa noastra politicá si complicea ei intelectualá nu au creat, in 22 de 
ani (cát timpul de viatá al Romániei Mari Regále), un curent unionist in RO cát de cát 
similar celui din MD. 

De nu cumva o fi totul concesie UDMR-ului, ráspunde imediat tonomatul, sá 
mentiná ástia coalitia la ciolan/femur, inclusiv Legea Educatiei ca si cum s-ar educa in 
Ungaria. §i s-a mai pus la cale si evacuarea silitá din sediu a lui Vadim, spre marea 
satisfactie a injuratilor acestuia, care insá nu vor cuteza sá mosteneascá si obligatia de 
a-1 substitui in arená si a replica, pe intelesul poporului si corect, la antirománismul 
cel mai fátis al Dusmaniei mácar ca niste pui de lei nepřímiti in zóna euro ! 

Ceea ce, cum vědem si mediatic, e un fel de a te autoseziza cá nici puterea, 
nici masile nu prea mai pune neam accentul nimeni pe intelectuali, ín momentul 
lansárii pdf-ului Postrománismul presa deprimándu-te tot cu titluri cernite, intre 
funeraliile Leonidei Lari si ale lui Václav Havel: Au dispárut anticarii de la 
Universitate. Vánzátorii de cárti au fost sáltati de politistii locali. Suté de 
revolutionari s-au imbráncit cu jandarmii in fáta Guvernului. Hocheisti de origine 
maghiará din nationala Romániei au intonat imnul Ungariei. Liderii comunitátilor 
románe^ti din Serbia, atacati cufocuri de armá... 

Power to the people! Fiindcá nu norodul e vinovat cá, iesind noi ca niste máti 
ogárjiti din totalitarism, clasa intelectualá nu a putut educa sá se poarte corect 
románe§te pe-aia politicá (nici pe-aia financiará, decidentá). Cum s-o educe? Prin 
curente formáte in popor , precum antibolsevismul, unionismul, monarhismul, 
profesionalismul (= emanciparea Cadrelor Didactice), structuralismul (= 
occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale) sau iluminismul (Luminarea Poporului). 

Nasol e cá aceste esecuri, mereu repetíte, au cauzat nu numai scurtári de liste 
de cárti/tráiri bune, ci si cresterea vertiginoasá a datoriei noastre externě, pe la 13 
decembrie 2011, ea fiind cam 100 miliarde de euro, mai mult decát inzecitá decát sub 
Cea (cánd aveam si industrie, si agriculturá, si dragoste de carte, si patriotism 
functional), iar máine poate cá aproape sigur va depási pragul psihologic de 200 
miliarde euro , fiindcá totul se pláteste si ráspláteste pe lumea asta, iar burghezia de 
merit nationala incá nu e predominantá fatá de burghezia de §pagá transfrontalierá, 
singura care mai are o dinamicá crescendo páránd a fi doar burghezia compradorá. 



134 



Aceastá situatie íngrijorátoare pentru specialisti a datoriilor inseamná nu 
altceva decát ca postrománismul este sustenabil si durabil pe termen lung . 

De aici se deduce fiscal imediat si datoria interna, aceea din sufletul/spiritul 
postacilor, datoria cea valoroasá pe care n-ai serui-o cu altul nici pentru 100 sau 200 
miliarde de euro, datoria nobilá de a inchide si televizoru', si intenetu', si mobilu'. 

Cáci cu cetitul listelor de cárti si pedefeuri bune in numele Neamului 
Románesc, postacii nostri au pe termen lung a face plácutá si iscusitá zábava, 
lungindu-si dupá voie Itinerariul Spirituál, cá Bažin Spirituál existá astázi cácáláu, 
odatá cu proliferarea bazelor de dáte si a retelelor de socializare. 

Dar mai intái si mai intái, ne repetim, INCHIDE TELEVIZORUL! Fiindcá nu 
áia pe care ii vezi te conduc si ti-o taie/feliazá. Poti sá-1 dai si de pomaná dacá n-ai pe 
cablu Mezzo si Arte. Abia apoi internetul, cáci o sutá de friends nu fac cát un amic, 
chiar infam. Si nu mai čiti nici presa centrála, dacá nu e transparentá asupra 
Stápánului! Dacá s-a intámplat vreun miracol in RO, ca in 1989, vei afla tu si din 
presa internationalá. Oricum, mai interesantá e parapresa: ce scriu postacii, 
forumistii retelelor de socializare, bloggerii. Acolo dai uneori de popor, asa cum o fí 
el, cam elodiac, expus extinctiei. Insá adeváruri tari ca cele biblice nu vei gási decát in 
cárti. Desigur, in cele bune. De aceea, rezultá si din statistici UE cá pe cánd ziarele si 
serviciile culturale s-au tot scumpit in Epoca Mooye, numai pretul cártii n-a crescut pe 
continentul lui Gutenberg, ceea ce máreste enorm capitalul de simpatie pe care il 
investim in acest obiect care se deschide cu atáta usurintá, iar in perspectivá o sá-1 ai 
online cu posibilitáti de a-1 comenta/mánji cu alti postačí . 

La o luna de zile dupá slobozenie din tv si retele, gustul vietii tale se va 
schimba si vei intelege cátá ne voie are familia ta de tine si cátá ne voie ai tu de prieteni 
adevárati, chiar dacá, vorba ceea, diavolul este corect politic si cu greu poti contesta 
idealurile presante care ne inmánuncheazá sufletele si energiile incordate. 

Misiunea noastrá istoricá ca Neam este sá facem totul ca sá ne jertfím 
pentru Integrare de sá intrám in Schengen gi-n Zóna Euro, dacá se poate chiar 
azi, iar máine, sá achitám páná-n 2112 datoria cea externá, precum si dobánzile 
páná-n 2222 , preocupándu-ne concomitent de Luminarea Poporului §i de Marea 
Recuperare intru a argumenta Mai SUS cá ne meritám Mántuirea Neamului. 

La vedere, ne distingem in emulatie numai intru aceasta toti care ne vědem. 

Numai nevázutii šunt adeváratii dusmani. Din Dusmania. Care dá in tine si nu 
stii de unde, nici de ce, apoi dispar, fug, sárind de pe un acoperis pe altul. Iar čine te 
manipuleazá contra rusilor, evreilor, ungurilor sau romilor, bine e sá ráspunzi prin 
iubire, crestineste, nu ca postač agresiv látrátor, chiar dacá documentat, cítit : 

- Mult succes Ungariei noastre, efortului ei de a realiza pe pian spirituál 
Marea Recuperare! Care tará model are douá Catedrale ale Mántuirii Neamului, una la 
Budapesta si alta la Esztergom. Sá ne arate si nouá, románilor, cá se poate židi o 
culturá maře dintr-una micá, fíe si trecánd printr-o forma tranzitorie de culturá 
intermediará! Sá ne reconciliem, a§adar, dupá exemplul franco-german ARTE, cu 
toti vecinii nostri din afará si dináuntru, sau care au fost si au emigrat! 

Ministrii turismului, román si bulgar, sá ridice-n fřátie la Balcic o demná 
statuie Reginei Maria, compatibilá-n gingásie cu a Eminescului 2000 de la Cernáuti! 
Si sá se i se intoarcá inima Ultimei Romantice acolo-n capela Stella Maris, cáci va fi 
bine pentru toti, se va face pelerinaj de massá, pána si dinspre insule, aducándu-ne 
turisti din Malta si Baleare páná-n Manda! 



135 



A privi transparent spre teritoriile pierdute si a salva identitatea? Pái, e chiar 
metafora arhitecturalá a Trianonului, čine a fácut sex virtual, sex regál de postač, in 
acest palat al transparentei avánd senzatia de expunere mutá spre toate azimuturile, ca 
íntr-o sera din mijlocul únor grádini feeric inflorite si populate cu nimfe clasice, 
siliconate marmorean! Asa sá privim si noi, politicienii románi, ca dintr-o Casá a 
Poporului ca cristalul orbitor cu omizi liberale, spre románii din jurul Romániei! 

Nu insá toate controversele dintr-o cásnicie vin de la infidelitate, de la 
Necuratul, de la Dusmania sau de la faptul ca cei do i parteneri nu se mai ajung cu 
banii de la o leafa la alta. Discutia in contradictoriu este fireascá. Fárá discutie! 

Spune tu la mai multi colegi doar atát, la deruta: aceastá camerá ar trebui 
igienizatá. Ai sá vezi cum totdeauna ai pe mai toti contra, niciodatá oamenii nu šunt 
de acord, fiindcá aceasta e esenta dialecticá a vietii si, de aceea, se ajunge atát de usor 
la dictaturá sau la boicotul pastei de dinti sau al gelului de baie, moderatorul sau 
stápánul site-ului dánd din umeri si arátándu-si crampoanele cá, potrivit art. 206 Cod 
Penál, responsabilitatea juridicá pentru continutul materialelor publicate revine 
exclusiv autorilor acestora, respectiv postacilor care s-au bágat in ciorba de burtá. 

De aceea, tu sá nu suspectezi cá dacá forumistii se ceartá la nesfársit pe un 
subiect, neintelegea e acolo neapárat fiindcá si-a bágat Dusmania codoiul! 

Iar la elitě, rázboiul de exterminare doctrinará ar fi in logica naturalá, cá e in 
joc Calea pe care poate rátáci cáteva veacuri un trib, numai cá unde miscarea civicá e 
lenesá, decidenti pot fi te miri čine si nu numai desantati de Dusmania, ci si de Xenia. 

Iatá de unde surmenajul: precum la serviciul de zi, postacul munceste la seral 
nu odatá in locul altora, care se sustrag cá se tem de Dusmania sau de Xenia, si adesea 
e irascibil, stiind bine cá orice megaintelectual, seismectual, initiat, pubintelectual sau 
nechezol dator este sá se preocupe nu numai de Marea Recuperare, adicá de a adáuga 
rafturilor din RO si DRO valoarea a noi si noi Opere valoroase, ci si de a organiza 
activitáti civice, minimal obligatorii fiind mácar cele impuse tehnic de constrángerea 
publicitará de a se face cunoscut cititorilor prin mediatizare off-topic, asiguránd astfel 
un viitor demn, folositor, la tot ce a creat el mai inovativ. 

Asa cá sá nu atribuim, de strajá ca maidanezii la toate zárile, Dusmaniei, toate 
neimplinirile noastre spirituále, ca frustratii. Sá nu uitám cá este in interesul 
cleptocratiei a avea o intelectualitate comodá, indiferent de unde se recruteazá ea, din 
vidanjclas, mezelclas sau preponderent din upercutclas, de sá te uiti de jos in sus la 
bárbia eruditului care isi tine pe Casa Poporului discursul spirituál imbibat de 
neorollerism despre national-comunismul marxistului Cea, cel neadecvat la haosul 
catastrofelor fractale. 

De aceea, postacul nostru, luánd exemplu de la inteleptul voievod Mircea 
dinaintea insolentului Baiazid, trebuie sá-si pástreze calmul cu unghiile-n carne, 
auzind cum cleptocratia, consiliatá de xenocratie, $i-a creat un nucleu initiatic dupá 
chipul si asemánarea sa , tinzánd sá-si impuná structurile si moravurile ei intregii vieti 
intelectuale. Iatá de ce scopul suprem al innoirii permanente a educatiei, postacului 
lucid, adicá popándáului, i se poate párea cá nu e doará a dovedi cá invátul se poate da 
educabilului/initiabilului si cu numai 2-3% din pib, pe bazá de cárti bune, ci si a-1 
fránge sufleteste pe fraierul de la catedrá prin cresterea ocaziilor de a da spagá, 
adáugándu-se la cele deja binecunoscute in Arhipelagul Scolar unele inovatii rentabile 
in roza vánturilor: cátre noul director (si factorii politici locali párinti) la selectarea 
resursei umane transparent ca la licitatii, cátre evaluatorul extern al calitátii, cátre 
formatorul din partea cápuselor Sistemului Educativ care va explica resursei umane 



136 



pasive Legea sau instructiunile, detaliind cum e pe unde a voiajat el in UE, si cum 
intervine statui cánd iti muti copilul la o scoalá declaratá mai de calitate decát a ta, dar 
vrea toti párintii simultan la acelasi liceu de fite si atunci te fátái pána te orientezi. 
Postacul, preocupat de Emanciparea Corpului Didactic incát apostolii sá poatá lumina 
poporul cu ce gándesc universitarii, va avea, deci, a se confrunta indeosebi cu 
generalizarea nesigurantei intelectuale privind locul de muncá . Bossul va fi numit de 
factorul politic, de puterea mafiotá a locului, si va avea indreptátita occidental 
libertate de a-si alege echipa ! Ceea ce va duce Criza de dupá Tranzitie ori la Explozie 
Sociála, ori la o Nouá Revolutie tot in profitul Dusmaniei si Xeniei, adicá tot spre 
vremuri prielnice de citit cárti si pedefeuri bune. 

Nu avem ochelari pentru o imagine absolut clará privind ponderea atacurilor 
mediatice de coloraturá rasistá asupra románilor ca románi. (Mai ráu e cánd 
Occidentul exportá rasism in RO, exploatánd confuzia romi-románi si aducánd apá la 
moará rahiticelor curente extremisté.) Dacá vor fi existánd studii si cercetári pentru 
uzul clasei politice sau financiare, nu stim. Čert e doar cá Dusmania le are si le-am 
putea obtine de la ea prin špioni buni. Oricum, pána nu e prea tárziu, trebuie infiintat, 
intái virtual, pe web, apoi cu un buget cu 33% peste al ICR, care il si poate gestiona in 
DRO, in Brazilia, la Niterói, lángá Rio de Janeiro, 13 kilometri cu mašina pe pod, de 
inspectat in perioada Carnavalului, un institut nou, ISMAR, adicá Institutul pentru 
Semnalarea si Monitorizarea Anti-Románismului. 

Cel mai ideál, stimati concetáteni, ar fi ca concluzia Raportului anual al 
comandamentului ISMAR-ului sá fie cá nu s-au manifestat deloc exemple de 
antirománism notabil si, de aceea, salariatii solicitá ei insisi guvernului 
autodesfiintarea Institutului, lásánd pe seama politicienilor si nechezolilor sau 
postacilor supravegherea si exploatarea acestui domeniu, vital pentru linistea noastrá 
intru o Maře Recuperare smart exploatánd infrastructura intelectualá a altora. 

Dealtfel, la 11 decembrie 1999, cánd Occidentul si-a exprimat intentia de a se 
láti si cátre noi, čine a fost intelectual destept si patriot a si inceput sá se preocupe deja 
de indeplinirea Misiei Culturale, de exprimarea románilor in universal la standarde de 
calitate compatibile cu ale fratilor nostri de Gintá Latina, italienii, francezii si 
spaniolii. Sau mácar a inceput sá citeascá. Din nimic insá nu se poate inváta mai mult, 
in folosul románismului, al patriotismului curat si al internationalismului constructiv, 
decát din ceea ce i s-a názárit unui postač, tonomat de pándeste sá posteze primul 
mesajul partidului sau clanului, zdreantá sau raton cá este o criticá dusmánoasá de la 
un desantat, incadrabilá la antirománism visceral, dar e dezirabil sá o semnaleze, nu sá 
se comporte ca rozátoarele care scuipá cojile de seminte in pare dovedind cá si la 
televizor se uitá ca la un peisaj (wallpaper), fárá a viziona eritic, fárá a-si nota 
impresiile/iradiatiile, fárá a medita, deci fárá a-si stivui valoare peste valoare. 

Scoala ISMAR-ului virtual poate fi ca dotári si un simplu server unde se 
semnaleazá tot ce e suspect, prin rezumári, extracte si linkuri. Apoi faci acolo search 
pe teme, locatii, periodice, bloguri sau actanti incorecti románeste. O chestie de uz 
privat, de societate civilá vigilentá, neimplicánd neapárat statui nostru obosit. 

Nu e bine ca la extremism sá se ráspundá cu alt extremism, ci prin Luminarea 
Poporului. Tocmai de aceea financiarii si politicienii au nevoie de intelectualitate, 
cáreia sá-i dea cárti si mediateci in conditiile in care bugetul culturii románesti e cát al 
unui club de fotbal calificat. Iar conditia bunului ecou in parapresá este ca popándául 
patriot sá aibá prioritate fatá de scones sau fatá orice desantat/racolat. 



137 



Pentru ca in caz ca euroatlanticii, la o crizá, si šuntem ín Epoca Wash, ar 
vegeta trei sáptámáni cu benzináriile ínchise, prábusirea democratiilor bazate pe 
prosperitate de mail (nu pe Luminarea Poporului in mediateci), adicá revenirea la 
nazism sau marxism, ar fi inevitabilá. Cu o maře deosebire: pána si cei mai cáposi 
dintre extremisti au inteles ca nu mai e rentabil a extermina evrei, fiindcá intelectualii 
lor au memorie indestructibilá, nu se mancurtizeazá. Nu uitá nici dupá o sutá sau o 
mie de ani. De aceea, trebuie sávársit ritualul unificator nationalist cu o cu totul altá 
jertíá. Iar semintia care pare a aduna cel mai mult dispret pe continent si cea mai maře 
urá printre vecini si printre elitele conlocuitoare si, ceea ce e cel mai greu de vindecat, 
de la proprii ei nechezoli , este, desigur, Neamul Románesc, care, desi i s-a hárázit o 
Autoelitá de exceptie, n-are nici corp didactic de calitate, convertibil in apostoli, nici 
infrastructurá intelectualá la standarde occidentale, incát in mod normál ar trebui sá 
piarzá toate bátáliile ideologice pe diferende istorice , tot asa cum nu se poate califica 
Nationala la diferite competitii din motive aproape similare, logistice si umanitare. 

Postacul nepriceput, caraghios si imperfect, desantat de Dusmania cu 
iresponsabilitate provocatoare in postmodernitatea ráscoaptá ca o prostituatá trecuticá 
pe centurá, in mondialism, comite o indecentá foarte incultá istoriceste atuncea cánd 
dacá unde cui solicitá, din subteraná, editorialistului cárcotas de la balcoane sá nu mai 
bombáne, ci sá dea solutii la guvernanti, la ministrii rátáciti, deoarece, odatá fofilatá 
RO-n UE, elitele intelectuale nu le mai are niciun pic cu problemele morale sau 
cotidiene ale natiunii, transmise prin intermediul atingerilor, prin aer si prin éter, 
deoarece le rezolvá dupá 1 ianuarie 2007 nu bogatii sau politicienii, ci expertii, báietii 
destepti, consilierii si tehnocratii, adicá mai mult nechezolii de ambe spěte, care 
incomodeazá permanent contracararea presiunilor „globalizatoare" ale „centrelor de 
putere". Azi trebuie sá fim pe culmile fericirii in cele mai bune localuri . De regulá si 
de fapt statistic, amárátul din cavernele mentalitátii premoderne, iluministe, fiind ca 
abataj un grafoman de joasá extractie, mácinat de complexe anonime, atunci cánd isi 
permite de mai someazá editorialistii Autoelitei sá furnizeze solutii tampon Romániei 
ránite, dar amatoare de cianuri; el genereazá doar un proiect de staré pe loc bátátorit, 
se comportá ca orice táran ingálat nebárbierit tepos pe la oras la bloc, tot ce-i iese pe 
gurá fiind ca la automatele lui Orwell, doar lozinca „Noi muncim, nu gándim!" 
expusá cu ranchiuná mereu si mereu in tot alte formě cocalarizate, degradante 
fenomenologie si pentru destinatar, si pentru expeditorul la origine. 

Dealtfel, totdeauna stipendiatii Dusmaniei se excitá la contradictia antagonistá 
a formei de stát, cáutánd ca prin strámbele postatě de anumiti desantati sá se profite, 
spárgándu-se ca o parola unitatea sufleteascá a natiunii, de contrastul nostru cá intre 
Monarhie si popor se instaureazá o relatie afectivá, pe cánd intre presedintie si 
electorat, una de misto si dispret reciproc, culmea demoeratiei fiind suspendarea celui 
mai important om in stát de cátre smecheri sau de oculta fostilor securisti, gestionari, 
activisti si ideologi cánd vrea ei sá-1 trimitá pe shogun sá-si inceapá zen memoriile. 

Totusi, postacii nostri, si ai lor, trebuie sá fie mámosi cu rozátoarele care atát 
in semiintunericul tv cát si in soarele orbitor al parcului scuipá pe jos cojile de la 
seminte, care e cea mai onctuoasá plácere, a macula, a scuipa, nu miejii. 

Orice limbaj exigent de-al postacilor ajutá desantatilor sau tonomatelor sau 
renegatilor care sustin centrifug cá Ardealul přivěste spre Budapesta, Banatul spre 
Viena, iar Moldova spre... Basarabia, ceea ce impune precautiuni miloase pána si in a 
nu instráina protectorii animalelor ci, dimpotrivá, a milita umanist, deci ecologic, ca 
toti maidanezii din provincie sá fie atrasi in Capitalá, unde šunt societáti de protectie 



138 



si asistenta mai sánátoase dupá modelul centralist parizian. Iar postacului profesionist, 
ínainte de a se baga in vorbá, deontologia ii cere sá se puná nu ín locul catelii, ci ín al 
duláului . El ce-ar prefera, ca solidaritate virilá? Sá fie castrat sau eutanasiat? 

Tocmai de aceea observatorilor webistici ai Dusmaniei, Fenomenul 
Maidanez trebuie sá le fie prezentat ca o consecintá apárutá din demolárile odioase 
ceausiste de acum douázeci si cinci de ani, semnificatia lui profundá, ca nobilá 
gratuitate, fiind inexistenta Tragicului in lipsa Ideii, care nu poate fi decát Marea 
Recuperare dupá Luminarea Poporului, de unde si amenintarea cu noi sacrificii pentru 
investitii in Infrastructura Intelectualá, chiar dacá in proportii gigantice fatá de 
Manifestatia din Piata Universitátii, din cauza tonomatelor, zdrentelor si desantatilor 
forumurile, webul in generál, te si miri c-a ajuns ca un lac dantesc din Infern, in care, 
desi inoti intr-o mlastiná de catran, misuná peste tot numai nápárci plátite si uráte, 
incapabile de a nu musea de muschi románul/moldoveanul verde (§ii mujik!) cánd 
rupe máta-n douá. 

Clivaj ce nu se produce decát o data la o mie de ani, deoarece e cam la fel de 
greu sá gásesti dovada existentei lui Dumnezeu precát a demonstra gratis cá čine 
pláteste publicitari impotriva intereselor románesti, ca sá se dea drumul la o afacere 
dezastruoasá, ala va angaja totodatá si nechezoli care sá injure trecutul istoric cu 
valori cu tot, spre a submina moralul págubitilor , íácándu-i indiferenti la o patrie 
fecalá din debaraua Europei. Si nu e putin lucru a nimici idealismul. Cáci tragedia lui 
Eminescu a impiedicat aparitia altui Eminescu ! Nimeni nu a mai vrut sá fie un 
Eminescu din moment ce s-a tot alimentat constant retorica absurditátii de a te 
jertfi pentru ni§te románi, ca geniu natural sau obligát, initializatá odatá cu mitul 
mizeriei si al nebuniei, consolidatá prin Nápasta sfásierii teritoriale si bolsevizárii din 
1940, resuscitatá cu arderea in decembrie 1989 a lázii de cárti din BCU si desávársitá 
prin museátorul numár 265 Dilema, a cárui consecintá a fost insási disparitia amorului 
din RO $i mediatizarea sexului ca amor , dar si a lasitátii academice de a tolera la tv 
pentru Mari Románi elucubratia unei scenete care dota caragialesca politie regalá de 
la 1883 cu apucáturi psihiatrice specifice Securitátii bolsevice din Románia si URSS! 

Prin definitie, nu este functionalá acea literatura in care publici o circulará si 
nu ti-o laudá decát camarazii si mercenarii. E ca si cum te-ai duce la frizer si te-ai 
intoarce acasá ca din Dusmania, neepilatá. Adesea, unii popándái dá spagá la ratoni 
numai ca sá fie injurati si sá audá publicul de ei, iar consecintá este suspiciunea 
generála cá dacá serii suté de pagini contra derapajelor unui vip, ca sá ia mai lesné 
Nobelul, unii specialisti te suspecteazá cá esti, de fapt, prieten bun cu el si v-ati 
inteles, imbátándu-vá cu nereide mai multe nopti, la un restaurant exotic din Neptun, 
sá-i faci tu lui publicitate prin practici mai de gherilá, import Xenia, dacá nu cumva 
toatá eritica ati conceput-o-ntr-o válcea, ca boieri fugari in neagra stráinátate la Sibiu! 

Ci odatá era bánuielii instalatá, pána si boema alcoolicá stie cá totdeauna eriza 
de ineredere máreste costurile de finantare si refinantare a Spiritului, favorizeazá o 
cronicá erizá de lichiditate, care se poate transforma intr-una de insolventá. 

O asemenea literatura nefunctionalá e mai mult un cimitir literar osificat si 
nu-si merita acest nume fárá a crea o puzderie de leziuni morale celor ce iau in serios, 
radical agrar si justitiar, marfa livratá sub un asemenea ambalaj de sutana. 

In locul eriticului, a apárut promoterul cu enunturile lui previzibile ca referent 
la aceeasi editurá si, ca un corolar cu rádácini dureroase, in chioscuri nu prea mai 
gásesti periodicele ecologice si elodiace, lichidatoriste, ale Uniunii Scriitorilor, care 
ne era singura presá distractivá si spiritualá, pána si ca látráturá, sub bolševici. 



139 



Pána la coltul de cotiturá si critifiction din 2 iunie 1997, raporteazá desantatii 
si gorilienii, elitele noastre ogárjite, incapabile sá probage curente-n silicoanele 
Pulimii ca si-n sánul masilor largi populare, au rátat lamentabil Recuperarea 
Basarabiei, Monarhia si Reprimarea Bolsevismului, adicá garantiile unei miscári 
civice eroice, atractive pentru tineretul idealist, principála explicatie fiind ířica 
initiatilor, megaintelectualilor, seismectualilor si a intelectualilor publici de a trece 
Prutul, in 29 septembrie 2010, la inaugurarea Institutului Cultural Román „Mihai 
Eminescu", la Chisináu, nici mácar Herta Múller, prezentá la o convorbire Nobel pe 
27 la Ateneu, neinsotind pe dl Patapievici in prima lui vizita in Basarabia. 

Elitele, da, ele si numai ele ráspund, nici mácar analistii, fiindcá istoria, ca 
baba, nu poate judeca o clasá politicá iresponsabilá, niste máti ogárjiti incá neintárcati, 
pe principiul prinde orbul, scoate-i ochii! 

Si ce de-a ráu ii de noi cá n-am reusit in Epoca Mooye decát programul 
fesenist al tranzitiei brucaniene de la Hiatusul bolsevic totalitar la un pluralism fárá 
idei, fárá democratie! 

Prin urmare, e si logic silogismul cá, abandonánd rázboiul civic strádal si 
nereluándu-1 forumistic prin postaci profesionisti intru Luminarea Poporului, íntreagá 
Autoelita a rámas catalogabilá ca profund fesenistá, ca emanatie intelectualá 
secundá a Frontului, chiar dacá laudá cárti liberale ciugulind struguri basarabeni in 
cele mai luxoase hoteluri pe la lansári de fite. 

Ásta e tot progresul , mánca-ti-as familia! De-aia nu mai citeste nimeni nimica 
in Epoca Mooye, decát din obligatie, pentru testári. Cumpárá cárti si le stocheazá-n 
raft, pána si-n debara. In materie de sex si de lecturi se supraestimeazá cel mai mult 
intelectualii la cát pot duce . Mai nimeni nu ajunge cu lectura la pagina 420. De-aia ne 
vom distra multá vřeme cu acest pluralism de hipodrom. Acelasi Stápán, mai multi cai 
de curse bizantini! - řáde dusmanii, iar čine cálugárindu-se au rámas radical agrar si 
justitialist se infricoseazá cá se tot apropie Marele Cutremur Catastrofal, poate al 
Exploziei Sociále, cu valuri hectometrice curátind intravilanul pentru Marea 
Recuperare. 

Dar orice sconcs „stie" cá in 2 iunie 1997, la coltul de cotiturá Ribbentrop- 
Molotov, cánd s-au instalat la putere pe vecie, in médie, kilointelectualii, se va fi 
subinteles pe ascuns undeva cumva si Otrávirea Idealismului, si Rasolirea lustratiei, 
considerándu-se prioritate mai nationalá implementarea neorollerismului, adicá 
asasinarea mitului eminescian, ridiculizarea voievozilor si deconstructia Romániei 
Regále, in sensul cá nu se putea trái in ea din cauza derapajelor, de unde si resemnarea 
civicá de trei ori simplá cum cá cum la o istorie de kkt nu putem avea decát un prezent 
de fecalá, atunci si viitorul e gazos, rarefiat de nici nu existá altfel decát ca 
postrománism. 

De aceea, postacii Dusmaniei zburdá in voie pe meleag: nu e certá 
ireversibilitatea incheierii Hiatusului bolsevic inceput prin agresiunea sovieticá din 
Basarabia, la 26 iunie 1940. Čine rátáceste cárarea, traseul, itinerariul, revine la 
locurile unde e marcaj, ghidándu-se dupá ce-a fotografiat, apoi vede el cum continuá, 
se mai aventureazá au ba. Or, pulverizarea trecutului, echivaleazá cu tragerea acestui 
pres regál de sub picioarele poporului nimánui, práválindu-1. E consternant ca la o 
bátálie navalá, cánd pilotii constatá, intorsi din misiune, scufundarea portavionului. 

Asa cá Mainstreamul de succes e si azi, si va fi si-n Epoca Wash, enrich 
yourselves, sá tráiti bine, cu oferte de renuntare la suveranitate ca cea de la Sulina, 
fiindcá nu mai avem credibil čert decát un viitor de europeni , tot ce tine de románism 
fiind incert si ducátor la ceartá, dacá-si mai baga codoiul si nostalgicul sau 



140 



desantatul/racolatul, fara obligatii sub Tricolor privind Luminarea Poporului, 
Inrřastructura Intelectualá, Marea Recuperare/Luminarea Discipolului, Mántuirea 
Neamului. 

Postrománism sadea! Postrománism etern! Dar insusi marasmul vacilor slabé e 
semn ceresc radical-agrar si comeatá justitialistá ca Marea Recuperare a inceput deja 
si sámánta ráspánditá in Diaspora va rodi, contrar tuturor prognozelor samsarilor, 
mancurtilor, renegatilor, bezbojnicilor, rezidentilor si desantatilor Dusmaniei ca no i 
nu vom ajunge curánd o supraputere culturalá in Balcani , fixánd capitalá pe Dunáre la 
Giurgiu-Russe, de unde un imperialism románesc va ráspándi pe mapamond cele mai 
creative experimentalist cuceriri literare, artistice, filozofice si spirituále fecundate in 
debaraua de confort redus ce ne va tine loc de Inrřastructura Intelectualá. 

2.4. Ce inseamná a fi un bun postač 

Prima invátáturá este ca asa cum aceastá carte se poate lipsi de cititor, asa si 
existenta se poate lipsi de tine, existánd si fara sá existi tu, dar nu va protesta nimeni. 

De aceea, in parapresá, implicarea postacului in completarea si explicitarea 
mesajului editorialistului, sau ale colegilor sái demonici din subteraná, trebuie pusa cu 
smerenie sub semnul desertáciunii, cum insási insotirea lui Faust cel fara noroc si fara 
prieteni, cu maidanezul de sub drapel. 

Nu uita printre dusmani crima si pedeapsa ca esti román si cá nu poate fi un 
bun postač čine nu e si crestin practicant, indiferent de provenienta sa ca avere, 
culturá, zádárnicie, familie si inteligenta - din vidanjclas, mezelclas sau upercutclas. 

Dar orice origine ar avea, sánátos, tatuat sau cu afectiuni dermato-venerice, 
postacul nostru trebuie sá discearná instinctiv intre nuantele politice privind Marea 
Recuperare tot asa de vigilent precát in ce přivěste a diferentia la perceptie biblioteca 
de chiosc , bazatá pe fascicule colorate nou-noute, tipicá microintelectualului sau 
diplomectualului, de biblioteca de librárie si anticariat , net diferitá, compusá din cárti 
si brosuri uzate, a seismectualului, a kilointelectualului si a Cárturarului. 

Cu alte cuvinte, nu vom salva Románia decát atunci cánd postacul va fi cult, 
adicá atunci cánd Neamul Románesc se va cala sau cocala, acum cálit dupá Hiatusul 
marxist-leninist, pe sensul istoriei si al economiei de piatá, in triada dialecticá Piata 
Universitátii, Piata Universitátii Postacilor, Universitatea Postacilor. 

A doua invátáturá si cea mai maře e a nu fi atát de prost sá crezi cá adunátura 
de cárti de la tine din casá chiar cuprinde Gándul lui Dumnezeu si il poti ghici pe baza 
rásfoirii lor dupá ce inchizi calculatorul si televizorul. Ar fi tot atát de improbabil ca a 
lua in serios cá ce ti-a dictat soacrá-ta la loto 6 din 49 e adevárul absolut cástigátor. 

Tocmai de-aia s-au náscut bibliotecile, pentru amáráti si fiindcá bogatul 
nemilostiv nu poate čiti toate cártile pe care in avaritia sa le poate stoca, rápindu-le 
din calea poporului ca ocazii pentru lecturá, dacá nu numai una de cárti bune, fie si pe 
principul cá o cártulie proastá e mai instructivá decát o carte mediocrá. 

Prin urmare, strategia corectá pentru Luminarea Poporului, Marea Recuperare 
si Mántuirea Neamului era ca in cei 22 de ani de Epocá Mooye sá avem un sistem de 
biblioteci publice al egalitátii de sanse pentru Liceanul Neascultátor, si chiar pentru 
Profesorul §tiecarte, sau mácar o Biblioteca Nationalá cel mult in 1992 deja 
compatibilá dupá Hiatusul bolsevic cu orice alt centru de documentare al tárilor 
scápate de sub asuprirea colonialá, din America Latina, Afřica sau Asia, nu sá ni se 
vare pe gát fárá a nimeri encefalul, drept viatá spiritualá unicá, productia a doi-trei 
mari importatori de carte stráiná, adesea chiar din Dusmania, ceea ce a generat la 



141 



nivel de subteraná o diversitate de tipologii ale postacului: zdreanta, sconcsul, 
postánacul, nebunul liber, boseacul, samsarul, troliul, corectitudinara, iluministul, 
ratonul, cameleonul, popándául, initiabilul, mancurtul, tonomatul, renegatul, 
desantatul, racolatul, gastronomul si atátea altele, fiecare cu defectele sále omenesti 
sau civíce, dar si cu supramundane calitáti. 

Gándindu-te la atátea feluri de oameni, ca Profesor Stiecarte la Universitatea 
Postacilor, tu trebuie sá mai přivésti adánc si in tine, sá te autosondezi la vecernie si sá 
combati cu cangea postrománismul in resorturile si párghiile cele mai adánci si mai 
subtile ale chaosmosului dinamic din sufletul táu maidanez de postač superior, fie ca 
apartii minoritátii majoritare cea románá, fie ca esti un cetátean román care, spre 
deosebire de nechezolii de speta intái, nu ai avut revelatia inconsistentei istoriei 
nationale si, spre marele necaz al nechezolilor de speta a Il-a, te-ai intors ca tehnocrat 
la un patriotism postpasoptist ardent , desi te afli in mondialismul mileniului trei, 
carele cu adevárat succede ca dezumanizare-umanizare zoomodernitátii, cum 
gorilianul reptilianului, postmodernismul nefiind decát un poststructuralism 
iresponsabil, fárá de constiinta tragicului conservatá in borcánelele din debara. 

Sá fim prozaici, deci! Nimic la intámplare si improvizatie! Totul pe bazá de 
proceduri! Numai asa vom fi efícienti, autentici postaci capabili de valoare adáugatá. 

Regulile utile Postacului din subteraná textului, pentru a putea evalua cu 
certitudine valoarea si adáncimile, dedesubturile, a ce scriu, transcriu si ráspándesc 
deasupra lui superiorii, editorialistii, bucurestenii, frecvent diplomectuali, de exceptie 
megaintelectuali, šunt mai mult decát evidente. 

Mai intái si mai intái, ÍNCHIDE TELEVIZORUL/Calculatorul! Fiindcá nici 
láudatii, nici injuratii, care se vád , nu se suprapun cu smecherii care te-au sárácit. 

Čine- si mai aduce aminte stirile de sáptámána trecutá? 

Sau publicitatea meteo. Sau bazarul politic! Sau tualetele! 

Dacá totusi vrei sá te uiti, singur sau cu Cineva, sedimenteazá-ti o grilá pe 
sáptámána ce vine si nu iesi, sub niciun motiv, din ea. Homo sapiens nu e un Homo 
Zappiens, fiindcá panoramarea inconsistentei gloatei, a ce e momentan in creierii ei si 
ai fi putut lesné anticipa (publicitate, vedete, filme, bárfá, máncare, sex, bere, sport, 
politicá, bani, meteo, horoscopie, leacuri la boli in lipsá), te náuceste si pe tine. 

Numai sá nu te plictisesti! 

Postacului incercat, cálit, adesea i se pare cá vede cu claritate ce teme intru 
manipulare au ziarele pe sáptámána in curs , decise in separeul vreunui restaurant 
pentru megaintelectuali, la vreo cabaná de vánátoare, in vreo casá conspirativá, sau 
dintr-un campus american si cáteodatá de printr-un bunker sau tab dinspre 
Transnistria, dar scoala vietii il invatá sá tacá si sá se adapteze, cá merge si asa! 

Mai bine nu te informezi decát sá cedezi o orá de aur in plus! 

Risti sá-ti pierzi unele competente extrasenzoriale, asupra cárora n-a avut čine 
sá te initieze. Si tocmai áia au, care aparent n-au! A fost cát pe-aci sá te deschizi si tu 
odatá cu monitorul. Nu te-ai gándit! 

Asa cá nu fi printre rozátoarele de timp, de sticlá si de obraz! Ci printre 
zburátoarele duse cu spiritul din neoanele mediatecii sus. 

Dacá totusi simti nevoia de a fi contemporan cu evenimentele, consultá, 
asadar, mai intái presa din Xenia si chiar Dusmania. Cum ii stá bine unui postač 
responsabil, integrat in UE, vietuitor cánd in Epoca Mooye, cánd in Epoca Wash. 



142 



Usor accesibile internautilor románi din RO si DRO šunt in orice demers cu 
multiplá valentá, de exemplu urmátoarele canale informative (tv, rd, ziare), de accesat 
in scopul de a intelege ce vrea sá spuná prin editorialisti si postacii profesionisti presa 
centrála din RO cititorilor, fiind astfel mai usor de intregit, intru Luminarea Poporului, 
in reactiile si deflagratiile tale, ce a vrut sá sopteascá, sá zicá sau sá latre editorialistul. 

http://www. arte.tv/fr 

http://www.franceculture.fr 

http://www.canalacademie.com 

http://www.canal-u.tv 

http://www.eurozine.com 

http://edition.cnn.com 

http://www.bbc.co.uk/news 

http://www.bbc.co.uk/radio3 

http://www.dw-world.de 

http://www.rfi.fr 

http://www.tfl .fr 

http://www.rai.it 

http://www.rtve.es 

http://rt.com 

http://arabnews.com 

http://www.china.org.cn 

http://www.eluniversal.com.mx 

http://www.lanacion.com.ar 

http://www.nytimes.com 

http://www.washingtonpost.com 

http://www.latimes.com 

http://www.sfgate.com 

http://www.chicagotribune.com 

http://online.wsj.com 

http://www.foxnews.com 

http://www.guardian.co.uk 

http://telegraph.co.uk 

http://www.independent.co.uk 

http://www.thisislondon.co.uk 

http://www.ft.com 

http://www.haaretz.com 

http://www.lefigaro.fr 

http://www.lemonde.fr 

http://www.lepoint.fr 

http://www.lesechos.fr 

http://www.leparisien.fr 

http://www.sueddeutsche.de 

http://www.faz.net 

http://www.welt.de 

http://diepresse.com 

http://www.rundschau-online.de 

http://www.repubblica.it 

http://www.lastampa.it 

http://www.corriere.it 

http://www.lanazione.it 

http://www.vatican.va 

http://www.elmundo.es 

http://www.elpais.com 

http://www.lanacion.com.ar 



143 



http://oglobo.globo.com 

http://www3.nhk.or.jp/nhkworld 

http://www.asahi.com/english 

http://www.abc.net.au 

http://english.aljazeera.net 

http://www.sptimes.ru 

http://moscowpost.com 

http://english.pravda.ru 

http://www.theworldpress.com 

Abia pe urmá te delectezi si cu alte surse sau frunzáresti si presa putiná a 
capitalistilor capitalului román si stráin (transnational capitalist class) serpilian, unde 
uneori ai impresia de postač ca, pe spagá derizorie, isi publica si viperele Dusmaniei 
orice, de regulá atacuri demoralizante la istoria si cultura nationalá, indemnuri 
nesimtite sá nu mai citim cárti bune, ci doar bestselleruri, si chiar sopárle sá reabilitám 
bibliotecile si cáminele culturale in cazinouri/bordeluri rentabile, sau prognóze 
sumbre privind viitorul economiei, al regiunilor, al Spiritului, al poporului. 

Insá pentru a fi un bun postač, cu adevárat util initiatilor, megaintelectualilor, 
seismectualilor, nechezolilor sau diplomectualilor editorialisti, ce trebuie sá intelegi tu 
este faptul cá drumul, traseul, CALEA, nu se opreste la Sála de periodice si efemeride 
a Bibliotecii, chiar dacá fárá de stiri si bárfá nimic nu e. 

Ea duce spre Sálile de Lecturá . 

Asa e itinerariul: drumetul spre piscurile intelepciunii isi incepe marea 
cálátorie de la bažin. In smerenie, cáci un bun postač, zicea Malherbe, nu ii e mai util 
statului postmodern decát un bun jucátor de Counter-Strike. Deci nici scriitorul 
institutionalizat, nici cititorii activi sau pasivi nedeschisi spre societatea deschisá 
bananierá. 

Ar trebui sá infiintám un Minister al Informatiilor care sá se preocupe numai 
de aceastá lista de cárti bune la zi. In plus, pe interes, la centrál public de 
documentare, ar trebui sá ti se listeze cele mai potrivite tie site-uri de cátre voluntarul 
de la mediateca sáteascá sau parohialá, care contacteazá online servere judetene sau 
pe al BNR (Biblioteca Nationalá a Romániei). Ori sá ti-o dea Academia sau 
academiile de tot soiul lista curentá de cárti bune personalizatá. Si nu numai cárti, 
fiindcá se stie pe surse cá liste de portaluri selecte dar secrete existá deja si in RO (dar 
Autoelita, care ezitá sá se ínmulteascá, si nechezolii egoisti au nesimtitul obicei cá 
tind exclusivist spre trendul de a conserva monopolul suferintei si al cunoasterii), si in 
DRO, si in WO, ghinionul cititorului amator fiind particularitatea colectivá cá se mai 
aflá Ustele astea tainice si in continuá miscare preelectoralá, precum submarinele 
atomice sau entropia decedatului, scopul fractalic al neasemuitei tactici fiind haosul 
cuprins in strategia cá sá nu se formeze spirituál la várf , ca euroatlanticii, si profii 
nostri cei mai amáráti din lume, privati indiferent ce ministru arendas vine, si de lefuri 
decente, si de o Infřastructurá Intelectualá pe másura setei lor absolute, de integrare in 
societatea cunoasterii. 

Citeste cárti, popándáule! Iar cártile se iau si se rod de acolo unde šunt. 
Obisnuieste-te sá lucrezi si in bibliotecile publice. Lasá-te de tabieturi. 
Cártile cu adevárat mari, de pret, nu ti le imprumutá nimeni. Te si minte cá nu 
o are, dar o are! Cu filele incá-n tiplá sau nedespicate. 



144 



Ceea ce n-ar fi asa de grav, pentru ca pácatul intelectual suprem transcende 
egoismul de a nu-ti prostitua cártile, fiind de fapt abstinenta absolutá de a nu practica 
Luminarea Poporului, adicá a unelti cu colegii tái intelectualii sá nu divulgati vreodatá 
gloatei ignare cártile alea pe care citindu-le intr-o anumitá ordine, nedeconspiratá nici 
in Ustele de cárti si pedefeuri bune cele mai generoase, ati urcat voi treptele filozofiei 
pána la smerenia supremá, care consistá in a sti sá-ti alegi cu intelepciune Stápánul , pe 
asa vremi catastrofal haotice, in Marea Complexitate universalá, care derivá řřactalic, 
exponential si brownian, din celula de bazá, dezordinea románeascá clasicá. 

Deci, postacule, Itinerariul lui Spirituál, care 1-a cáláuzit spre succes, niciun 
megaintelectual n-o sá ti-1 dea tie ca anexá la sfársitul editorialului. Pentru cá atunci 
vei indrázni ca om din subteraná sá ai indoieli incomode si sá te bagi in ostropelul lui 
la retetá, uitánd cá el n-a scris normativul ála pentru tine, ci pentru Idee/Stápán! Iar 
dacá Autoelita, ca emanatie secundá a Revolutiei, a supravietuit, pe cánd emanatia 
prima, fesenistá a mai fost uneori invinsá si restructuratá, explicatia miracolului e 
precautiunea cá ea nu s-a inmultit cát sá fie mácinatá de disidente si transparentá. 

Nu, nu te sfíi sá mergi la bibliotecá , postacule, ca sá te imprumuti sau sá 
consumi pe loc, reducándu-ti mereu decalajul de competente si informare fatá de 
editorialist. Nu e ca la bánci, bibliotecile šunt folositoare , chiar si cele ale institutelor 
stráine, care se miscá mai repede cu prospáturile. Nu, noi nu putem zice despre 
biblioteci ca, de bánci, stráine in postrománism, analistul economic Ilie Serbánescu 
in Románia liberá din 30 Noiembrie 2011 (v. Báncile stráine - cui si la ce mai 
folosesc?): „Báncile stráine au venit aici sá facá profit - ceea ce era in regula jocului! - 
, dar au ales forma cea mai invazivá pentru economia din Románia de a face acest 
lucru. Au adus bani din afará sá imprumute nu firmele pentru investitii si creare de 
locuri de muncá, ci direct populatia pentru consum. Acesta a luat-o razná si, intrucát 
chiar de ar fi ajutat-o cineva productia nu putea tine pasul, totul s-a dus in import pe 
datorie. Si, in numai cátiva ani, tara a devenit o anexá bananierá a capitalului věstic, 
cu dezechilibre interně irecuperabile si vulnerabilitáti externě extréme. Cánd au vázut 
ce a iesit, báncile stráine au oprit aducerea de bani din afará si, ca sá obtiná profituri in 
continuare, au pus statui román sá inlocuiascá finantarea dispárutá cu bani 
imprumutati pe cheltuiala sa de la FMI. Ele s-au „scos", in timp ce statui román 
inainteazá vertiginos spre faliment, sub povara indatorárii pe cát de fabuloase, pe atát 
de fárá sens. Báncile stráine prosperá imprumutánd statui pentru ca acesta sá-si 
pláteascá datoriile contractate spre a le inlocui finantarea pe care chiar ele au sistat-o ! 
(...) Se dezváluie acum nu numai bilantul tragic pentru economie al expansiunii de 
tipul mentionat a báncilor stráine in Románia - concretizat in transformarea tárii intr-o 
anexá bananierá a Vestului european si in indatorarea fárá rošt si fárá intoarcere a 
statului román -, dar si toate balivernele vánturate de aceste bánci in domeniul lor 
specific de activitate pentru a-si justifica acapararea aici a intregului sistem bancar." 

Totusi, rostul revolutiei industriale si informatice e a crea omului timp liber si 
facilitáti bancare pentru a se feri de socul vhtorului citind Ustele de cárti bune. De-aia 
pentru čine nu se imprumutá pe termen lung si nu cumpárá, nu citeste sau nu dá de 
pomaná cárti bune, de maře pret, reamintirea scurtimii vietii o executá magazinele 
funerare, cimitirele, necazurile, sacerdotii si chiar templele, dacá nu si stiristele bazate 
pe alarmismul accidentelor, crimelor, sinuciderilor sau al deceselor únor vipuri ori ale 
rudelor lor. Tu de cáte ori intálnesti/vizionezi in drum astfel de semne relé, intreabá-te 
de cánd n-ai mai deschis o carte! 



145 



Cáci de indatá ce ai deschis o carte, e ca si cum ai deschide o afacere pe contul 
altuia, cum face si burghezia compradorá in societatea deschisá. Intreaga ta viatá ti se 
va schimba, fóra niciun fel de riscuri! 

Poti sá-ti permiti un intreg salon auto, ca e ca si cu haremul dacá n-ai parcurs 
Ustele de cárti bune, mergánd cu desávársirea sufletului de la cárti monovolum ca 
Ghepardul, la cárti cu douá volume, ca Tom Jones, cu trei, ca Muntele Vrájit, sau cu 
patru ca Rázboi si Páce, fiind tot mai firesti azi si fluviu-romane de 16 volume, autor 
perfect fiind prin definitie tocmai acel scriitor care poate produce atát de creativ incát 
el insusi sá nu mai poatá duce pána la capat recitirea propriului text. 

Intr-o asemenea popularitate publica a cártii, exact ca la reteaua de megabiguri 
Metro, noi n-am stirbi cu nimic, ci am intineri Democratia, dacá accesul la functii in 
Parlament, Guvern, Presedintie, prefecturi sau primárii s-ar filtra pe bazá de 
Legitimatie de Client , distribuitá cumularzilor dupá un Test Pisa al cunoasterii listelor 
de cárti si pedefeuri bune, desi candidatii se pot crampona cá n-au avut antrenori 
culturalil Cáci din Anul Eclipsei 1999, sistemul nostru educativ a intrat in colaps 
oligopedagogic (K.O.), nemaiputánd da dupá testele initiale educatie 
educabililor/initiabililor, ci doar instruire si dresaj de competente in gramaticá si 
comentarii , din pricina subsalarizárii care a substituit constant la nivelul resurselor 
umane, si va mai substitui cel putin incá douá decenii critice, conceptul de profesor 
cu notiunea de fraier, ceea ce se perpetueazá si-n problemele devenirii tragice de la 
internaut la postač. In consecintá, nici Profesorul Stiecarte nu mai poate initia in acest 
interval pe eventualul Licean Neascultátor cum sá evadeze din hátisurile unei 
conceptii primitive, consumiste, despre viata literará, concret cum sá se protejeze de 
prejudecata cá la márfurile desfácute pe Spirit s-ar aplica tot criteriile liberale ale 
economiei de piatá/de pizza, conform cáreia autorul cel mai mediatizat si cel mai 
vándut e si cel mai pe bune dominant valoros genetic de prášila, binemeritánd de la 
Patrie, de la guvern si chiar de la Filantropul Mizericordios, ca si cum prin ínsási 
factualitatea de a fi notoriu n-ar márturisi deja Neamului Románesc de verificat de 
cátre paparazzi inombrabile abjectii ascensionale spre generozitatea unui clan sau a 
unui Stápán, care poate proveni de oriunde in Primul Stát Unit al Europei, cel mai 
generos cu teritoriile si suvenaritatea, ca sá investeascá in promovarea dumnealui. 

Dimpotrivá, tactica PR a Postacului incepátor si necorupt e sá se depárteze de 
Editorialist, care de regulá e promotér si se simte omenit doar pe drumul spre centru, 
la parterul Gaudeamusului, printre megaintelectuali si pubintelectuali, in loc sá se 
preumble, ca un critic, pe inelele periferice, mansardate sau nu, in cáutarea printre 
cárturari, pe la edituri obscure, a Geniului Necunoscut, natural, sintetic sau obligát, 
carele ca profil psihologic este oricum de presupus cá a dus in Epoca Mooye pána la 
capat scepticismul cioranian recent, de nu refuzánd sá mai scrie vreodatá vreun 
aforism, sau aruncándu-si manuscrisele la gunoi, mácar abtinándu-se de la a 
transforma in carte pedefeul, chiar si Shakespeare exageránd pe Project Gutenberg, 
fiind o autenticá dilema dacá abstinenta spiritualá taoistá e totuna cu protejarea 
capacitátilor productive nationale si a resurselor umane pe spirit. 

Nu čiti íárá posibilitatea de a-ti nota idei, extrase, datorii, iradiatii, titluri, pe 
hártiute de distrus sau pe mobil, soptite Recordings de sters dupá ce ti le-ai transcris si 
criptat pe laptopul inexpugnabil parolat, niciodatá legat la internet, lucrezi pe PC. 

Memoria umaná este mizerabilá, viclean selectivá. 

Dacá esti si Postač, cititul este o muncá de ráspundere subteraná ca mineritul, 
nu bricolaj superficial, iresponsabil. Citeste gándind, gándind cá-ntr-o zi vei fi 



146 



constráns sá luminezi in parapresá pe altii cát de de de, ce idiot este editorialistul si ce 
cretin Stápán slujeste, la ce pericole insondabile expune Tara, Poporul. 

Iar puterea ta de iradiere va fi ca a unui far pentru rátáciti, azi superfluá, 
deoarece ieftinitatea postacului e ca o carte data gratis degeaba cu fořta unui prieten. 

Bine ar fi, chiar capodopere voluminoase, sá le duci pána la capat fárá mari 
intreruperi, o noapte intreagá, ce dacá ajungi chiaun la serviciu! Dá-i in má-sa! 

Numai asa se formeazá, ca din telegondolá, o imagine fidelá pe creier, 
eventual intr-o singurá noapte, cu extaz, cafea, ceai asiatic, sex sau porno, alte 
excitante, dar fárá luna si stele din cauza poluárii optice urbane. 

A nu duce lucrul táu pána la capat e tot atát de rusinos, pentru un lector 
amator, cát ar fi abandonul la un gigolo profesionist sau pentru un guvern de unicate. 

Fii atent cá multi mari autoři care nu šunt producátori de text, ahtiati dupá 
tiraj, vánzári si export, ci doar au céva de spus fiilor poporului, din instinct ástia 
filtreazá cititorii, incearcá din start sá scape de snobi, de infatuati, de ratoni, de 
mancurti si de nechezoli, principála lor obiectie nerostitá fiind cá dacá te-ai lepádat 
de calitatea de román, n-ai devenit instantaneu italian, spaniol sau anglo-americanl 

Tu deschizi cartea, si el, intr-un abur de cafea si alcooluri, te ia cu „la ce-ai 
venit?"! De aceea, přimele treizeci-patruzeci de pagini ale cártilor autorilor 
impopulari, desi radical-agrari, justitialisti-consumeristi si (anti)clericali, pot fi 
adevárate probe de rezistentá pentru intrus, prin monotonie, ursuzenie, 
(e)scatologic si absurditate, prin tentatia irepresibilá, a autorului de a urla, de a scuipa 
in obraz sau pur si simplu de a chinui cititorul . In astfel de situatii mai delicate, 
postacul nostru trebuie sá se comporte cu scriitorul cát mai politicos, dovedind tact si 
condescendentá, dar neabátándu-se de la normele legale, ca un agent de circulatie care 
prinde in optai vreun reprezentant al administratiei locale, vreun pubintelectual 
televizionar sau vreun membru de vazá al comunitátii de afaceri de importantá 
judeteaná. 

Se pipáie, se miroase cartea si, mai intái, se frunzáreste, se parcurge repejor, 
repejor de la o copertá la alta, cum ai admira o localitate pe Google Earth de la 20 km 
altitudine. 

Se stabileste asa strategia de lecturá, dacá ai admis cá Scriitorul iti dá céva , in 
principál lámurindu-te cát timp ii cedezi acestei pláceri solitare. Unde e textul mai 
dens, mergi si tu cu vitezá mai redusá, ca in localitáti cu radar, iar unde este mai apos, 
invatá-te sá accelerezi ca pe cámpuri sau in pustietáti. E oarecum ca la teveu, unde 
omul Occidental cu secretará isi stabileste cu o sáptámáná inainte grila de urmárit, 
adicá trebuie sá decizi uitándu-te si la marfa de om (politician, vitá, boseac, aurolac, 
pipitá sau vedeta), dacá o přimésti sau nu la tine in casá, ba chiar in partea cea mai 
intim locuibilá, sá-ti fie intimá toatá familia cu un asemenea specimen de vietate. 

In acest miléniu incult, nu te astepta sá ai cu čine pálávrági despre viciul táu, 
nici mácar pe blog, deoarece userii šunt mai interesati sá se exprime ei decát sá se lase 
exprimati prin altul mai priceput, mai intelept, mai umblat sau mai guraliv. 

Fiind si aceasta o vacuitate, vánare de vánt nu de rating. 

Cel mai greu intre doi intelectuali e cá, spre deosebire de maidanezi la cátele, 
dominanta e reversibilá dupá cumu-i tirajul sau ecoul platit al ultimei cárti citite si 
niciunul nu vrea sá fie Engelsul unui Marx. 



147 



Tocmai pentru a nu ajunge Engelsul unui Marx, mai tot kilointelectualul 
Epocii Mooye posteste negru, abtinándu-se sá citeascá ce-a postat alt kilointelectual, 
fie el Friend sau chiar amic amic, marele páriu si spil al retelelor de socializare si al 
platformelor, retelelor, grupárilor si impárecherilor fiind nu sá citesti tu ce-a scris 
altul, ci sá citeascá ala ce-ai scris tu ! 

Existá insá o Constelatie a Lucizilor, prevázutá si proiectatá de Creator pentru 
creaturá ca sá poti convorbi cu idealuri, cu Milarepa si cu Dante si cu čine a mai murit 
de multe secole, asa cá azi are nevoie de explicatii §i adnotári actualizate recent, ca 
sá-si adecveze prin internare paradigma la mondialismul contemporan, stiut fiind 
consensul cá noi postacii autisti nu putem reusi Luminarea Poporului nostru sá 
investeascá in Infrastructura Intelectualá decát impreuná cu Filantropul Mizericordios, 
Profesorul §tiecarte si Liceanul Neascultátor. 

Nu polemiza cu orice cameleon, care face pe popándául tocmai spre a macula 
ce sustine, asupra valorii unui text cu sens inaccesibil cocalarilor, tonomatelor, 
zdrentelor sau postánacilor. Ca si in politicá, nu te astepta sá convingi de purul 
Adevár pe un sconcs platit de vreun mogul, nabab, shogun, corsar, baron, consilier pe 
probléme de literatura si artá, adicá de imagine/de turism, critic sau editor, sá 
propováduiascá de la balcon sau din subteraná Minciuna! 

Reciteste Cartea de cáte ori este nevoie . Aceeasi carte/simfonie/pánzá/iubire se 
schimbá dupá cum devii tánár/bátrán, fericit/luceferizat, sárac/bogat, sánátos/nebun. 

Taina cea mai secretá in iluzia existentei spirituále: nu investi sperante cá vei 
fi... inteles, citit si tu, de diplomectualii superioři subcomentariului, de editorialistii 
din balcon, pentru cá in ingámfarea lor elitistá, de tricolor deasupra maidanezului, ei 
rareori se dedicá sincer la intretinerea si reconstruirea constiintei si „spiritului de 
comunitate", deoarece nu vor sá fie turma, ci pástorul, iar pástorii se organizeazá in 
confrerii, uneori transfrontaliere prin trashumanta de pe la tárguri si festivaluri. 

Viata e complexá si, cánd cineva drag are succesuri si te sterge dintre Friends, 
tu imagineazá-ti abjectiile ascensionale prin care trebuie sá fi trecut sufletul ála din 
moment ce nici in Parlament, nici in primárii, nici in clanuri n-a pátruns incá vreun 
Tudor Vladimirescu, vreun Nicolae Bálcescu sau vreun Alexandru Vlahutá, ci 
dimpotrivá, a avut numai esece. Diplomectualul táu e adesea doar un potential 
ministru, cinic, mincinos, coruptibil, lacom, constient cá acum e momentul. El 
foloseste cártile ca pe niste třepte, calcá pe ele, nu ca pe niste padruji de sá se desfete 
toatá noapea cu ele. Va cálca si pe capete sau sire de oameni, fárá sá se steargá pe 
picioare. Nici nu te va čiti, cel mult i se va raporta de cátre nechezoli in caz cá. 

Dar postacul sá nu dispereze de ce-a declarat ála, fiindcá doar din vina lui si-a 
fácut iluzii, stánd in zazen la zid, uitánd cá cánd e sá fie chemat la teveu, producátorul 
de bestselleruri e monitorizat de editoři , asa cá-si sondeazá, modeleazá, calculeazá cu 
trei zile inainte ce vrea sá audá potentialul cumpárátor al cártilor sále. Adicá il va 
lingusi. Deci un performant ca ásta nu-i va transmite nimic nou si luminos poporului, 
ci se va cameleoni precum láutarul ce ti-a descoperit tocmai cántecul táu\ De aici vine 
bezna asta din creierii gloatei si, totodatá, ratiunea de a fi a postacului in RO si DRO, 
pesemne cát o tine Epoca Wash: Luminarea Poporului! 

Intreg viitorul RO se va lumina orbitor numai de indatá ce Biblioteca 
Nationalá va functiona la standarde occidentale, ca cea mai dotatá din Galitia Maře, 
de la Ragusa la Dorpat, asiguránd tuturor elevilor, adolescentului miop sau cu alte 
dizabilitáti si Liceanului Neascultátor, ca si Profesorului §tiecarte, cavaler de modá 



148 



veche regalá, precum si pensionarului cult care asimileazá competente pe tot parcursul 
vietii, egalitatea de sanse cu Filantropul Mizericordios. Atunci, din nimic, o generatie 
Labis spontanee, va rásári, donánd tárii un nou tineret idealist, ca al Revolutiei 
Futute si al Golaniei pururea Fecioará, ín máinile sfinte ale cáruia Románia ori isi va 
da duhul, ori isi va indeplini Misia Culturalá de a reconstitui, a recupera si a rázbi, 
dupá jalea de colonialism la care au supus-o cele trei Imperii in curs de reconstituire. 

Ci numai cánd stai in zazen la zid si meditezi mai cu atentie, abia atunci 
constati ca folositoarea si plácuta zábava solitará (anti)clericalá a cetitului este pentru 
tánárul homosap radical agrar si justitialist o necesitate vitalá. 

De aceea, postacul nostru din RO sau DRO trebuie sá fie optimist, deoarece 
niciodatá in WO progresul nu a ajuns pe asemenea culmi ale civilizatiei si chiar 
existá resurse pentru si mai sus. Cel mult poate sá-i lase un gust amar contradictia 
dintre obsesia pámántenilor de a umbla dupá obiecte si servicii de calitate si 
satisfacerea vietii lor spirituále cu subproduse sau deseuri mediatice care metafizic 
šunt cel mult la nivelul reclamelor si prospectelor bunurilor achizitionate. 

Precum in Modernitate, asa si in actualul Mondialism, fiecare generatie 
trebuie sá preia pe umerii ei intreaga povará a mostenirii culturale, cum in ordinea 
naturalá vědem pe geam, ca prozatori románi contemporani, cá se intámplá aidoma si 
cu maidanezii, prin joc si exercitiu cátelusii insusindu-si intreaga culturá de cartier cu 
gunoaie a adultilor, intru insertia profesionála ca dulái in viata haitei muscátoare de 
trecátori, de pneuri, de genii si de alte aparente. Iar dacá nu si-o ia, dacá junimea nu 
serveste povara, atunci se scurteazá apreciabil Epoca Wash, spre nemárginita 
satisfactie a mancurtilor, a renegatilor, a ledurilor si a Dusmaniei. 

Numai cititul de text liniar abstract negru pe alba te invatá sá rezisti námolului 
mediatic, exersándu-te sá fii singur cu tine insuti in creierul cát o catedralá, cát o statie 
de epurare sau cát un mail gol si sá generezi insusi tu reprezentári, chiar si in 4D! 

De aceea, Misia culturalá de a reconstitui, a recupera si a rázbi se va baza, 
conform trendurilor logice, nu pe buget si maidanezi, adicá pe sfártecare 
(Ecartělement), ci pe sponsorizári, confiscate fárá milá de la cleptocratie prin fořta 
devastatoare a statului sau cersite de la burghezia de merit, care sub amenintarea 
permanentá a Exploziei Sociále si a suspendárii vremelnice a democratiei de cátre 
proletariatul ordonator de credite sociále si educative, va inváta sá practice 
mecenariatul preventiv contra impozitárii averilor, sub amenintarea de a taluza 
manuál o autostradá de la Tiraspol la Bruxelles. Chiar si pána atunci cánd se va 
initializa prima investitie masivá in Infrastructura Intelectualá de tip occidental, 
postacul trebuie sá-si pástreze calmul la orice manipulare de naturá a influenta negativ 
cititorii in mentalitatea cá la o istorie de kkt nu putem avea decát un prezent de fecalá, 
iar viitorul e gazos, rarefiat de nici nu existá, desi vede si el cá nu UDMR, nu tiganii 
romi sau románii tigani, nu evreii, nu lipovenii, nu grecii, nu arabii, nu chinezii, nu 
chilienii, nu africanii sau alte etnii conlocuitoare dau la noi dovadá de extinctie 
identitará, ci chiar minoritatea majoritará, deoarece Neamul Románesc a iesit in 1989 
din Hiatusul bolsevic, de dupá Nápasta din 1940, cu ce a putut, cu o elita compusá 
din prea multi nechezoli, astfel incát a fost integrat euroatlantic de elitele altora , 
deficitul de infrastructura intelectualá si sculárie academicá punándu-1 intr-o situatie 
nu mult diferitá de a handicapatilor, la care se si gándesc cu duiosie miloasá 
diplomectualii, cánd se intorc din misiune ca nechezoli de speta a doua inapoi la 
postacii nostri, asudati, nehaliti si suboxigenati in abatajele lor. 



149 



lata de ce, pána la elaborarea de cátre specialisti a unui Manuál al calitátii 
exercitárii pasiunii de postač, este dezirabil a se respecta, ín scopul reducerii riscului 
de malpraxis in parapresá, cel putin prevederile Codului deontologic al postacului. 

Oricum, asigurarea calitátii trebuie sá primeze controlului ei, care nu poate fi 
cuantificat decát ca ínsumare a voturilor pozitive primite de la colegi obezi pentru 
comentariul anexat ca un fel de spagá la ideile editorialistului din balconul paginii. 

Iar asigurarea calitátii trebuie sá inceapá cu o reflectie sincerá asupra pasiunii 
de a posta , explorándu-i vacuitatea din perspectivá pluri-, inter- si transdisciplinará. 

Aceastá autointerogatie holistá il va ajuta pe orice postač sá-si clarifice cu 
usurintá care šunt obiectivele secrete ale sconcsilor, urmárite de editorialistii si de 
finantatorii din Dusmania ai organului de presá scrisá, webisticá sau televizionará, 
astralá. 

Numai in functie de aceste obiective, alese dinadins ca másurabile, precum 
gátul lebedei, se poate descrie exhaustiv si corelatia cu rezultatele corespunzátoare, 
devenind observabile „progresiile" realizate pe parcursul practicárii indelungate a 
operatiilor celor mai frecvente: vizitarea site-ului, lecturarea editorialistului preferat 
sau cu cele mai multe accesári si, in finál, incercarea de a-1 influenta pozitiv prin 
pertinenta ideilor tale proprii de zdreantá din catacombe, prin armonizarea 
completárilor aduse, prin etalarea de sentimente sau prin presiunea colegilor cocalari 
care ar adera la ele. 

Chiar dacá uneori ti se pare cá Románia e condusá dintr-o casá conspirativá, 
alteori dintr-un campus american si cáteodatá de printr-un bunker sau tab dinspre 
Transnistria, ca postač bun román nemásluit tu nu trebuie sá uiti cá scopul finál al 
demersului evaluator este reducerea ecartului dintre starea idealá a influentei 
postacului asupra editorialistului si starea momentaná, sistemul cuantificatorilor 
autoevaluativi fiind adesea alterat operativ, informativ si contrainformativ prin 
subiectivitate si, de aceea, impunándu-se obligatia eterná de a se reitera controlul 
extern, resimtitá dureros in aspiratia postacului de a se cátára pe histograme si a 
intreba si pe altii ce párere valorizantá au despre percutanta comentariilor sále recente. 

Cea mai maře satisfactie pentru un cárturar relativ anonim este sá-i dea unui 
intelectual mediocru impresia cá are de a face cu un prost incult. 

Dar tu, ca postač care te implici, resemneazá-te cá nu se poate sá nu te 
enervezi cánd constati cá citesti intelectuali istorici subliniind cu satisfactie cá 
voievozii nostri mitici erau tot niste Mitici corupti, ca fesenistii multicolori ai 
pluralismului nostru din Epoca Mooye. 

Iar aiasta se poate tocmai pe cánd norodul la iarmaroace si la manifestári 
populare naturiste, gándeste incá mitic, la renuntare, la ascezá, la economii, la sinteza 
zen Occident-Orient, avánd succes la copii exact acel usure Hopa-Miticá yoghin al 
cárui cap este vidat de patimi, pe cánd baza emisfericá plumbuitá bisericos e 
totdeauna greu infiptá in solul natal ca o aspiratie spre un absolut chtonic mallar. 

Nu se poate sá nu lácrimezi nici cá e pácat de Dumnezeu cá-n 1997, cánd au 
venit la putere intelectualii, s-a trecut prin consens pe contrasens, la Amánarea 
lustratiei, considerándu-se prioritate mai nationalá implementarea neorollerismului, 
adicá asasinarea mitului eminescian, ridiculizarea voievozilor si deconstructia 
Romániei Regále, arátándu-ni-se cá nici nu se putea trái in ea din cauza derapajelor, 
ceea ce s-a interpretat, atát in Patrie cát si in Dusmania noastrá, ca o retinere 
daimonicá de la a reinnoda firul istoric in 26 iunie 1940 cánd a fost forfecat de Hiatus, 



150 



hotáráre aplaudatá frenetic de Leonte Rautu, Alexandru Drághici si alti delegáti sau 
observatoři la congres, care au citit in astfel de másuri o recunoastere moralá , adicá 
cáinta ca elita interbelicá isi merita cu prisosintá Romlagul, inclusiv Reeducarea . 

Or, Postmodernismul, adicá modernismul tárziu, stafidit si smochinit, s-a 
impotmolit in globalism, in dulcea pierdere a diversitátii. Marea Recuperare ni se 
aratá atunci ca un mod esential de a relua drumul si faza, spre a vedea limpede cum s- 
ar fí putut evita Rátácirea . Astfel, RO dobándeste o devenire ca de supraputere 
spiritualá si, prin fanatismul unui imperialism purtat de capitalisti destoinici, culti, cu 
multi filantropi culturali, sprijiniti de popor, tara noastrá se poate impune omenirii 
debusolate ca o continuitoare latina activá a bazelor greco-iudaice ale Europei. 

De la Volga pán' la Elba, clan cu clan, ca un impériu! 

Cáci oricát de ineficienti am fi azi, Románia eterná rámáne Monarhie prin 
destinul ei geografie carpatin si prin originile románe . Ea e figurativ ca o Coroaná 
solará ale cárei nestemate micute máricele šunt Bulgaria, Serbia, Ungaria, Basarabia 
si chiar Ucraina, cánd se va destráma. Mutarea Capitalei spre Sud are insá o 
semnificatie mai profundá: la comunicatiile de azi, nevisate de Burebista sau de 
Traian, noi putem atrage in centrul nostru gravitational Grecia famelicá si restul 
ciopártit al Iugoslavei, deci in perspectivá Turcia si chiar Libanul, Siria sau Israelul, 
transformándu-ne astfel intr-o maře putere mediteraneaná crestiná, ca fosta Romá: 
Bizant dupá Bizant! Noile tehnologii informatice permit stápánirea cu usurintá a unui 
asemenea impériu. Numai báieti destepti capitalisti si buni consilieri sá ai! Si tineret 
radical agrar justitialist dornic sá acceseze si sá aplice la niste Itinerarii Spirituále! 

Orice postač de valoare poate aspira la cele mai inalte posturi sau roluri de 
luminátori in societate. Aceasta si este semnificatia maidanezului de sub Tricolor. 

Dacá ar fi existat institutia subcomentariului imediat dupá coltul de cotiturá 
din 2 iunie 1997, atunci demolarea Mitului Eminescian s-ar fi produs doar ín 
catacombele din subterana postacilor, nemaiexistánd ca reper nr. 265 al Dilemei din 5 
martie 1998, interpretat de desantatii Dusmaniei cum cá Autoelita, dándu-si seama cá 
e compusá preponderent din nechezoli de ambe spěte, deloc prolifici, a presimtit cá 
niciodatá ea nu va putea elabora un „project" fezabil de sá implementeze serios 
reprimarea bolsevismului, recuperarea Basarabiei sau reconstituirea Monarhiei, fiind 
si logic cánd cineva se simte impo, sá i se para cá asa-s toti si cá totdeauna au fost si 
vor fi la fel pe meleag. De atunci ea n-a avut incotro decát a-1 vráji si manipula pe 
contribuabil cum cá si-n trecutul Regál megaintelectualii erau tot un fel de nobile 
secáturi atát de ináltate deasupra gloatei incát orice validare josnicá de la postaci ar fi 
fost inconcevabilá, creándu-se astfel in ceruri un fel de mafie cleptoeratá pe spirit, de 
se laudá si se lingusesc publicitar doar ei in de ei, ca si cum n-ar fi existat istorie 
inainte de museátura de la coltul de cotiturá, iar Nicolae Iorga din Wikipedia si 
Nicolae Iorga de Máine ar fi niste Nimeni. 

Si au mai si lansat in loc de conceptul de marxism-ceausism, pseudonotiunea 
de national-comunism, ca sá insele pe dobitocul Occidental, pe Marele Grant, cá adicá 
ei se bat aici-sa-n Patrie nu cu fesenismul iliescian fárá dinti, ci in contra fascismului 
de otel, al comodului comic cu ideologicul, nu cu organizatoricul, Vadim, pentru 
linistea continentului ! 

Prin urmare, a deveni un bun postač profesionist demolator íti poate aduce, 
dupá cum te orientezi, nu numai celebritate ci si alte avantaje, in primul ránd putere $i 
alte stele , pentru cá adáugánd zi de zi, antrenándu-te ca un fotbalist, competente la 
valoarea ta, citind listele de cárti bune, vei fi pozitiv gradat in sus, avansánd de la elita 
literará amatoristá la cea mai supremá elita, cea publicist-politicá, de la care atárná asa 



151 



frumos indestularea poporului, diversificarea plácerilor lui, culminánd cu cenacluri de 
jacuzzi ín Bazinul de Spiritualitate. 

Vasázicá, dacá Ceilalti isi trateazá propria viatá ca pe un obiect de consum, 
treaba lor! Tu, ca bijutier al spiritului, ca postač román, ai alte treburi, alte datorii, alti 
recuperatori! Vorba ceea: lásati-ne sá muncim! Vrem sá muncim in Rosia Montana, 
cea mai veche localitate atestatá documentar pe meleag, vrem sá tráim din minerit! 
Tárii cát mai mult aur oranj pentru Banca Nationalá! 

§i dacá cianurile vor nimici turismul ardelean tocmai cánd sta sá-nceapá, 
atunci solutia e tot Marea Recuperare, in acest cadru clasic sávársindu-se Cetitul 
Cártilor, raft cu raft, mereu mai sus ! 

Oricum, totul se cástigá, iar bátália pierdutá de postacii poporului in parapresá 
va inspira la Giurgiu-Russe a doua epopee nationalá terminatá dupá Levantul. 

Paradoxal, neincrederea in cianuri a fost amplificatá de chiar uriasul efort 
lobbystic al investitorilor, dus de la someri la presedinti si de la batalioanele de 
postaci la conclavurile de academicieni. Dupá atátia ani, e ca si cum n-ar exista nici o 
sansá azi ca proiectul sá nu se implementeze, bun sau ráu! 

Mai toate obiectiile cresc insá straniu din argumentul ecologic, cánd problema 
problemelor este contabiliceste mult mai simplá, de tip colonial est-etic: generatia 
noastrá se declará incapabilá tehnologic de minerit si atunci decide sá permitá únor 
stráini destepti, in conditii depace eterná, sub umbrela NATO, extragerea si scoaterea 
din tará a 314 tone de aur si a 1.480 tone de argint, dupá datele publicate, care pot fí 
minimale! 

Iar odatá ajuns un bun, bogat, voiajat si renumit postač, intelectual public cu 
carte publicatá sau chiar kilo intelectual, tu sá nu aplici colegilor tái mai codasi din 
parapresá Complotul Tácerii, cum megaintelectualii intelectualilor mai mici, adicá 
subintelectualilor in acceptia lor de postaci din subterana editorialului, la polemici sau 
altercatii sau incáierári lor nezicándu-li-se niciodatá pe nume - Doina, Ticu, Roxana, 
Horia, Gábi, Crin, Tamara - , ca sá nu le facá publicitate gratuitá ináltándu-i semi- 
intelectuali, ci obicinuind a-i inghesui sub numele generic Neica Nimeni, in mugetele 
gloatei care nu pricepe prin nátura ei gregará cu gándire extra muros monopolizatá de 
vácarul mulgátor, cá o idee buná trebuie sá se impuná furtunos in societate prin ea 
insásj, ca ghilotina cu táis iluminist, indiferent de creierul emitátor, numai prin dotarea 
rationalizatá a homosapului cu intelect consumabil. 

E insá altceva cánd, uneori, cum am mai spus, bunul postač e silit de instinct 
sá se comporte el insusi aproape ca un kilo intelectual fatá de un scriitor aproape 
public de asteaptá sá-i iasá o carte, daimonul sáu oprindu-1 si pe regele subteranei de 
la a pronunta numele adversarului, doar ca sá nu-i strice lansarea, pentru cá ar fi trist 
pe pámánt sá nu aibá adversar, iará nu din cocina gándirii de a nu-i face áluia 
publicitate neplátitá si neimpozitatá in agoraua webisticá a parapresei, acest mod de a- 
ti castra adversarul, táindu-i numele si prenumele, fiind in adáncimea putului gándirii 
o reminiscentá bolsevicá din campaniile cánd se critica deviatia , íárá a se divulga 
identitatea deja dispárutului in Gulag. 

Totusi, oricát i-ar veni sá te injure ca editorialist, un bun postač realizeazá cát 
e de náspa cá ni se degradeazá limba si foloseste in contra vántului un limbaj corect, 
demn, civilizat, nepornografic chiar cánd leagá imagini, deoarece pe internet mai 
navigheazá si fete autiste. Fiindcá cel mai periculos este, nu numai pentru postacul 
incepátor, sá nu-si insuseascá o mentalitate de conducátor auto profesionist . Atunci, 



152 



urcándu-se la volán sub influenta alcoolului sau fiind obosit ori bolnav, el mánáncá 
sau confundá liteře, uitá diacriticele, comite dezacorduri, se ia de editorialisti si de 
colegi, foloseste un limbaj necuviincios, se comportá ca un nesimtit de parcá toatá 
lumea e a lui, obligatá sá fie atentá la ce box de manelisme debiteazá el. 

Dimpotrivá, intotdeauna, in orice context, oricát ar fi de indreptátit la respect 
prin adevárul emanat, postacul din scuipátoare nu trebuie sá se creadá mai presus de 
conditia umilá de subcomentator webistic . Pentru ca ce osteneste el e ca si cum ar 
cersi genial la muzicutá in tramvaiul 41, cu pretentia c-ar rivaliza c-un clápar dupe 
scéna Ateneului, la Festival, care are un Bechstein D 280. §i nu s-a vázut idee buná 
din presá trecutá prin parlament, iar una genialá din parapresá are probabilitate chiar 
de cum ar veni ca nu ajunge vársta acestui Univers sá se plineascá, chiar dacá Bioseea 
s-ar pitula intr-o gaurá neagrá sá facá din Timp ce curtezaná vor liderii ei. 

De aceea, e si nesimtire, e si o ofensá adusá gazdei, ca un postač necrucificat 
sá se ia in gurá nu numai cu alti colegi, cu si cu editorialistul. Mai mult incá, atunci 
cánd un editor se preteazá la a da ráspunsuri sau completári gen @Postac, beneficiarul 
nu trebuie sá se formalizeze dacá ele šunt pálmuitor de banale didactic si nici sá se 
indigneze dacá se manifestá superioritatea strivitoare criptorasist, ca de la nechezol de 
speta a doua din UE la bástinas din RO. 

Mai delicat e pentru patriot pe forumuri cánd constatá cá sconcsul, postánacul, 
samsarul, ratonul, cameleonul, popándául, mancurtul, tonomatul, compradorul, 
renegatul, zdreanta, editorialistul, publicistul, antrenorul cultural sau vreun rezident se 
comportá ca un desantat, minimalizánd in mod repetat si cu intentie valorile noastre 
nationale sau interpretánd diferite controverse vadit in defavoarea RO, ori practicánd 
in mod desantat elogiul Dusmaniei, cea mai buná tacticá fiind nu a-1 demasca, 
deoarece isi schimbá imediat nick-ul si IP-ul sau pune pe altul, iar esenta activitátii de 
spionaj si contraspionaj, practica milenará e cá spionul, interesat sá stie si sá cumpere 
totul, sau sá-si verse cianura intoxicándu-ne, nu trebuie alungat, ci dimpotrivá, 
supravegheat cu atentie, si doar atunci cánd este cazul, il refuzám cu siretenie. 

Deocamdatá, fárá un vast centru de documentare asociat unei Biblioteci 
Nationale de dáte, informatii, bibliografii, biografii si CV-uri , care sá stocheze si site- 
uri (hypertexte), bloguri sau pdf-uri , cu o maře tristete de cáine trebuie sá recunoascá 
postacul sárácia mijloacelor sále de informare! §i totusi, cum tráim in pádure, un bun 
postač manifestá constiintá ecologicá, nu numai protejánd timpul si nervii altuia, ci si 
abtinándu-se de la a se baga in forum dacá nu e cazul, ceea ce pe pian mondial poate 
insuma statistic reduceri semnificative de consum de energie nuclearo-electricá si de 
diferite materiále, unele foarte rare. 

Cáci tot asa e motanus mutantus si cu programele politice, deci de orice 
culoare ROGVAIV ar fi un program bun, de import, dacá-i adecvat, tu trebuie sá-1 
adopti pe acela, chiar impotriva convingerilor tale, si sá contribui corespunzátor, 
indemnánd la suportarea consecintelor de cátre electoratul de buná-credintá. 

In aceastá retinere constá de la Inger insási munca zilnicá, silnicá, a postacului 
ca recuperator, el fiind ca si un nemuritor aplaudac, cáci vorba rostitá trece din erá in 
erá si din eon in eon, datoria sa dogmaticá pentru care sperá pána la urmá sá fie platit 
sau rásplátit, in oricare dintre lumile posibile, fiind a láuda ca heruvimii, nu a desfiinta 
ca bolsevicii. Pe cánd látratul maidanezului la Tricolor nu se perpetueazá, el nu este. 

Iará dacá nu are ce láuda intr-o seará, atuncea postacul trebuie sá se abtiná. 

Or, de la Diavolul vine imprejurarea cá dacá nu are ce láuda, atunci aplaudacul 
isi aratá acceptia de sconcs numai cánd incepe sá huiduiascá arbitrul sau critica, care e 



153 



cucerirea cea mai de pret a Libertátii si imperativul categoric gorilian ca din trecutul 
quasicolonial, din impiedicarea exprimárii noastre culturale, sá extragem ca pe o 
másea stricatá de la dulául bátrán adrenalina in plus de a musea pe un om. 

Intelectualitatea si ceilalti actori civici, de regulá serie din profesionalism pe 
bani si rubrieutá, nu dintr-o necesitate vítala de a munci exprimándu-te, ca postacul. 
De aceea, insisi megaintelectualii nu fac decát nuantarea problemelor, complicándu- 
le in folosul politicienilor si mogulilor/nababilor, tocmai cánd, dimpotrivá, ar trebui 
stabilitě ráspunderile politice, spirituále, in perspectiva Mántuirii. De ce avem un 
presedinte suspendabil cánd Soarta ne pástrase un monarh? te judecá poporul. De ce 
Románia n-a recuperat nimica pentru Marea Recuperare? De ce cleptoeratia a preferat 
amatori in structurile statului, cánd putea instala tehnicieni formati in Occident? 

Numai postacul are libertatea de a gándi radical. Ca poporul. 

Numai postacul poate intreba cu iubire dacá problemele poporului se rezolvá 
neapárat numai in uie si numai cu mijloacele demoeratiei ! 

Numai postacii poporului pot intui si estima cauzele e$ecelor politice si 
intelectuale! De ce Románia nu a recuperat Basarabia! De ce nu ne-am intors in 
familia selectá a monarhiilor europene, rámánánd singuri-singurei pe lume, cu 
shogun suspendabil! De ce nu am deschis proces comunismului si crimelor 
Contrarevolutiei! De ce nu se aplicá pedepse cu lectura publica pentru amenzi de 
circulatie, dacá e vorba de plozii cocoimii, de smecherii imbuibatilor, de agramatii 
politicienilor sau de progeniturile beizadelelor politrucilor cleptoeratiei fostei 
nomenclaturi totalitariste! 

Singurul ráspuns nonimpertinent la atátea de ce-uri fiind cá, tocmai in anii 
cánd se mai putea face cát de cát cáte céva, presa anilor 1990-1997 era una tipáritá si, 
din acest motiv tehnic, institutia postacului n-a functionat ca sá atragá atentia 
editorialistilor, printr-un feedback strigátor in sus, la cer , cá Tara a pornit-o la vale pe 
cái Kitsch gresite complet, din cauza orbitorului deficit de culturá de securitate. 

Dar odatá cu ráspándirea internetului ca infrastructurá a retelelor de 
socializare, cu cát un postač avanseazá mai abitir dincolo de itinerariul spirituál 
avántándu-se a naviga independent pe valurile bazinului de spiritualitate, el isi 
perfectioneazá si extinde prin autoformare tocmai capacitatea sa de relationare , 
devenind cu adevárat un postač de valoare, un rezident, capabil la rándul lui sá 
formeze alti postaci desávársiti. 

Rolul conducátor al postacului in insánátosirea moralá a tárii nu mai 

poate fi contestat azi nici mácar de liderii religiosi, deoarece la fiecare editorialist 
subexistá zeci, suté si chiar mii de postaci, ceea ce alimenteazá expectatia cá in popor 
se va disipa curánd adevárul dureros cá, de la coltul de cotiturá din 2 iunie 1997 
incoace, clasa noastrá intelectualá nu e mai breazá decát clasa politice, inclusiv 
veriga slabá de legáturá dintre ele, analistii televizionari, mereu aceiasi, segment 
sociál a cárui imobilitate este chiar o másurá a stagnárii Tranzitiei in lipsa de pietate. 

A mentine rolul conducátor al parapresei presupune, in consecintá, sá 
depásim in slujba poporului, dragi postaci, statutul de comentatori pasivi a ce serie 
editorialistul, putánd propune subcomentatorul insusi PRESEI o tematicá vastá, 

anume alegándu-si el, ca activist recuperator agresiv, ce si pe čine subcomenteazá 
dupá cum apar pe motoarele de cáutare ca fiind momentan cel mai recent abordate 
subiecte de insánáto$ire moralá, cum ar fi de exemplu cele derulate mai jo s. 



154 



TEMATICA VASTÁ propusá presei de parapresá 

Luminarea Poporului intru Marea Recuperare si eradicarea 
postrománismului, revenindu-se la un románism sánátos, demn de tot 
respectul in UE si in WO; 

Reintregirea fie si pe net a Neamului din RO si DRO in WO, cu 
ajutorul lui Dumnezeu; 

Declararea de urgenta a Stárii de Necesitate Culturalá si desfiintarea 
irevocabilá, fóra dezpágubiri, ba dimpotrivá, a televiziunilor si 
organelor de presá care mai mult támpeste poporul. 
Dupá arátarea peretilor la presá, in 15 decembrie 2011, terminarea pe 
bune a Bibliotecii Nationale Neterminata, prin occidentalizarea 
fondului de carte si digitizarea resurselor, indeosebi a presei din anii 
1912-1956; integrare cu bibliotecile din Basarabia si din Diaspora; 
constructia din donatii si din averile inexplicabile a unui adevárat mail 
cultural al Capitalei, capabil sá gázduiascá ministere si alte organizatii; 
participarea onorabilá a románilor la European Digital Library. 
Asigurarea preeminentei spirituále a BOR prin dotarea Catedralei 
Mántuirii Neamului Neinceputa cu cele mai relevante resurse 
digitizate, inclusiv literatura, istorie si stiinte conform programei 
scolare, accesibile din toate parohiile, din RO, MD si DRO; 
adápostirea in anexe a uniunilor de creatie rámase fárá sedii sigure; 
Neacordarea licentei de sá-si permitá sá difuzeze produsul „Stih", cátre 
canalele TV fárá corespondent stabil la Sofia, Belgrad, Budapesta, 
Chisináu, Kiev si Moscova, presupunándu-se cá in DRO au; 
Obligarea cotidianelor sá actualizeze zilnic starea vremii, cursul 
valutar, rata plusvalorii (ca raport intre averea oligarhiei si averea 
poporului muncitor), cát a mai crescut datoria externá, cát la sutá mai 
este avutia nationalá din cát era la 22 decembrie 1989, starea 
bibliotecilor publice, pretul reál al intelectualului román pe luna in 
curs, populatia momentan neplecatá si chiar suprafata tárii (la 22 
septembrie 2011 cánd am rátat Schengenul fiind deja vándut la stráini 
teren arabil cam cát marele Judet Timis sau douá judete Covasna) ; 
Revenirea clasei politice la Monarhia bipartidá liberalo-táránistá 
idealá, originará, in locul Shogunatului mogulo-nabab cu rotativá cánd 
baronii, cánd corsarii, care s-a dovedit incapabil de a pilota si 
monitoriza respectarea indeplinirii obligatiilor de plata a contributiilor 
la Fondul Cultural National in conditiile si la termenele stabilitě prin 
reglementárile legale in vigoare; 

Reprimarea perpetuá a Bolsevismului de cátre postaci, dacá 
editorialistii se comportá ca niste eunuci atitudinari castrati sau ca niste 
speculanti ordinari, capabili sá retina din istorie doar senzationalul 
umanismului de regulá ceausist, pentru votanti cu dizabilitáti la logica; 
Incurajarea civicá prin scutirea de impozite a Barourilor de avocati ca 
sá acorde prin rotatie asistenta juridicá gratuitá cetáteanului pe 
probléme de relatii cu institutiile, cu statui, sau cu moguli, nababi, 
baroni, corsari, beizadele ori functionari cocotati mai presus de lege. 



155 



Valorificarea pe un pian superior spirituál a Diasporei Románe 

folosind infrastructura intelectualá a altora pentru Luminarea Poporului 

si Marea Recuperare, intru Mántuirea Neamului; 

Realizarea de cátre Partidul Cadrelor Didactice a únor pelerinaje 

extracurriculare, cum ar fi prin Sarmisegetuza, Alba Iulia, Putna, 

Cernáuti, Hotin, Soroca, Tighina, Balta, Cetatea Alba, Válcov, Insula 

§erpilor, Sulina, Varna Veche, Balcic, Bazargic, Giurse, Cálugáreni, in 

spiritul cooperárii si infrátirii regionale; 

Listarea monumentelor dispárute/demolate si reconstituirea lor din 

averile inexplicabile, din fonduri nerambursabile sau prin voluntariat; 

Asezarea lui Soljenitin pe soclul lui Lenin dinaintea Casei Scánteii, 

dezbolsevizánd violul arhitectural sovietic; 

Autoritatea Nationalá pentru Wikipedia Románeascá - sá ajungá cea 

mai documentatá Wikipedie de pe mapamond!; 

Educarea tuturor institutiilor din RO in spiritul igienic de sá asigure 

publicului deservit toaletě decente, dacá sare de douá ore coada 

estimatá, indeosebi la plata impozitelor si taxelor; 

Bágarea a 5 1 autoři canonici románi in Project Gutenberg; 

Elaborarea anualá de Liste de cárti bune (100 titluri pentru Itinerariul 

spirituál) si de liste de 1001 frenezii dezirabile pentru Bazinul de 

spiritualitate, cáte trei variante de cátre fiecare institutie/organizatie ce 

ar trebui in mod normál, dupá denumire, sá se preocupe de sá 

identifice, sá semnaleze si sá combatá postrománismul, cum ar fi: 

Academia Romana, Societatea Academicá Romana, Institutul Cultural 

Román, Uniunea Scriitorilor, Colegiul Noua Europá sau Biblioteca 

Nationalá, consultándu-se si anticarii sau buchinistii; 

Ingrijirea mormintelor Intelectualilor no stři din Montparnasse si alte 

cimitire, de la Atlantic la Ural si la Pacific; 

Transformarea Muzeelor din depozite nedepoluate astral in Centre 

educative si de documentare, curmándu-se cu oligopedagogia, inclusiv 

in ce přivěste utilitatea sex-shopurilor intr-o lume nefericitá; 

Agentia Pentru Asigurarea Calitátii Atitudinilor (APACA), serviciu 

public deconcentrat la coltul de cotiturá de pe Calea Victoriei, vizánd 

civic eficientizarea conservárii spatiului national, ca spatiu sociál 

amenajat; 

Cetatea Artelor si §tiintelor din Campusul de la Mágurele, in scopul 

Luminárii Poporului precum si al valorificárii si dezvoltárii 

elementelor ce definesc identitatea culturalá a colectivitátii locale; 

Reconstituirea la Popesti-Leordeni, in zóna timisoreaná a Capitalei , a 

Bibliotecii Ulpia ridicate cándva de divul Traian la Róma dupá 

planurile aceluiasi Apolodor din Damasc de la Dunáre, ideál cu tot cu 

Bazilicá si cu cele douá sectiuni de manuscrise, greceascá si latina, pe 

bazá de recuperism din fonduri filantropice de la imbuibatii interesati 

in mecenariatul preventiv contra impozitului pe avere, dar din 

cárámidá de soba absorbantá de umiditáti, nu din gresii Versace. 

Editarea tuturor manuále lor scolare sub forma de pdf-uri, eliminándu- 

se obligarea elevilor de a mai umbla cocosati cu ghiozdane care 

deformeazá silueta si pot lasa sechele coloanei vertebrale prin 

reflexionarea obedientei de sclav fatá de autoritate. 



156 



Restrictionarea inscrierii la concursuri, incát sá fie autoři de manuále 
doar profii care a lucrat efectiv cu educabilul-tintá la clasá ín ultimii 7 
ani cu norma intreagá , nu si directorii sau inspectorii scolari chiulangii, 
nici universitarii aerieni, producátori de cáte un curriculum fantezist, 
inaplicabil Generatiei Pupici, sau de tratate intangibile pentru elevi. 
Ináltarea in procedura de urgenta la Paris, de cátre Santiago Calatrava 
sau Toyo Ito, a Casei Romániei pentru doctoranzi, pe intravilanul 
cuvenit in Čité Universitaire Internationale, fondurile provenind din 
donatii, de la guvern si din impozitarea catehizantá reeducativ a 
bogatilor nemilostivi din topurile burgheziei noastre de merit, de spagá 
sau compradorá. 

Infiintarea Ministerului Datoriilor Statului. Afisarea de trei ori 
clipitoare si cu licurici a cifrei datoriei externě, la intrarea in orice 
supermarket sau bazar, ca si la báncile stráine si la bancomatele lor. 
Obligarea organelor de presá, televiziune si internet sá afiseze 
sáptámánal, la loc vizibil si frecventat, portretul proprietarului (póza de 
familie) sau al actionarului/finantatorului majoritar. 
Agentia Nationalá pentru Combaterea Coruptiei, Incompetentei, 
Inculturii si Nesimtirii (ANCCIIN) cu sediul, ca si Patrimoniul, 
Ministerul Culturii, Opereta, Bursa, Institutul de Stiinte ale Educatiei si 
Protectia Consumatorului, in localul Bibliotecii Nationale. 
Bágarea raportului privind Starea bibliotecilor/mediatecilor publice 
íncá nemediateci din RO §i DRO, ca rubricá permanentá pe agenda 
sedintelor Consiliului Suprem de Apárare a Tárii. 
Obligarea patro natelor sá creeze sindicate moderně, cu deosebire 
ministrul educatiei sá se implice ca sindicatul corpului didactic sá fie o 
paradigma de occidentalizare, cu forum contagios de activ; 
Legiferarea comportamentului ecologic responsabil privind Protectia 
Zánei Pádurilor, interzicándu-se tipárirea sub forma de cárti a pdf- 
urilor dacá nu este asigurat de cátre editor un tiraj de minimum 10 000 
exempláre. 

Infiintarea Bookfestulu/Gaudeamusului bloggerilor §i postacilor, 
lansándu-se la fiecare 5 minuté ale Tárgului, intr-un spatiu de 
evenimente de preferintá in prezenta autorului, la nivelul 7.70 pe ecran 
panoramic, diferite pdf-uri, care vor fi free online. 
Invoirea sezonierá a RO de sá se retragá din UE, cát timp sub dictaturá 
militará limitatá si cu guvern apolitic de tineri tehnocrati šunt rezolvate 
in procedura de urgenta sub conducerea shogunului problemele de 
integrare presante cele mai incompatibile cu mijloacele greoaie ale 
mecanismelor democratice; 

Institutul pentru Semnalarea si Monitorizarea Antirománismului 
(ISMAR) - capodoperá de arhitecturá din luxoasa Báneasa, 
subordonatá ICR-ului; cu filialá clonatá la Niterói, Rio de Janeiro. 
Formarea in DRO, la Paris sau la Viena, a guvernului paralel al 
tinerilor tehnocrati care sá sugereze solutii de mentalitate occidentalá, 
creative, guvernului din RO inglodat in datorii, obligatii si arierate; 
Ghidarea feed-backului civic prin Emane iparea Cadrelor Didactice; 
Genializarea Obligatá a Supradotatilor prin activitáti de excelentá; 



157 



Anularea tuturor taxelor si impozitelor actuale, introducerea unui 
singur impozit pe venituri si proprietáti, iar in caz ca vine poporul la 
putere - confiscarea averilor ilicite obtinute din afaceri cu statui si 
judecarea de cátre un Tribunál al Poporului a tuturor guvernantilor care 
au jefuit Románia, singura circumstantá atenuantá admisá fiind 
sávársirea din proprie initiativá a únor acte de filantropie notabile prin 
care ciocoii, superciocoii si megaciocoii sá-si aducá aportul la 
Infrastructura Intelectualá, pentru Luminarea Poporului, Marea 
Recuperare, Luminarea Discipolului sau Mántuirea Neamului; 
Distribuirea la toate imobilele de „cásute pentru pásárele" tipizate, in 
care intelectualii generosi sá le ofere vecinilor si trecátorilor, ca sá 
ciuguleascá, la liber acces, pentru lecturá si returnare, selectii din 
cártile lor bune, ale autorilor care i-au inspirat, si nu le mai incap in 
bibliotecá sau in debara; 

Preeminenta TVR asupra televiziunilor comerciale si ca si fond, si ca si 
forma; reducerea Leviathanului la TVR Didactic + TVR Cultural; 
Alegerea anualá de cátre ONG-uri, televiziuni, presá si blogosferá a 
Postacului Anului; 

Amenajarea in Capitalá, ultracentral, unde Poetul National a robit la 
ziarul Timpul pentru Intregirea Neamului, a Muzeului Mihai Eminescu; 
Canalul Tv Didactic Plus, retrospectiv al Epocii Mooye si Canalul TV 
identitar DOR („Doamne, ocroteste-i pe románi!") al Epocii Wash; 
Instituirea de cátre Partidul Amárátilor din Románia (PAR) a 
Congresului Intelectualilor si a Paradisului Melomanilor pe banii 
cleptocratiei, la Báile Herculane sau in burgurile filantropilor; 
Recuperarea cu ajutorul lui Dumnezeu a Basarabiei prin monitorizarea 
abaterilor comunistilor de la normele democratiei europene, precum si 
prin lámurirea tineretului rus din Republica Moldova cá-n RO, adicá-n 
UE, n-ar suferi discriminare, dovadá fiind prezenta UDMR-ului 
bucurestean in majoritatea coalitiilor de guvernare; 
Occidentalizarea grabnicá Infrastructurii Intelectuale si a sculáriei 
academice; 

Neacreditarea sine die a Facultátilor de Liteře care nu respectá rolul 
hotárátor al poetilor nationali in prevenirea entropiei galopante si 
combaterea autofagiei culturale; 

Maximizarea implinirii Misiei Culturale prin Institutul pentru 
Valorificarea Operelor Abandonate sau Refuzate (IVOAR) din Parcul 
Carol, instalat in anexele Mausoleului; 

Tot in acest Pare al marilor realizári regále, reamenajarea in Muzeu al 
Sfársitului Comunismului, cu nádejdea ingropárii definitivě a acestei 
ideologii, a mausoleului Dej din granit scandinav de Trinidad, in 
deambulatoriul acestui altar negru reconstituindu-se balaurul cu o mie 
de cozi al vietii cotidiene bolsevice si totodatá Baricada plus alte 
convingátoare exponáte ale Revolutiei si Contrarevolutiei din 
Decembrie 1989; 

Stimularea Sincronismului integrátor si a Protocronismului 
experimentalist, dupá terminarea Bibliotecii Nationale de la Mánástirea 
Radu Voda cel Cult de pe malul Dámbovitei si sinecvanona Fisiune a 
Monopolului Ideologie si Ierarhizator al Autoelitei in scopul 



158 



maximizárii implinirii Misiei Culturale inclusiv prin mutarea 
Capitalelor RO si BG in Conurbatia Giurgiu-Russe, contractat Giurse, 
un oras pur intelectual, ináltat in Levant de la cota zero, in spiritul 
Marii Recuperári, poate de cátre neobositii chinezi, oricum cu capital 
mai mult asiatic decát cu fonduri europene, desávársindu-se-n Est 
cascada spiritualá capitalá dunáreaná Bratislava - Viena - Budapesta 
- Belgrad, cu bátaie temporalá oblongá, pentru ca atunci cánd UE se va 
láti pána la Ural si la Cataractele Nilului, Strasbourgul va deveni 
excentric, iar čine detine de pe acum investitii imobiliare in locatiile 
Giurgiu si Russe nu va mai munci familia/clanul lui o mie de ani! 

• Urgentarea infiintárii unui Consiliu parlamentar pentru Marea 
Recuperare , formát din 7 cenzoři trimisi de academii si uniunile de 
creatie/de specialisti, care sá verifice din punct de vedere al 
postománismului toate legile trecute prin Camera Deputatilor si Senát, 
un parlament tricameral , cu o a treia incintá/instantá, corporatistá , 
formatá din profesionisti renumiti, fiind solutia cea mai realista in 
oligopedagogia noastrá, unde un Parlament mono de 300 deputati, desi 
prin imitatie ajutá sincronizárii cu Republica Moldova sau cu Ungaria, 
la noi e doar solutia ieftiná populistá de crizá pentru corupátorii din 
cleptocratie, baroni/corsari locali, capitalisti románi si aventurieri 
stráini. 

• Rebágarea dirigentiei efective la liceu si, prin decongestionarea 
materiei sau foii de parcurs, a unei ore de consiliere privind Ustele de 
cárti bune atát de pe Itinerariul Spirituál cát si din quasi-imensitatea 
Bazinul de Spiritualitate. Totodatá, pentru ca in Epoca Wash care 
incepe cu Ratarea Schengenului la 22 septembrie 2011, sá tragá si 
románii vreun folos din disparitia tárii lor pána in 2112 si a limbii lor 
pána la 2222, se impune emanciparea cadrelor didactice intru 
curmarea oligopedagogiei chiar fácándu-se vizibil educatie, cum ar fi 
educatia pentru o societate democraticá deschisá, pentru valori, mediu, 
dezvoltare durabilá, sánátate, sex, protectia contra traficului de 
persoane, protectia consumatorului si a patrimoniului, protectia civilá, 
rutierá sau apárarea impotriva incendiilor, la care insá sá se adauge si 
educatia pentru cultura de securitate , in contra desantatilor si a lázilor! 

Cáci si ca si forma, si ca si fond, Educatia pentru cultura de securitate este 
obligatorie mai ales pentru cadrele didactice si elevii care vor sá se afirme ca postačí, 
evitándu-se manipularea sau recrutarea lor pe retelele de socializare, in speciál de 
cátre desantati, racolati, mancurti, renegati, cameleoni si alte tonomate, dacá unitatea 
de invátámánt nu s-a abonat, fiind dezirabil a se descárca de pe web periodicul 
Vitralii, pe care ne bazám pentru clarificarea termenilor si a evita confuziile sau 
procesele de intentii: „ Cultura de securitate constituie indicatorul capacitátii 
decidentilor politici de a cunoaste, preveni si contracara disfunctiile, vulnerabilitátile, 
riscurile, amenintárile, stárile de pericol si posibilele agresiuni la adresa organizárilor 
sociále si a entitátilor socio-politice. Aceasta oferá societátii civile reperele necesare 
implicárii active in formularea únor politici si strategii de securitate. Cultura de 
securitate conferá vointa si puterea de a cunoaste, fundamenta si elabora analize 
pertinente si relevante privind situatia geopoliticá prezentá si de perspectivá a 
Romániei, necesare atát societátii civile, cát si clasei politice románesti in conturarea 
alternativelor geostrategice ale Romániei." 



159 



„Nu vor lipsi nici atitudinile civice ferme impotriva denigrárilor, ponegririi sau 
agresárii valorilor, pentru apárarea intereselor si necesitátilor de securitate ale natiunii 
románe si statului román." 

„ín orice stát democratic si suveran, „cultura de securitate" trebuie sá 
constituie parte organicá a culturii nationale si expresia solidaritátii umane, intrucát 
reflectá atát „modul de viatá", cát si simbolurile care determiná mobilurile participárii 
oamenilor la viata sociála. Nivelul „culturii de securitate" este definit de: 

•S capacitatea natiunii de a se manifesta ca „putere sociála"; 
■S cerintele democratiei si statului de drept in privinta apárárii, 
protejárii si promovárii valorilor, intereselor si necesitátilor de 
securitate; 
■S cunostintele dezirabile definirii, construirii si intretinerii „stárii de 

securitate" a natiunii in actualul context de securitate; 
■S valentele statului national unitar román - ca modalitate politico- 
juridicá de gestionare a necesitátilor sociále. 

Adesea postacul, ca navigátor singuratic pe oceanul webar (prietenia Friends- 
ilor/bratanilor fiind ca umbra spinului), e in insecuritate si trebuie sá se consoleze cu 
aforismul cá a voi cu tot dinadinsul sá rezolvi problemele Patriei, cum ar fi Eradicarea 
Coruptiei, Combaterea Incompetentei, Reeducarea Nesimtirii, Luminarea Poporului 
sau Marea Recuperare, denotá muncá, muncá si iar muncá, adicá un suflet de sclav, de 
iobag, de proletář, de worker, pe cánd aristocratii se gándesc in balcoanele si lojle lor 
doar la cum sá se distreze mai elevat/mai scump si, tocmai de aceea, le si reusesc 
poantele, cánd ei ii persifleazá boiereste pe idealisti sau le mai dá si lectii de culturá, 
gastronomie si voiaj cu mertanul si toptanul. 

Indiferent cáti desantati vectori incisivi ai postrománismului intru ISMAR 
cunoaste, postacul trebuie sá aibá mult maře milá de editorialist si sá inteleagá 
afoorizmul cá Necesitatea a inventat nu intámplátor posibilitatea la marea ananghie cá 
nu scrii de capul táu in organul altuia , ca si cum ai insulta gazda care te-a primit in 
casá, si cá nu se poate mediatizare la om fárá niste compromisuri , de te-ntrebi mai 
intái de inventární lor si abia pe urmá de Lista Pisaná, care si este flexibilitatea pe 
páine un criteriu de selectie acrobatic ca in orice circ popular, dacá vrei cu tot 
dinadinsul s-ajungi vipoi in RO. 

Cel mai bun postač din istorie este pesemne voievodul Mircea cel Bátrán, dupá 
cum il prezintá gazetami Eminescu in Scrisoarea III. El e pus de poetul nostru 
national in postura de subcomentator modest, care isi infige unghiile in carne, cáutánd 
sá-si mentiná calmul la ce debiteazá pe mai multe coloane editorialistul Baiazid in 
fálosenia sa monumentalá de exponent al deznationalizárii globalizante, neortodoxe. 

Tot asa si postacul patriot si democrat, chiar dacá e constient cá prin 
asasinarea Mitului Eminescian la 5 martie 1998 noi am achiezat cu totii la 
bramburirea valorilor, el nu trebuie sá dispere de popor ci sá-1 lumineze nesmintit mai 
departe , fiindcá poporul are totusi in rezerva solutia Exploziei Sociále, pe cánd čine s- 
a convins de avantajele aderárii critifictionale la manifestul capitulard Imposibila 
lustratie din 8 ianuarie 2003, ála nu mai are niciuna, asa cá va continua servirea 
slugarnicá a Stápánului, pe care in urma Contrarevolutiei de dupá elicopterizarea lui 
Ceausescu il pierduse vremelnic din ochi, ceea ce inseamná, la extrapolarea 
trendurilor, cá nimic nu va mai urma in istoria RO decát Epoca Wash , spálarea cu 
detergenti globali mondializanti a identitátii in vidanja globalizárii, politicienii in 
complicitate cu nechezolii nu vor scápa din gheare aceastá pradá, POPORUL , tot 
jocul democratic reducándu-se la redistribuiri de procente, iar nivelul de trai, deci de 



160 



acces la spiritualitate, mácar la Lista Pisaná, va fi determinat, cum am mai spus din 
verticalitate, doar de amenintarea ca cu un Campo Santo etern, cu o A Doua 
Revolutie, adicá de o simplá explozie sociála , cáci initiatii, megaintelectualii, 
seismectualii, nechezolii, pubintelectualii, kilointelectualii, microintelectualii si toti 
postacii orbiti, corupti, prostiti, retrogradati subteran, invinsi de postrománism, nu 
vor avea nici mácar atunci vreun program, lásánd tot pe smecheri sá se adune natural, 
ca rechinii la sánge, si sá se orienteze din mers, intr-un cerc vicios ametitor al 
descompunerii inexorabile de tot in haosul mancurt al catastrofelor fractale. 

Din punct de vedere al protectiei muncii de noapte a postacului, mediul virtual 
e pácátos fatá de cel de pe sticlá prin perisabilitate cánd nu te astepti si prin 
comportament incontrolabil al site-urilor si platformelor, ca cenzura sau, mai ales, ca 
functionare, cá dispare, ca si-n viatá, cáte un munte de om din peisaj. 

Webmasterii destepti au ginit cá, fárá feedback, fárá cunoasterea clientului asa 
cum este el in bine si in ráu elodiac, organismul viu care e un site se debilizeazá si 
dizabilizeazá de nu se mai poate orienta in jungla internetului, pána piere. De aceea, ei 
se feresc sá practice contra postacilor incomozi cenzura. Lucru pe care popándául nu-1 
intelege si adesea presupune un persecutor viu acolo unde e doar un filtru softuit pe 
unele cuvinte demagogice, cum ar fi popular, futelnitá, pizdet sau discurs. 

Sastisit, de la un timp in crizá de timp, postacul crestin nici nu mai verificá 
dacá a apárut sau nu cutare comentariu la pagina web pe care a adnotat-o, si nu acuzá 
pe nimeni de cenzura, ci crede fatalist cá mai degrabá e o problemá a canalului de 
transmisie a datelor. Nervii sái pot totusi ceda numai intrucát šunt supratensionati ca 
ai tapirului supradotat de cánd a bágat de seamá cá cei mai inclinati spre introducerea 
cenzurii pe web šunt nu nechezolii, ci tocmai niste intelectuali fini , rasati, dar 
habotnici, care íti dau impresia cá oricánd s-ar oferi unui Stápán s-o si practice ei 
insisi, pe criterii politice, estetice sau nesánátos antisexuale. 

Ce conteazá in viatá e, ca si in rugáciune, senzatia reconfortantá cá ai fácut-o, 
satietatea de constiintá impácatá. 

Desi tráim pe culmile unei prosperitáti neanticipate, nevisate, marele neajuns 
istoric al Epocii Mooye abia incheiate sá inceapá prin Krisis Epoca Wash, e cá pibul 
s-o fi inzecit in 20 de ani dar nu si cultura . Uite, Generatia Pupici, nefiind nici in RO, 
nici in DRO mediateci destule si atractive, nu si-a putut ínsusi cultura generála 
elementará, cele 100 de cárti bune, poate nici cei 7 ani de acasá, ceea ce e ca si cum 
n-ai avea pe calculator un sistem de operare complet: el merge, tine in prezent pentru 
joace, dar nu si la Spirit, primejduindu-se pe termen lung insási Mántuirea, fřati 
románi, si pentru Generatia Pupici ca atare, si pentru bietul Neam de popándái 
pafaristi. Dealtfel, memoria colectivá a natiei a ajuns astfel sá se reducá televizionar- 
webar si consumist la maximum 4-5 ani, adicá o várstá de Kindergarten. Geaba mai 
bagi pe retelele de socializare referinte la Soljenitin, Paul Goma, Doina Cornea, Dan 
Petrescu, Monica Lovinescu, Solidaritatea, Basarabia, Rázboiul Sfánt, Romlag, zarcá, 
Reeducare, ratie, Hiatusul bolsevic, Monarhie, Revolutie, teroristi, colonialism, 
oligopedagogie, Mineriadá, imperii, cá nu mai sheruieste nimeni vechituri, nici like- 
uri nu ti se mai dau, sármanul om colectiv nu-si mai aminteste cum afost, asa cáfii 
realist, fa-ti pe Facebook, bátráne, va sfátui Liceanul Neascultátor iesit din 
scáldátoare pe guruul lui, un partid popular al poporului, un mic PPP, numai al táu, 
circa 4400 de Friends , adicá dublul populatiei RO prin alesii ei, fárá niste zerouri. Si 
incearcá dumneata sá modelezi din petice cát mai reprezentativ acest esalon, ca si cum 
ai vrea s-ajungi presedinte si ti-ar trebui voturile lor sá seduci pe fiecare Pupicel. 



161 



Apoi, testeazá aici diferite subiecte si lozinci sau editoriale, pentru a-ti optimiza 
demagogia , pentru tine si adeváratii prieteni din caracatita ta, incát sá poti scoate apoi 
ca rechin sponsorizári de tipárit cártile tale iubite consiliind ca delfín total profesionist 
diferite partide, evident contra cost! 

Ásta fiind singurul cástig čert al retelelor sociále, postánacule! 

§i totusi, postacul e predestinat sá priveascá intr-o lume nesigurá propria sa 
disparitie cu seninátate, persecutat de softurile anti-spam. El nu trebuie mai ales sá se 
inflameze dacá va fí contemporan cu o nouá vará tragicá 1940 . Integritatea teritorialá 
conta cándva ca masa criticá psihologicá, de sá ne iasá Marea Recuperare prin 
Luminarea Poporului folosind eroic dascálii ca apostoli, chiar fárá Infrastructurá 
Intelectualá. Románia Regalá Maře nu mai existá insá dupá atáta Tranzitie la Crizá 
decát ca obiect al báscáliei pentru nechezoli si desantati. Azi vietuim in 
postrománism si orice expresie a patriotismului e susceptibilá de a fi atacatá de 
nechezoli ca nostalgie national-comunistá dupá ceausism. Postacul sá se gándeascá 
bine, asadar, inainte de a se simti román, román cum se simteau áia care ingenuncheau 
in iunie 1940 presimtind inceputul bolsevizárii ireversibile a Romániei, Hiatusul. 

Nu tragicá, ci jalnicá pare doar Epoca Mooye. Comicul de situatie de inventář 
cá de la epigramá si animatie pána la epopee, patrimoniul de dupá decembrie 1989 
páná-n decembrie 2011, 22 de ani cát Románia Maře Regalá, e mai tot supt din 
postrománism, din báscália cá n-am fost, nu šuntem si nu vom fi niciodatá in staré de 
Marea Recuperare, nefiind un comic tragic jalnic corect románeste, este si estetic 
neglijabil, anexat la listele de lecturi obligatorii, facultative si suplimentare mai mult 
din politete pedagogicá si din milá pentru cát s-a cheltuit cu promovarea, asa, ca pe o 
incurajare cá intelectualii, dacá s-ar strádui ca fotbalistii, poate ar putea si ei mai mult, 
dar aceastá sterilitate isi are sincronismul ei cu euroatlanticii - din fericire! - si e pácat 
de Dumnezeu sá se descurajeze de tot postacul profesionist de valoare adáugatá 
chiulind ca un parlamentar de la datoria sá-si citeascá fie si pe diagonála, in 
bibliotecile centrále sau judetene, pe cei mai mediatizati contemporani. 

Cát despre Noul An 1940, ca despre incá o Nápastá, nicio lacrimá, mánca-ti- 
as familia spiritualá! Mergem spre Eternul Hiatus! 

In primul ránd cá acel 26 iunie molotovian s-a si produs , prin renuntarea clasei 
politice si intelectuale la recuperarea Basarabiei, din 1989 pána in prezent miscarea 
civicá negeneránd vreun curent unionist, fie si asa, de forma, ci abandonánd terna 
basarabeaná lui Adrian Páunescu, nedespártit de Grigore Vieru, iar conceptul de 
„Románie Maře" pamfletarului care a resemantizat termenul tribun, in sensul cá-i ála 
care nu se teme de tribunále, dealtfel orice televiziune privatá putánd a-si insusi la noi 
brandul „Románia". Iar in al doilea ránd, consecinta fireascá e cá dacá ti-ai exprimat 
dezinteresul pentru o provincie, atunci ai creat un precedent si pentru celelalte, in 
primul ránd pentru Ardeal, Banat si Dobro gea. 

Stabilizarea Nápastei 2 prin tergiversare la infinit a vreunei Conferinte 
permanente pe problemele politice in cadrul procesului de negociere pentru 
reglementarea conflictului, gen formatul transnistrean de negociere antirománesc 
„5+2", relativ fezabilá, adicá recunoasterea de cátre alianta franco-germaná, de cea 
olandezo-finlandezá si de cátre SUA si Rusia, apoi de toti ceilalti, a autonomiei 
teritoriale separatiste a Tinutului Secuiesc, in scopul nobil al asigurárii tuturor 
conditiilor pentru exprimarea maghiarimii in universal, a cárei Infrastructurá 
Intelectualá ne depáseste net la Budapesta, poate si Esztergom (biblioteca), nu va 
aduce decát un pic de rating afaceristilor din domeniul mediatic, nu vreun fior tragic 



162 



ín RO sau PRO , pentru ca tragicul nu-1 poate declansa ca tragic decát íntreruperea 
consternantá a unei efervescenie spirituále, cum era la románii regali in 1940. 

Cu céva spagá derizorie, la pret de crizá, formatorii de opinie vor explica 
eficient telepoporului avantajele economice ale acestei detensionári a situatiei 
interetnice, de pildá perspectivele únor compensatii Schengen sau ín Zóna Euro, de nu 
chiar moratoriul la dobánzi de datorii scadente bananier ínainte de 2112, aici postacii 
trebuind sá fie cei mai vigilenti si sá puná presiune pe guvernanti pentru dirijarea a cát 
mai multor fonduri spre Infrastructura Intelectualá de care sá beneficiem toti, mai ales 
in ziulica de azi cánd noi pámántenii internautisti am trecut spiritualiceste de la 
postmodernism la mondialism , indreptándu-ne spre o societate planetará de consum in 
care nimeni nu mai are tará si nici determinant al exprimárii matricei etnice de 
recuperat. 

In urmátorii 33, 66 sau 99 de ani, din cauza crizei achitárii datoriilor (care se 
vor dubla repede, comisioanele fiind atractive pentru politicieni si complicii lor 
intelectuali) si dobánzilor (care se vor tripla de mai multe ori), nu šunt de prevázut 
nici investitii de stát sau private in infrastructura intelectualá, in scopul 
occidentalizárii ei (cáci intru imbogátirea cincinalá a clientelei de constructori se vor 
risipi fonduri la multe licitatii locale), nici emanciparea Cadrelor Didactice ca apostoli 
capabili sá simplifice ideile complicate, adicá sá traducá gloatei aforismele Autoelitei, 
care va gestiona in continuare toate editárile avantajoase, toate premiile, toate 
retroversiunile si deplasárile majore, observánd insá perpetuu regula de aur sterp de a 
nu se inmulti, de fricá sá nu preschimbe ca Dánilá Prepeleac un ciolan de 
Tyrannosaurus Rex pe un oscior de Coturnix coturnix. 

Cu alte cuvinte, marea intelectualitate institutionalizatá va sluji in continuare 
cleptocratia, burghezia de merit si burghezia compradorá, puterea capitalului román si 
stráin, generánd noi si noi opere de manipulare in folosul ciocoilor, superciocoilor si 
megaciocoilor, atátánd ura masilor asupra bugetarilor dealtfel pe cale de disparitie, 
rosi de vicii, boli, suprimári si de ura de sine {Selbsthafi). 

Intr-un asemenea rusinos context, creste insá si mai mult rolul hotárátor al 
postacilor in exprimarea Adevárului si in dumirirea poporului pe ce lume tráieste si ce 
liste de cárti si pedefeuri bune trebuie sá selecteze si sá citeascá pe Itinerariul spirituál 
din Bazinul de Spiritualitate, sau ce lista de tráiri bune, consistente, trebuie sá 
experimenteze ca sá nu treacá prin viatá ca maidanezul de pe copertá printr-o istorie 
bananierá pe apá. 

Vasázicá, un bun postač trebuie sá aibá inimá bárbatá operativ, fiind gata 
oricánd sá ia atitudine, sub protectia, fragilá pentru serviciile puterii, a anonimatului. 
De exemplu recent, e reconfortant pentru seismectualul institutionalizat prezidential, 
cu sau fárá stápán mogul/nabab, in perspectiva anului electoral Caragiale 2012, sá 
constate cá si interbelicii linguseau pe Rege, dar a decupa ca metoda istoricá 
neomogenul, tragicul interval 1930-1950, ignoránd Nápasta din 1940 si Hiatusul, 
consideránd de aceeasi naturá cu cel cultural-regal pupincurismul stalinist, e ca si cum 
ai indemna pe occidentalul care si-a refulat Ialta, sá creazá cá románii, genetic 
imorali, dacá nu le-ar fi fost adus, si-ar fi inventat singuri bolsevismul . Mult mai 
relevant, chiar si decát narcoticele sau bizareriile sexule in literatura románá, ar fi insá 
- trebuie sá subcomenteze din subteraná orice bun postač - un studiu incá mai amplu- 
n pagini despre cum postrománismul din RO, exportat de 22 de ani in Basarabia prin 
tineretul formát la Bucuresti sau la Cluj, terminá acolo unionismul si tranchilizeazá in 



163 



folosul comunistilor, compradorilor si separatistilor ultimele zvácniri de patriotism 
antibananier. 

Nu uita insá, postacule naiv, ca internetul, chiar vegheat de Arhanghelul 
Metatron, fojgáie de mascati, de orgáne, dar si de puteri, tárii si tronuri mediatice caři 
nu vád in public un mic, dar numeros, deci masiv finantator care conteazá, ci doar un 
obiect al manipulárii , dacá picá fonduri uriase din párti, avánd intru acest scop credit 
practic nelimitat de la cleptocratie sau de la desantatii capitalului stráin descins din 
avioanele personále tocmai din Dusmania, in acest scop, sau din Xenia. 

De aceea, calea de mijloc e cea mai potrivitá pentru toate cele patru 
temperamente evanghelice de pe un carosabil lunecos ca o coajá de bananá. Unde stii 
ca nechezolii šunt orgoliosi, incuiati si rázbunátori, pune pazá gurii tale si lasá-i sá se 
depárteze de popor, ca isi vor primi pedeapsa prin necitire. Nu mai vorbesc de 
primejdia care te paste unde nu faci ciocul mai mic dacá treci de linia continuá a 
subteranei si te iei in gurá cu un megaintelectual in ascensiune balcon dupá balcon! 

Orice postač trebuie sá respecte pe orice editorialist, iar de Autoelita 
momentului trebuie sá stea cu fricá si sá ia aminte la cei de sus, cáci performantele 
acestora pot fi inegalabile, iar prognóza spune cá modelul de crestere culturalá bazat 
pe ea e la noi etern, cum si matematica demonstreazá cá performanta seismectualá 
supremá teoretic, idealá, maxima, este cá atunci gándesti autentic perfect, cánd 
serviciul táu e apreciat si de seful statului, si de seful topului miliardarilor. 

De exemplu, sá luám modul Epocii Mooye de a difuza si dilua ca pe cianuri 
ráspunderea politicá si penalá, cu generalizári supramediatizate de teapa toti am fost 
comunisti in deceniile de Hiatus, toti am fost turnátori, toti dregátorii isi iau 
DREPTUL, sprijiniti pe justitie, toatá lumea furá, toate femeile e curve... Cu 
asemenea sofisme ieftine nu numai cá ii ferim de puscárii pe toti functionarii tálhari, 
dar ii facem nupisti chiar si pe politicienii care mor oricum imuni nupisti si nu mai pot 
fi adusi, pentru strategiile lor interně si externě devastatoare, nici mácar la cea mai 
grea judecatá, la Judecata Istoriei si a Literaturii, iar libertatea de a alege alesi este o 
libertate de a-ti alege un hot mai simpatic sau o escroacá mai atractivá care sá te 
buzunáreascá sustenabil, durabil si suportabil. 

Unii megaintelectuali si chiar nechezoli au insá din cer supraputeri magice de 
pot realiza performante similare fárá a mai cheltui atáta pe suportul mediatic, pe 
textieri sau pe ráspándaci, pentru niste banale prescriptii, gratieri sau amnistii. Ei e 
suficient sá se adune mai multi cu articolele lor, ca un ciorchine/cluster de banáne, 
eventual coordonati de un sef de morula, si dintr-un singur numár de revistá šunt 
capabili de cáte o rásturnare foarte copernicaná de paradigma , pe principiul teoriei 
catastrofelor cá broasca micá face gurá maře, care, decriptat si decodificat de 
specialisti, se citeste motanus mutantus in sensul figurat cá buturuga micá rástoarná 
carul maře! Concret, e suficient ca un asemenea numár tematic semnat numai de niste 
autoritáti in domeniul lor, sá bage sopárle cum cá noi románii totdeauna in istorie am 
fost niste sárátonci de reptilieni care se buzunáreau unii pe altii , iar la o istorie de kkt 
nu putem avea decát un prezent de fecalá, ceea ce demobilizeazá pe absolut toti 
postacii care mai incearcá a prelungi pe autostrázile informationale agonia rázboiului 
civic strádal din 1990, spre marea bucurie a desantatilor Dusmaniei, punándu-se astfel 
in primejdie Marea Recuperare ca o chezásie pentru, cánd ne va asurzi fluierul finál al 
scadentei, Mántuirea Neamului. 



164 



ín concluzie, postacul care vrea sá reuseascá, sá se simtá bine ín conditii de 
siguranta locului de muncá la seral in bárlogul lui, trebuie, de fapt, sá recurgá la o 
autocenzura inteligenta , sá fie tot timpul atent la corectitudinea a pe čine si cum 
comenteazá, pentru cá oricum cineva vegheazá, cá e la serviciul lui si nu-i decát o 
nimica toatá, chiar pentru un site porno sau proxe, sá-ti fie retinut CNP-ul 
calculatorului si sá fii banat de báieti destepti, ca spámuitor, pentru radicalismul táu, 
pe vecie, chiar izgonit de-acolo unde te-ai incuibat si, in subterana ta, íti adunasesi ca 
vechii crestini in caverne propriul cerc de admiratori/ucenici, nefiind tristete mai maře 
pe acest pámánt desertificabil si in aceastá viatá nenorocitá fóra bani decát, odatá 
proscris din ordinul vreunui boss din Autoelitá, sá innimeresti apoi vreun articol de-al 
lui exact pe domeniul táu de cunostinte si competente prin lectura de cárti si pedefeuri 
bune, articol pe care 1-ai putea completa armonios, cu dezváluiri socante sau cu 
aprecieri pertinente, cu trimiteri interesante la obiect si la origine, si sá ti se ráspunzá 
c-un automatism de otel imperturbabil cá comentariul táu a fost dezafectat din motive 
de obscenitate, extremism, securitate sau spam, ori pur si simplu sá constati cu 
enervare cá „intámplátor" nu te mai poti loga, ceea ce e si normál, fiindcá forumul 
unui organ mediatic bogat e cum ai da de máncare afará, sub portic la plebe, sau la 
maidanezi, si nu intri sub acoperisul ospátului spirituál al lui Trimalchio, hránindu-te 
cu un sens vietii, tu, o zdreantá, ca sá-1 mai si injuri! 

2.5. Codul deontologic al postacului 

Chiar dacá nu te pregátesti pentru o carierá de postač profesionist, dupá 
alfabetizarea digitalá si inchiderea televizorului/calculatorului, ca si a paginilor presei 
centrále, tabloidizate din cauza Autoelitei care nici nu s-a inmultit, nici n-a practicat 
strategie si tactic Luminarea Poporului, in pádurea cu fiare sálbatice esentialul in viatá 
e sá fii om, deci datoria ta de postač román crestin care vrei sá te exprimi pe web, deci 
in universal, dar si in absolut, este sá citesti cártile esentiale ale umanitátii , coneret ai 
a te duce cu sacul la o mediatecá dotatá cu fisier bine actualizat pe domenii ca sacrul, 
ca sá verifici item cu item ceresc tot ce au tipárit edituri consaerate, care intelegi de la 
publicitari cá le au cu sacrul, cum ar fi Humanitas si Herald. Problema e aici sá poti 
intelege si cum e cu masa eriticá teritorialá: tocmai ea iti permite sá te misti! De 
exemplu, ca sá poti publica filozofie, dai pe tobogan si multe bestselleruri! §i atunci, 
sá nu te sperii niciodatá de consistente: densitatea spiritualá , poate si filozoficá, a 
Humanitasului s-ar putea sá o percepi, infinit de paradoxal, cá nu e čert superioará 
fatá de Herald sau Paideia, dar acesta, ca fior de senzatie rácoroasá, e un exercitiu 
metafizic de a te descurca prin pádurea de iluzii, la care au cele mai bune scoruri 
nechezolii, ratonii si alte fiare sálbatice, de care trebuie sá te deosebesti ca de serpii 
bananieri. Morala fiind cá e treaba ta atunci cum faci sá existi, dar in nici un caz nu te 
baga sá postezi nimicuri, dacá n-ai nimic de spus, cum nu e bine sá latre fiírá motiv 
nici maidanezul de pe copertá, fiindcá nu šunt ele bine cartografiate si ierarhizate 
valorile treeutului, darmite ale prezentului. Din lipsá de fonduri si de voluntariat. 

Oricum, aceasta este Calea. Tu trebuie sá ráži, gándindu-te cá o iluzie nu poate 
dáuna unei iluzii/deziluzii. Totul dezinteresat. Fárá carierism. In zazen la zid. §i 
totusi, muncá, muncá si iar muncá! Intelectualá, cersind cu blidul oranj al cálugárului. 
Pe itinerariul/conturul bazinului. 

Dar parcurgerea únor cárári precum intrerándurile din cárti trebuie s-o exeuti 
cu detasare balcanicá mai mult decát yoghiná, táind cu brutalitate de kátaná řřuctul 
faptelor, nepropunándu-ti a fi un cetátean alegátor cult doar pentru a ajunge 



165 



megaintelectual, si nici mácar pentru a penetra ín infatigabila Autoelitá, ca nechezol 
care te prefaci ca esti seismectual sau intelectual public. 

Ci mai ales la serviciu, smereste-te, pázeste-te corect politic de efecte magice, 
nu fi fraier, nici nesimtit, sá te lauzi ca citesti cárti , pentru ca poate deoarece ai colege 
si colegi si sefi si observatoři de altá párere, mai rozátoare de timp ca de seminte in 
semiintunericul parcului si al patului pe eclipsá spiritualá, gata sá-ti traseze sarcini 
care sá „valorifice" tocmai competentele cu care te dai atát de trufas de maře. 

Constiinta gloatei e televiziunea, simtirea ei e celularul, iar un eveniment 
existá doar atática vřeme cát poate scoate presa bani din el. Nimeni nu se va mai 
interesa de beizadele, cum au rezolvat ele sau bátránii lor imbuibati, consecintele 
nefaste ale accidentului senzational asupra familiilor victimelor sau asupra 
credibilitátii justitiei noastre bananiere. Cum ecranul si hártia šunt scumpe, un maře 
scandal, oricát ar fi de grave dezváluirile, se va stinge de la sine, ca un grevist al 
foamei idealist, de indatá ce finantarea inceteazá. 

De aceea, oricát de inalt coplesitor fie vreun tsunami mediatic, postacul román 
civic trebuie sá stea deoparte si sá glosseze dezinteresat pe spuma valului, constient cá 
o campanie de presá poate influenta clasa politicá in proportie de o milionime, iar ca 
un postač sá impuná tárii o idee buná, vársta Universului nostru e mult prea scurtá 
pentru ca sá se actualizeze o probabilitate asa apropiatá de zero. 

Acesta e un scop nobil si a fi postač aici e azi, printre baroni, corsari, moguli, 
nababi si shoguni, ca si cum ai aspira la un titlu de noblete, acela de cálugár sálbatic, 
cá altceva decát postári si semeseuri nu mai lectureazá nimeni nimic nicáieri in ziulica 
de azi, de marasm bugetar legendar, chiar dacá downloadeazá cáte unul pedefeuri 
torential sau vráfuieste cárti cu nemiluita pentru a čiti máine, máine cánd vine 
Doamna de-ti taie lumina. 

Nu un postač de seará de seará, ca sconcsul, ci doar postač de ocazie ca 
popándául sá fii, tinere idealist, deplángánd mai mult absenta geniului in societate , 
sub stele sudice. Cáci Geniul, vědem la Christ, Michelangelo, Beethoven sau 
Eminescu, este nu numai innáscut, este si predestinat. Nimeni om nu se poate pune cu 
semizeii! 

Or, pentru Románia Epocii Mooye, nice un geniu natural nu fu trimis ! 

Sau poate cá esecul si batjocorirea lui Eminescu au descurajat aparitia altui 
Eminescu fraier idealist sá se rázá ratonii postrománismului de soarta sa-ntre varvari. 

Abia in Epoca Wash profetia este cá ni se vor livra mari cantitáti, in transe 
dependente karmic de cum ne vor iesi la lumina civilizatiei turistice Biblioteca 
Nationalá „Neterminata" si Catedrala Mántuirii Neamului „Neinceputa", evaluate 
dupá caietul de sarcini privind Marea Recuperare a trecutului cultural oprimat si 
comprimat colonialist bananier de imperialisti, unii profilati azi mai mult pe turism. 

Vasázicá, ne descurcám sintetic, cu surogate, geniul obligát fiind un nechezol 
fin mai androgin, ambidextru de ambe spěte, care insá refuzá a fi doar nechezol de 
succes, constient de ce front de muncá spiritualá vast ai in RO si DRO, pentru ca 
Neamul Románesc sá-si indeplineascá Misia Istoricá printre gorilieni fie si prin 
po štaci sintetici, ca cameleonul, apucándu-se recuperator cát mai grabnic de ea. 

De aceea, postacul trebuie sá fie pe fazá si sá se exprime repede , fiindcá mai 
tárziu lumea nu mai stie la ce se referá el cu ideile constructive pentru care s-a 
documentat cu macaraua in biblioteci ca sá dea Tárii cele mai bune solutii sau ca sá 
poatá, pe bazá de statistici, sá verifice dacá este cu adevárat CRIZÁ, iar dacá e, atunci 



166 



sá se mire metafizic sau logico-filozofic de cum poate duce o Tranzitie de la Crizá la 
Crizá , si sá delimiteze ráspunderile, cátá e din vina recesiunii mondiale, cátá din vina 
clasei politice, cátá din cauza imperialistilor stráini si cátá din jocul cleptocratiei 
bolsevico-interlope cánd cocheteazá prin tonomatele si sconcsii ei cu 
postrománismul premergátor ca postmodernism bananier mondialismului. 

CODUL DEONTOLOGIC AL POSTACULUI 

Preambul 

In cyberspatiul public románesc, postacul poate indeplini un rol iminent de 
factor activ in domeniul mass-media numai dupá asumarea liber consimtitá 
prin jurámánt a normelor Codului deontologic al ziaristului de pe site-ul 
Clubului Román de Presá. 

Postacul este subcomentatorul webistic al editorialistului, un ráu totusi 
necesar, čine isi cenzureazá feedbackul de la cititor riscánd falimentul. 
Scopul exercitárii pasiunii de postač este acordarea de asistenta hermeneuticá, 
adicá sá inteleagá corect dedesubturile hipertextului, tuturor persoanelor fizice, 
juridice si morale care navigheazá pe internet mai mult pe site-urile 
periodicelor cu varianta online, precum si pe ale televiziunilor sau ale únor 
personalitáti, institutii, partide ori grupári cu caracter privat, implicate efectiv 
in informarea sau in Luminarea Poporului. 

Pasiunea de postač nu poate fi ingráditá de Declaratia Universalá a Drepturilor 
Omului, de Conventia Europeaná a Drepturilor Omului, de Constitutia 
Romániei sau de Codul Deontologic al Jurnalistului/Ziaristului, ci doar 
canalizatá spre armonizarea liberá si independentá a dreptului la liberá 
exprimare cu dreptul oricárui cetátean la informatie corectá online. 

Normě 

ARTICOLUL 1 

Postacul nu are voie sá relativizeze, sá nege sau sá abureascá (sá 
distorsioneze) ADEVÁRUL relatat de un editorialist, ci doar sá-1 completeze 
si cel mult sá-1 exprime mai clar, bazándu-se pe contributii proprii sau trimiteri 
relevante la surse serioase. 

ARTICOLUL 2 

Postacul, ca si editorialistul, poate da publicitátii numai informatiile de a 
cáror veridicitate este sigur, dupá ce in prealabil le-a verificat, de regulá, din 
cel putin 3 surse credibile. 

ARTICOLUL 3 

Nici postacul nu are dreptul sá prezinte opiniile sále drept fapte sau sá se 

foloseascá neautorizat de diferite surse si materiále sub protectia 

anonimatului. 

ARTICOLUL 4 

Postacul va respecta si el identitatea, viata privatá si prezumtia de nevinovátie. 



167 



ARTICOLUL 5 

Postacul trebuie sá facá pe site-urile de socializare o declaratie de interese si o 
márturisire privind orice angajamente care i-ar putea afecta impartialitatea, 
credibilitatea, patriotismul sau independenta. 

ARTICOLUL 6 

Postacul nu poate pretinde unui coleg adeverinte medicale cu continut 

narcologic sau psihiatric, nici cazierul judiciar. 

ARTICOLUL 7 

Postacul isi va páži sufletul si, acolo unde a invinuit sau a injurat pe nedrept 
un editorialist sau un coleg, respectiv familiile sau mortii acestora, va iesi din 
clandestinitate, declarándu-si numele si adresa, cerándu-si online iertáciune 
pentru pácatul sávársit si prezentánd totodatá aprecieri corecte, precum si 
adevárata staré de fapt, intr-o modalitate neechivocá ca si cum ar fi dat drept la 
replicá partii vátámate. 



2.6. CRONOLOGIA Epocii Mooye 

Nu e nevoie de hronicul tuturor nimicurilor sau al obligatiilor posibile si 
dezirabile, cu multe lumini si umbre, ci doar de punctarea pe ráboj a cotiturilor care 
au marcat conceptia despre om, maidanez, caracatitá, lume si viatá a postacilor mai 
bátráni cu o buná capacitate de analizá-sintezá, care au ce consilia dar n-au pe čine, 
intocmind sub Tricolor un Cronograf de utilitate maxima pentru incepátori, sá se 
poatá orienta operativ intr-o presá fárá memorie, care nu-si scaneazá si nu-si expune 
online la liber acces tot ce-a debitat de la origine-ncoa' schimbánd des de Stápán, cum 
au arhivat altii, in Occidentul Indepártat, de la 1789 si in prezent, cánd RO 
agonizeazá-n suc propriu-n criza cá, douá decenii dupá eroismul de la Revolutie, 66% 
din populatie, cu toate cá o treime din cunoscátorii directi au sucombat, se vaitá c-ar 
regreta la sondaje sfarsitul cu trimiteri biblice de Cráciun al Ceausestilor, care-n 
noptile teroristilor, cánd se lupta armata securitátii cu securitatea armatei, multi 
editorialisti lipsiti de feedback de la postaci, si de rusine, ii scriau numele primului 
presedinte judecat si impuscat, cu majusculá micá. 

Ticálosul (coruptul, incompetentul, nesimtituí) isi rateazá mai mult decát 
propria viatá! O distruge si pe a noastrá. Riscám sá nu mai citim nimic fundamental 
pe indelete, pro rund, pána la revelatii, despre El, adicá despre noi insine. Cáscám gura 
la bálciul desertáciunilor, ne infierbántám ca postaci pentru o viatá politicá ce dispare 
cu desávársire de indatá ce se stricá televizorul. Ne ametim cu pubintelectuali ajunsi - 
vorba lui Ernu - din cáini de pazá, cáini de companie, care au exploatat si exploateazá 
sub Tricolor activitatea civicá doar pentru a-si face publicitate, niciunul nefiind dispus 
a fi revolutionar, a se JERTFI, a sacrifica avere, confort, relatii pentru Idee , pentru 
Marea Recuperare, de aceea neavánd románii din RO si DRO in WO nici páná-n 
ziulica de azi curente: antibolsevic, monarhist, unionist, nici mácar unul iluminist! 

Lipsa asta de viitor este un semnal alarmant in trafíc cá autoritátile publice au 
uitat de obligatia lor constitutionalá sá contribuie, inclusiv prin liste de cárti bune si 
de experiente spirituále emo de várf, la asigurarea conditiilor materiále azi pentru 
participarea liberá a tinerilor la viata spiritualá, politicá, sociála, culturalá si sportivá a 
tárii mácar ca in trecutul istoric, fiindcá ei fac Istoria. De aceea, la noi, s-a coborát cu 



168 



pesimismul si sarcasmul pána la a se denumi, de cátre un forumist frustrat pe un site 
sportiv, anii incalificabili patriotic si fotbalistic de la Revolutie pána la Declaratia de 
la Sulina, ai Tranzitiei de la crizá cu c mic la crizá cu C Maře, drept... Epoca Mooye, 
stimati concetáteni! 

Mooye la toti cáinii! 

Mooye la dulául dupe copertá, ca sá nu zicem in postrománism mooye si la 
Tricolor! 

Mooye si la toti maidanezii, cu čine le dá de máncare si nu-i ia acasá! 

Mooye-n uie la toti politicienii bananieri cu majusculá micá! 

Mooye si la clasa financiará care-i finanteazá, si la clasa intelectualá care ii 
autentificá pe parola ei. 

Mooye la cátelele expirate si la toti cáinii sacri din balcoane si din loje! 

Mooye si la rechini, si la caracatitá! 

Iar postacii, ca oameni din subteraná, nu pot implementa practici de remediere. 

Mooye si la po štaci, asadar! 

§i totusi, numai postacii din catacombe le mai pot resuscita optimismul 
postacilor intr-un cerc vicios a cárui virtute e cá postacii trebuie sá lámureascá virtual 
lumea, adicá suma postacilor, cá noi cetátenii románi am intrat in colapsul bugetar de 
austeritate si in post vecinic pentru cá nefácándu-ne datoria, am fácut doar datorii . 
Vánzándu-ne ieftin viitorul, noi ne-am permis ca niste rozátoare LUXUL de a nu optá 
pentru o Restutio in integrum - cu toate institutiile intelectuale - a Romániei Regále 
Mari, upercutclasul, care o duce occidental de bine inzecindu-se pibul, realizánd 
numai bananier integrarea/dezintegrarea noastrá-n UE, fárá monarhie, unionism, 
lustratie, fárá liste de cárti bune, fárá mediateci, fárá Infrastructurá Intelectualá, 
Luminarea Poporului sau Marea Recuperare , fárá reinnodarea firului istoric de unde a 
fost forfecat la 26 iunie 1940 prin agresiunea sovieticá (= primul act al Nápastei), 
demarándu-se atunci in Basarabia si Bucovina Hiatusul bolsevizárii noastre 
ireversibile, primejdia care ne amenintá fiind sá rátám si Mántuirea Neamului. 

Asa cá tocmai pentru ca Postacul sá se orienteze mai usor decát 
Editorialistul/Bloggerul sau Stápánul plantatiei in esecele bananiere ale ultimilor 22 
de ani (cát vietui Románia Regalá Maře, cu efervescenta ei spiritualá urnind Marea 
Recuperare cu sanse reále in recalificári la Mántuirea Neamului), aproape cá este 
obligatorie la toti postacii urmátoarea CRONOLOGIE pentru ceea ce tot un forumist 
fotbalistic numea plouat, din peluzá, Epoca Mooye (1989-2011): 

CRONOLOGIA Epocii Mooye (1989-2011) 

31 august 1989 - Revolutia de la Chisináu - inceputul Revolutiei 
Románe ; intelectualii sprijiniti de popor obtin recunoasterea de cátre 
rasi a limbii románe ca limba de stát si revenirea la grafia latina, 
subrezindu-se ocupatia sovieticá inclusiv in Románia si cicatrizándu-se 
unele ráni ale Hiatusului. Neinfricatii chisináuieni, de 7 noiembrie 
1989, au fácut parázii sovietice, intorcánd tancurile si golind tribuna, 
ce-aveau sá-i facá si bucurestenii mitingului antitimisorean al lui Cea 
16-22 decembrie 1989 - Revolutia Románá, preluatá de la Chisináu la 
Timisoara si impuscatá la Bucuresti inainte de a-$i fi exprimat Sensul , 
care era ÍNMULTIREA FRENETICÁ A ELITELOR, a cititorilor de 
liste de cárti si pedefeuri bune, prin investitii gigantice in Infrastructurá 



169 



Intelectualá, ca sá le accesezi, si prin Emanciparea Cadrelor Didactice 
ca pe o curea de transmisie intre aforismele Autoelitei si eresurile 
Gloatei, practicándu-se orbitor Luminarea Poporului pe parcursul 
Marii Recuperári ce cautioneazá Mántuirea Neamului. 
22 decembrie 1989, dupá-amiazá, Petre Roman (care imparte literar 
cu Iliescu, Mágureanu si Brucan toate originalitátile de páná-n 
Lacrimiadá) proclamá Puterea Popooorului , are peste timp intins cát 
Epoca Mooye pána s-a legalizat Partidul Poporului la 22 septembrie 
2011, ziua de Tricolor in berná peste maidanez a Ratárii Schengenului 
din cauza Olandei si Finlandei, unde n-au demisionat nici pána azi 
pentru esecele lor cu acesti dusmani ambasádo rii RO. 
22 decembrie 1989, seara - ínceputul Contrarevolutiei teroristé, 
bazate pe televiziunea lui Brates, presá, securisti, activisti, mineri si 
feseniste, - indecis terminatá, dacá s-o fi terminat pána azi, cánd se 
scot din lázi zeci de mii de agenti sovietici, atát pentru a sprijini justitia 
si istoricii sá ingroape erimele bolsevice, cát si pentru a linisti 
cleptoeratia de origine interlopá, nomenclaturistá sau transfrontalierá 
cum cá Puterea Popooorului e incapabilá de o Nouá Revolutie sau de o 
Explozie Sociála, fiind chipurile inhibatá de sentimentul de gratitudine 
bananierá nemárginitá pentru rusii care libertate si slobozenie inc-o 
data ne-au adus, la cererea americanilor de la Malta! 
28 ianuarie 1990 - Mitingul partidelor clasice ogárjite PNT si PNL 
contra participárii bolsevicilor ímbuibati la alegeri sub denumirea FSN, 
rátat deoarece nepatriotii Iliescu, Militaru, Mágureanu si Brucan nu s- 
au vrubit cá Románia nu putea iesi din primii 50 de ani de singurátate 
decát intránd in familia selectá a monarhiilor europene. 
22 aprilie 1990 - ínceputul cu revolutionari de la Baricadá a 
Manifestatiei din Piata Universitátii pentru aplicarea Punctului 8 al 
Proclamatiei de la Timisoara: propunem ca legea electoralá sá 
interzicá pentru přimele trei legislaturi conseeutive dreptul la 
candidaturá, pe orice lista, al fostilor activisti comunisti si al fostilor 
ofiteri de Securitate. (...) Cerem, de asemenea, ca in legea electoralá 
sá se treacá un paragraf speciál care sá interzicá fostilor activisti 
comunisti, candidaturá la functia de presedinte al tárii. Presedintele 
Romániei trebuie sá fie unul dintre simbolurile despártirii noastre de 
comunism. Unii postaci cred cá din cauza fesenistilor, cum ar fi Iliescu, 
Chitac si Mágureanu, si a intelectualilor, cum ar fi R. Theodorescu, E. 
Simion, M. Sorescu, A. Buzura, Sergiu Andon si C. T. Popescu, RO a 
rátat dezbolsevizarea instantanee, íncheierea Hiatusului la 20 Mai 
1990, angajándu-se apoi intr-o Tranzitie de 22 de ani spre Crizá. 
13-15 iunie 1990 - Mineriada, a cárei singurá ratiune era externá: a nu 
se aniversa unionist , la Chisináu (Snegur, Druc, Vieru) si la Bucuresti 
(Propinatiu), 50 de ani de la rápirea Basarabiei si Bucovinei , sens 
intern electoral nemaiexistánd dupá ce parlamentul fesenist a fost votat 
drept Constituantá la diseretie. Iliescu beneficiazá imediat dupá 
atrocitáti de un amplu interviu in Románia literará, iar in toiul verii e 
retrasá din librárii Culoarea cureubeului, sustine Paul Goma. In 
schimb, revin cu ostentatie in viata publica si publicista Eugen Barbu, 
C. V. Tudor, A. Páunescu si alti pubintelectuali ai Epocii Cea. 



170 



24 decembrie 1990 - Dupá ce initial Regelui i se permite sá-si viziteze 
Patria de Cráciun, guvernul fara Dumnezeu Iliescu-Roman organizeazá 
o ambuscadá pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Regele este ridicat de 
cátre trupe inarmate páná-n dinti si expulzat de la Otopeni, singura 
consecintá notabilá fiind o demisie „tehnicá" a unui ministru 
megaintelectual. Virulenta antimonarhicá a presei iliesciene atinge 
culmi care páreau de nedepásit pána in toamna básescianá a lui 201 1 . 
27 august 1991 - declararea independentei Republicii Moldova, fárá 
consecinte politice sau intelectuale unioniste ori mácar monarhiste ; 
cátiva ani, cele douá statě románesti vor avea acelasi Tricolor si acelasi 
Imn, Desteaptá-te, románe, degeaba, cá Autoelita bananierá nu trece 
Prutul. Mai ráu incá, de frica dezbolsevizárii, fesenismul reformist al 
guvernului Petre Roman este nimicit minereste in Lacrimiadá, la 26 
septembrie , de fesenismul dogmatic bazat pe gisturi si coruptie al 
tovarásilor Iliescu, Martian, Bárládeanu. . . Totusi, golanii Pietii 
Universitátii obtin la 9 decembrie 1991 SOTI TV (Societatea pentru 
Organizarea unei Televiziuni Independente), prima liberá din Est! 
2 martie 1992 - Republica Moldova devine membrá ONU, reactia 
sanguinará a nostalgicilor Imperiului Sovietic fiind o sfidare mondialá 
bine pregátitá incá de pe cánd s-au mutat sub Gorbaciov arhivele KGB 
de la Chisináu la Tiraspol: declansarea in aceeasi zi a agresiunii 
transnistrene, presa románá, dominatá de criptobolsevici, si 
intelectualitatea, nedumeritá čine e Stápánul, neluminánd poporul nici 
mácar asupra gravitátii evenimentelor. Asa cá n-au existat nici 
emotiune, nici ingenunchere pe stráži lácrámánd pentru rápirea 
Transnistriei noastre, nici presiuni civíce asupra lui Iliescu sá treacá 
Prutul intru a ocaziona Armatei si serviciilor noastre secrete sá-si spele 
pácatele de la Revolutie, de la Contrarevolutia terorista si de la 
Mineriade. Multi postaci isi amintesc mai degrabá de rázboiul sárbo- 
croat cá a fost mediatizat! 

26 aprilie 1992 - Fesenistii avánd nevoie de valuta, de imprumuturi, 
isi spala imaginea ca huila lásánd pe Regele Mihai de Sfíntele Pasti sá 
vina la Bucuresti, fiind intámpinat de CNN si de peste un milion de 
románi, dar fárá consecinte intelectuale care sá intretiná monarhismul, 
asa incát RO rateazá singura ei sansá de a nu fí incá 100 de ani singurá 
pe lume , aceea de a intra in familia selectá a monarhiilor europene, act 
energie si inteligent ce nu numai cá ar fí condus la evitarea 
postrománismului, dar pe baza unei Infrastructuri Intelectuale de 
exceptie, orientate spre Marea Recuperare, atunci cleptoeratia si 
burghezia ar fí fost azi de sapte ori mai bogate, dar si norodul ar fí dus- 
o de trei-patru ori mai bine . 

27 septembrie 1992 - Decisivele alegeri pro cleptoeratie si anti 
unionism (dupá dezastrul militar de pe Nistru); esecul Autoelitei - in 
Infrastructura Intelectualá, in Luminarea Poporului, in emanciparea 
cadrelor didactice si in consolidarea rotativei partidelor clasice, liberal 
si táránist, pe scurt, in a se ínmulti - generánd un upercutclass 
debusolat, nefilantrop si págubos, care nu stie nici pe ce sá mai dea 
banii si care incalificabil a rátat tot ce se putea rata: Decenta, 
Dezbolsevizarea, Unirea si Monarhial Incremenire in patru ani 
cvadrilateri rosii. 



171 



2 iunie 1997 - Desi la 24 martie incepe sá emitá Rádio Románia 
Muzical, urmeazá disonanta cu Tratatul de la Neptun de postaderare la 
Pactul Ribbentrop-Molotov, elitele din RO exprimándu-si dezinteresul 
politic si intelectual pentru románii si teritoriile pierdute-n Nápasta din 
1940 , ba chiar indiferenta la deznationalizarea lor fortatá din zilele 
noastre. La acest colt de cotiturá incepe destrámarea miscárii civice, se 
configureazá Autoelita, din idealuri neretinándu-se cumulard decát 
folosul autopublicitar. Mai toti cetátenii idealisti páráseste strada intru 
a-si roade timpul fiintárii ca pe seminte de rásáritá la televizor, sau pe 
báncile parcului, sau in/cu stráinátáturi, in loc sá se preocupe de 
Itinerariul Spirituál si de Bazinul de Spiritualitate in oligopedagogia 
noastrá, pe másurá ce artistii formati-afirmati sub ceausism dau coltul, 
se duc din peisaj si nu pot fi inlocuiti cu nechezoli sau cu bananieri. 
5 martie 1998 - Asasinarea Mitului Eminescian prin muscátura 
regretabilului naughty document Dilema 265, gazdá fiind ministrul de 
externě si al culturii neimplicat decát prin deflagratia Recitatorii lui 
Eminescu, care era Poetul National si al Romániei, si al Republicii 
Moldova, in anul de achizitiona Dinu Patriciu Rompetrolul, 
declansándu-se astfel Recesiunea Mondialá din care teoria haosului 
aratá cá n-am mai iesit nici in prezent. Peste nici nouá luni amniotice 
de la aceastá veninoasá muscátura, dar nu inainte de a-1 distruge in mai 
nechezolii la putere pe muzicologul Iosif Sáva ca exponent al 
Luminárii Poporului, criticul criticilor anuntá-n Románia literará, nr. 
48/2 decembrie, pe motive de metamorfozá, reexilarea Adio, domnule 
Gomal a disidentului basarabean, impingándu-1 spre excesele bune 
doar la a-1 scoate din complotul tácerii mediatice. Dupá ce in noaptea 
de 10 spre 1 1 septembrie šunt caftiti pe strádá poetii Dumitru Crudu si 
Marius Ianus, náscándu-se Fracturismul románesc si prevestindu-se 
poate necazuri altor gemeni, stimulat ca de sloganul Moarte 
intelectualilor! Miron Cozma va chema atunci iarna din nou minerii, 
deoarece atitudinarii ajunsi stápáni pe tará n-au investit occidental in 
mediateci aici , ca sá se inmulteascá Autoelita cátre un pluralism al 
Autoelitelor, nici n-au emancipat cadrele didactice ca sá simplifice 
pentru popor ideile ei complicate, incálcándu-se astfel Art. 33, cel mai 
important din Constitutie , singurul care garanteazá sau nu Mántuirea 
Neamului: Accesul la culturá este garantat, in conditiile legii. 
Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la 
valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingráditá. Statui 
trebuie sá asigure pástrarea identitátii spirituále, sprijinirea culturii 
nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii 
culturale, dezvoltarea creativitátii contemporane, promovarea 
valorilor culturale si artistice ale Romániei in lume. 
11 decembrie 1999 - Dupá ce la 11 august s-a instaurat ireversibil 
oligopedagogia in RO, profii terminánd mai toti pána la Eclipsa aia 
totalá cele 3 lefuri ce-ar fi trebuit sá le ajungá páná-n octombrie, iacátá 
de ziua lui Soljenitin dezvelirea din senin si nu prea (v. Legea nr. 
187/1999 privind accesul lapropriul dosar si deconspirarea securitátii 
ca politie politicá, Monitorul Oficial nr. 603/ 9 decembrie !), a intentiei 
UE de a lua Galia Rásáritului , Galitia Maře, de la Balticá la Pont, cu 
exceptia RSS Moldoveneascá, cedatá-n grija Armatei XIV Afganistana 



172 



din motive criptorasiste vizavi de niste posibili emigranti „pitici, peltici 
si degrabá vársátori de sánge nevinovat", si poate ca o compensatie din 
recunostintá pentru lásarea balticilor, vecini Leningradului, direct in 
sfantul NATO, pe principiile kaliningrádene ale pácii eterne visate de 
Robinson Crusoe Kant. 

11 decembrie 2000 - Exact peste un an, gratierea si votarea in 
unanimitate grotescá a dlui Ion Iliescu de cátre seismectualii cu piele 
de iepure in spinare sá nu-i gruzeascá si beleascá Emanatul revenind la 
Cotroceni, pentru invinuirile fara cárti din ultimii 4-10 ani, prin 
derapajele sporadice de la mainstreamul criticii legionarismului ca mai 
prioritar si mai periculos decát bolsevismul, cánd de fapt era-ncremenit 
in proiect, incapabil de mea culpa pentru antisemitismul dus pánů la 
pogrom, nici pentru asasinarea de mari intelectuali; de la acest mandát 
incolo, moderatorul Canonadei teroristé si al Mineriadelor va scrie... 
recuperist, cu oameni si pe oameni, despre Renasterea ... Sperantei, 
nemaiiesind din cuvántul intelectualilor publici , confirmánd lui 
Michnik ca Rezistenta prin Culturá e cel mai elastic concept, adicá est- 
etic, nu numai activistii, gestionarii si látráii fiind capabili sá invete de 
la Antichitate si sá aplice democratia, ci si cáláii. 
15 mai 2001 - Apare ca o compensatie la tragedia electoralá a 
táránismului terminat suplimentul 22 plus despre Aniť 20 - Deceniul 
liberal, in care este deconstruitá harcea-parcea Intregirea Neamului, ca 
instabilá si cástigatá la alba-neagra , reiesind cá nu din inculturá s-a 
azvárlit civic brandul Románia Maře tribunului Vadim (care nu se 
temea de tribunále, dar el n-a fost cu basarabenii si bucovinenii nici 
0.1% din cát Páunescu, poetul cáruia i s-a rezervát acest continent). In 
viitorii zece ani, seismectualii Autoelitei vor mai ceda lui Dan 
Diaconescu Poporul, lui Voiculescu Monarhia si lui Cozma clasa 
muncitoare. Ei au mai pierdutárá Revolutia, la Stoenescu-Nasu- 
Cartianu, si chiar Procesul Comunismului prin care se evitá Procesul 
Securitátii, dar au rámas cu Heideggerul. §i toate acestea numai din 
jena Autoelitei de a se ínmulti si multiplica pluralist, adicá din miopia 
ei strategicá de a nu investi, prin politicienii sau filantropii slujiti, in 
Infrastructura Intelectualá si in Emanciparea Cadrelor Didactice. 
8 ianuarie 2003 - Manifestul scriitoricesc capitulard Imposibila 
lustratie, cum cá nu cá nu s-ar fi putut sá se poatá lustra nomenclatura, 
ci deoarece pe motiv cá sefíi de promotie securisti ei au fácut 
Revolutia, nu poporul de patibulari ascuns in debara, neavánd sánge in 
instalatie , si acum azi máine tot ei šunt factorii activi ai Tranzitiei spre 
UE, spre progres, spre democratie si prosperitate; acest manifest 
defineste nu numai jocul civic al Epocii Mooye, ci si reflectarea 
literará canonicá, de cátre numerosi megaintelectuali, seismectuali, 
intelectuali publici, pubintelectuali, bananieri si nechezoli a istoriei ei. 
29 martie 2004 - Cucerirea locului nostru in NATO. Crearea 
conditiilor strategice perfecte pentru terminarea Bibliotecii Nationale, 
occidentalizarea ei si indeplinirea Misiei Culturale prin Sincronism 
integrátor, prin Protocronism experimentalist si mai ales prin Marea 
Recuperare, intelectualitatea iesind cu itemii ei din Provizorat pe vecie 
sub noua umbrelá NATO, rezistenta la toate vánturile si intemperiile ; 



173 



18 decembrie 2006 - Condamnarea solemná a comunismului, fiind 
cát pe-aci ca unii intelectuali publici si unii pubintelectuali sá fie 
aruncati din balconul parlamentar, de niste báieti peste Vadim, care se 
juca singur sub dus de-a prelungirea Hiatusului. Aceastá solemnitate 
s-a decredibilizat ulterior, atát prin reducerea criticii bolsevismului mai 
mult la critica laturii lui patriotice, cát si prin evidentierea exploatárii 
de cátre pubintelectuali a monarhismului doar pentru autopublicitate, 
neexistánd reactie la monoloagele prezidentiale contra Regelui Mihai. 

I ianuarie 2007 - Fofilarea RO in UE fóra Emanciparea Cadrelor 
Didactice, fóra lustratie, fóra Luminarea Poporului, iertándu-se si alte 
pácate elitelor, pesemne in baza postaderárii un deceniu in urmá la 
Pactul Ribbentrop-Molotov de la Neptun, creándu-se acum conditii 
minunate pentru indeplinirea Misiei Culturale prin exploatarea de cátre 
Diaspora noastrá a Inřřastructurii Intelectuale a altora. 

II iulie 2007 - Lansarea de cátre Autoelitá a romanului Orbitor. Aripa 
dreaptá cu tsunami publicitar asurzitor cátre un public tintá cumpárátor 
reusit sociál la putere - cartea nomenclaturistului cinstit Costel 
Goangá, care a crezut in marxism , si a securistului de omenie 
recuperator de manuscrise confiscate , Ionel Stánilá, capodopera 
reconcilierii nationale pluralist feseniste dintre Apel si Lichele prin 
violarea-n ceceu a Revolutiei securistilor Imposibilei lustratii, emanatie 
literará de succes a ideologiei postrománismului antivoievodal si 
antieminescian cá la o istorie de kkt nu putem avea decát un prezent de 
fecalá in debara, marfó usor exportabilá pána si prin reteaua ICR, 
savuratá euroatlantic intru Nobelul literar, dupá ce-1 ratarám pentru 
Fizicá prin transmutatia únor elemente de valoare ca Gabriel 
Andreescu, Vlád Zografi, Horia-Roman Patapievici sau Cozrnin Gusá 
spre domenii conexe mai supergrele. 

7 aprilie 2009 - tineretul chisináuian rástoarná incá o data 
comunismul, dar fortele pro-europene nu primesc din partea Romániei 
politice si intelectuale sprijinul semnificativ istorie dorit; simptomatic, 
tineretul bucurestean nu se inflameazá intru radicalizare, ceea ce 
prevesteste sumbru dezastrul apocaliptic de la bac al Generatiei Pupici. 
28 ianuarie 2011 - moare la špital Taniusa Statchievici, in urma unui 
stop cardiorespirator, internatá de douá zile cu traumatisme severe, 
coaste rupte, umár dislocat, pneumotorax si plági muscate adánc de 15- 
20 de cáini: scalp, máini, torace, spate si picioare. La autopsie, legistii 
au constatat cá din trupul ei lipseau bucáti de carne, de muschi, dar si 
tendoane si ligamente, insá fortele noastre civice, la numai un deceniu 
dupá ce 1-au sprijinit la presedintie pe Iliescu, au fócut de astá data 
jocul lui Vadim, necombátándu-i vehement derapajul eriptorasist cá 
„este o minciuná" cá femeia se afla in timpul serviciului, deoarece 
venise sá fure cupru si alte metale , ceea ce a incurajat filoanimalele sá 
solicite ONG-urilor Dusmaniei sá boicoteze „Románia si produsele 
románesti" in caz de perseeutare a únor maidanezi de cátre autoritáti, 
indiferent dacá ei ar cere sau nu protectie sub Tricolor ca pe copertá, 
ceea ce e o probá de postrománism functional sadea. 
26 martie 2011 - Dezastrul fotbalistic Bosnia-Románia 2-1 (0-1): ne- 
au tot insultat din tribune, care inainte no i báteam imperii ca Anglia nu 
gubernii, dar ne-au dat §i clasá, o durá lectie de patriotism! Ai lor, desi 



174 



condusi, s-au bátut ca leii sá rástoarne rezultatul, cum fáceau si ai 
nostri inainte de postrománism, cánd niciun sponsor n-ar fi cutezat sá 
ceará Federatiei sá accepte chiloti cu gáurele pentru domnisoarele din 
teren sau tricouri de altá culoare decát galbenul auriu amintind de 
Dobrin si Hagi. Acest dezastru politico-fotbalistic era insá previzibil 
din lehamitea cá Csibi Barna, liderul Plutonului Secuiesc din cadrul 
Batalionului Wass Albert al Gárzii Maghiare din Miercurea Ciuc, 
capitala judetului Harghita din Ardealul nostru, a fácut o prezentare de 
15 martie copiilor, despre cum se spánzurá un valah, iar magazinul 
istoric Historia, nr. 113 din mai 2011, va accepta ca ecou dileme 
precum „A VRAM IANCU/erou sau criminal?", vreun istoric de 
telenuvelá lipind cu maxim profesionalism acest dubiu pe celebrul 
portrét datorat pictorului Barbu Iscovescu . Privatizarea fotbalului 
románesc si a presei sportive, ca si a istoriei nationale, seamáná, 
vasázicá, cu acapararea bunátátilor Romániei de cátre smecheri, iar 
fraierii si cárturarii n-au altá solutie decát inc-o revolutie, care nefiind 
pregátitá doctrinar, va fi doar un fel de 1907, o Explozie Sociála 
bananierá ce nu va reusi dizolvarea FRF, cu Liga cu tot, si 
reconstructia lor pe alte baze, ca-n Occident, unde demisiile vin de la 
sine, asa cá putem prooroci cá vom avea si in 21 12, ba chiar in 2222 la 
disparitia limbii románe, acelasi fotbal incalifícabil , pe cánd istorie nu 
va mai fi/nu mai este deloc. 

18 august 2011 - precipitarea dramei noastre bugetare atrage lansarea 
Disponibilitátii románesti de la Sulina cátre liderii UE sá-si convingá 
triburile cá prin „cedarea masivá de suveranitate" s-ar comasa-n 2-3 
ani o megaputere intelectualá, Statele Unitě ale Europei; cumva 
Románia chiar afirmándu-se protocronist drept primul Stát Unit al 
Europei, ba chiar al Lumii, etalándu-se simultan tinerilor din DRO 
prezenti sprijinul prezidential pentru extractia privatá a aurului geto- 
dac cu cianurile Stráinului, preconizándu-se scoaterea din tará, pe surse 
a minimum 314 tone de aur si a 1.480 tone de argint sub pretextul cá 
šuntem o generatie incapabilá de minerit, puterea deja folosind 
sloganul in limb i stráine „Smart and Right", íácut din vorbe neintelese 
de poporul electoral , dar propus junilor oranj la Eforie Nord pe cánd 
ratonii fotbalisti atribuie la misto opozitiei neajutorate formula „Inapt 
and Left", tradusá barbian nátáng si stáng, parcá prevestind succesuri 
partidului OTV-istilor contra ciocoilor, superciocoilor si megaciocoilor 
in vremurile deplinului postrománism al Epocii Mooye abia sfársite, 
pragul tranzitiei ireversibile la Epoca Wash fiind vánzarea deja a 
7000-8000 kilometri pátrati din trupul tárii, cátre Stráini, ca teren 
pur arabil , nu si vágáunile, suprafatá cam cát un judet maře precum 
Timisul sau cát douá judete mici ca Covasna . 

22 septembrie 2011 - Ratarea Schengenului, inceputul sfársitului 
echipei Romániei, demoralizate de postrománismul cá pána acum ne 
zdrobeau imperii ca la Nicopole, la Mohács si la Cotul Donului, nu 
minigubernii, repetándu-se ca la fotbal, de ne descalificá te miri čine. 
Concret: la Monumentul de 3 stele al Agreementului de la Schengen, 
in parcare, un olandez si un finlandez, o románcá, lásánd-o „si grea, si 
cu banii luati" prin alungarea investitorilor/clientilor stráini pe apa 
Moselei, dar Autoelita n-a luminat poporul despre coborárea 



175 



Tricolorului la nivelul maidanezului decát prin studiul filozofului 
Andrei Plesu, exact acum, Psihologia imnului national, in contra la 
DESTEAPTÁ-TE, ROMÁNE ( Dilema veche , nr. 397; reluat ín 
Moldova suveraná , 28 septembrie, cu supratitlul Dar noi cu „Limba 
noastrá" ce facem? ), distrágánd atentia lui Vadim de la realitatea ca 
ambasadorul din Olanda s-a cam formát in Ungaria, pe cánd seful 
cancelariei prezidentiale abia trimis la post in Finlanda, filozof in 
canibalism, abia declarase ca achiezeazá la autonomia Tinutului 
Secuiesc, pe cánd datoria externá a Romániei, aproape 100 miliarde 
euro, de parcá-ti improascá sánge-n monitor Explozia Sociála, e de 
peste zece ori mai maře in numai 22 ani neregali de postrománism 
decát sub asa numitul national-socialism al marxistului Nicolae 
Ceausescu: 

http://cursdeguvernare.ro/datoria-externa-a-romaniei-situatia-la-zi-oficial-ne-merge- 
bine-unde-ne-asteapta-varful-de-plata.html 

Desi dupá muncitorul Miron Cozma avutia nationalá in dolari statistici, 
a se verifica, s-a injumátátit ráu de la 1989 incoace, din fericire 
Providenta a aranjat tot pentru aceastá zi de doliu Schengen, 22 
septembrie, buna vestire cá s-a legalizat Partidul Poporului, fiind 
meritul nepieritor al OTV c-a adus in focarul vietii noastre politice, 
fotbalistice si intelectuale o entitate dureroasá dar cenzuratá inconstient 
de toti. POPORUL ! Asa elodiac cum o fi el, expus extinctiei, párásit de 
marea intelectualitate, ca intotdeauna dusá la masa bogatului. 
13-23 decembrie 2011 - lansarea pedefeului Postrománismul, in care 
se varsá toate vomiturile si zoaiele Epocii Mooye. 

Anii Tranzitiei (Epoca Mooye) au trecut, asadar, dragi postaci. Pe nesimtite. 

Intrarea in UE, garantarea democratiei de cátre altii, a eliberat miscarea 
civicá de ráspunderi. Nu fárá consecinte. Mitul eminescian distrus prin Dilema 265 e 
un vis chimeric cá ar mai putea fi resuscitat. Alba ca Západa nu poate fi dezvirginatá 
de douá ori de cei 7 pitici republicani. Deja se řáde ratonii dánd mesaj cá pierdut 
himen: are sapte gáuri mici de la cei sapte pitici! Idealismul e terminat de resurectia 
modului ceausist de succes intelectual: inregimentarea in partidul prezidential. Studiul 
basarabeanului Vasile Ernu, tot atát de incomod precát Hasdeu, Gherea sau Steré, - 
din 19 octombrie 2011, criticatac.ro , Dreapta intelectualá conservatoare: de la cáine 
de pazá la cáine de companie, e simptomatic laolaltá cu primejdia cá si vechiul 
autoritarism a scos si a ridicat capul tot acuma , fiind de neconceput in anii '90 sá le tai 
indemnizatiile revolutionarilor care au fácut si Timisoara, si Baricada, si Piata 
Universitátii, sau sá indráznesti modificárile la Legea SRI si la Legea Sigurantei 
Nationale privind anchetele penále sau proiectul de lege care interzice protestele in 
apropierea gurilor de metrou si a obiectivelor cu pazá militarizatá, precum Palatul 
Cotroceni si Palatul Victoria! Cum sindicalismul e tot atát de terminat, lipsa 
dialogului dintre popor si Stápánire ascute contradictiile antagoniste, creste sansele 
Exploziei Sociále, aduná pescuitorii in ape tulburi bananiere, fenomén care ne-ar 
putea frána serios Marea Recuperare. 

Chiar dacá šuntem pe culmile unei prosperitáti nevisate, de nu mai e nevoie 
nici sá citim, am intrat in Anii Crizei (Epoca Wash), plata dobánzilor putánd důra 
páná-n 2112, iar a datoriilor páná-n 2222. Sá ne fie urmasii sánátosi! Viata lor are un 
sens. 

Dar a noastrá? 



176 



2.7. MEDIATECA POSTA CULUI DE VALOARE 

A čiti o carte inseamná a mirosi floarea vestedá presatá intre filele ei, ceea ce, 
fara fřenezie, este un fapt de maře rusine, a rácnit el in zazen la stárile de 
supraconstiintá, speriindu-le de-a umblat boierul la domnita lenesá pe canapea náuc si 
surd trei zile si trei nopti. 

A ČITI e mai mult decát competenta de lecturá a unei foi de parcurs, cáci nu 
citim doar mersul trenurilor, ci si semnele organului de pe carosabil sau ale unui 
tablou, ale unei mužici, ale unui clip sau film, semnele vremii sau ale vremurilor, 
determinárile abisale ale limbii fiind si ghidul Marii Recuperári pentru poeti. 

Prin urmare, pentru Profesorul Stiecarte trei šunt cele mai chinuitoare dileme 
cu alternativa nula, legatá cu sármá de hengher la pámántul natal : dacá sá-i dezváluie 
Supradotatului, adicá Ucenicului Neascultátor, o Lista de Cárti (si Tráiri) 
Fundamentale, dacá sá-1 invete pe Naiv Sá Dea Spagá decidentilor (Osez coucher 
pour réussir) pátrunzánd fara alte abjectii ascensionale intr-o haitá sau morula de 
succesuri, la stat/partid, la Stráin sau la Filantropul Mizericordios, si dacá sá-1 ajute 
moral pe geniul obligát in Decizia de a se EXP ATRIA incá din adolescenta, ca sá 
nu pátá aici-sa toatá vietisoara lui de sá pláteascá din patriotism la dobánzi fluctuante, 
cátre capitalul román si stráin, reducánd imperceptibil datoriile acumulate de 
cleptocratie in primii 20 de ani postrevolutionari, asistánd totodatá la indolenta, ba 
chiar neputinta intelectualilor de a lumina poporul, neavánd dánsii insisi cu ce , din 
lipsá de infrastructurá, de apostoli, de limuzine, de restaurante, de brichete cu leduri si 
de caritate. 

O támpenie putánd fi insási dezvelirea cátre rudé si colegi a existentei 
Itinerariului Spirituál/ Bazinului de Spiritualitate, pentru cá multi lenesi sau puturosi 
vor dobándi patima cititului si a visárilor singuratice, vor ocupa locurile si asa putine 
din ultimele noastre biblioteci, sustrágándu-se de la muncá si de la lupta vietii, cu 
grave consecinte in principál pentru fiscalitatea de stát bananier. 

Ce sá ia, bocánind cu mascatii, zapciul din chitimie, de la un Noica, de la un 
Tutea, de la un Steinhardt, de la un Cioran?... 

Iatá de ce, ca sá nu aibá pe urmá meciuri cu párintii, ba chiar cu ucenicul adult 
ajuns alcoolic in mizérie, Profesorul Stiecarte, ca instructor cultural cu standard 
ocupational indefinit, le dá drept model de reusitá intelectualá aspirantilor, nu in RO 
ci numai in DRO, pe patriotul suedez filantrop Axel Munthe, cáruia Cartea de la San 
Michele i-a ajuns bestseller mondial tocmai pentru cá scriitorul a fost un medic tot 
atát de bun profesionist precát Céline, ba chiar cu o clientelá de fite, dupá ce-au 
invátat ambii de la Cehov cum sheruim noptile, favorizánd cánd „sotia" (medicina), 
cánd „amanta" (literatura). 

Adevárul e cá, realist bárfind idealismul, oamenii de succes nu citesc cárti, ci 
le scriu pentru altii sau cálátoresc pe banii poporului pentru a vorbi despre ele , asa cá 
viata insási te obliga, dacá esti amárát, sá dai spagá ca sá te descurci in democraturá, 
cum inainte trebuia sá te inscrii in partid sau in securitate, mai ales dacá ai si plozi 
nesátiosi fitosi de aranjat, iar decizia de a te expatria vine de la sine, dupá impactul 
intelectual cu structuri nechezolice de neclintit, fie ele de speta intái sau de a doua, sau 
pentru cá unii románi, dupá 1 ianuarie 2007, se nasc spontan gata europeni, cu 
instinctul mancurt renegat cá tara lor e acum UE si cá beneficiul vine cá trebuie sá-si 
caute Norocul intr-un areál látit de la Nistru/Nipru pána la Atlantic. 



177 



§i cu toate acestea, folosul suprem, dacá-ti intocmesti o lista de cárti si 
pedefeuri bune si-i parcurgi Itinerariul Spirituál emanat, este tocmai miracolul cool 
ca, dobándind intelepciune, inveti s-ajungi nu numai un om intelectual, ci si un om 
bogat . Dupá numai 40-50 de cárti bune, cetite cu creionul in máná, ti se dezváluie 
aproape intotdeauna trei din cele patru principii cáláuzitoare asupra Tainei Secrete 
cum sá ajungi un intelectual bogat, evident in detaliile lor practice concrete, cá 
altminteri, ele šunt destul de clare si distincte pentru orice observatoř obiectiv al vietii 
noastre spirituále. Principiul primordial este unul al dáruirii , anume cá trebuie sá te dai 
atitudinar civic si sá te privatizezi in cele mai sfinte idealuri, cu folos autopublicitar si 
cumulard institutional implicit. Al doilea principiu e mostenit din bolsevism, poate 
chiar din eternitate, si spune cá istoria ne invatá cá nu risti nimic slujind neabátut 
Puterea ca sá beneficiezi de toate avantajele, inclusiv puterea insási pentru a-ti 
intimida rivalii. Iar al treilea principiu este unul de optimizare absolutá a profitului, 
maximul atingándu-1 doar acei oameni, cei mai respectati ai Autoelitei, caři detin 
suficientá finete diplomaticá sá poatá slugári simultan si pe sefii Statului, si pe liderii 
Topului bogatilor, si pe Stráin, contradictie aparent antagonistá pe care un amárástean 
mai prost nu o poate concilia fenomenological de la prima ochire. 

Vasázicá, numai al patrulea principiu initiatic in Secretul Tainic cum sá devii 
un om intelectual bogat, este deplin esoteric si nu se transmite decát din gurá-n gurá 
sau din gurá-n guritá, de la Maestrul Spiritul cátre Discipol. Totusi, nici despre acest 
principiu nu se poate aprecia c-ar fi protejat de vreo parola infutigabilá, deoarece 
ajunge lesné a fi ghicit de postacii de valoare in caz cá nu se multumesc doar cu un 
Itinerariu Spirituál de numai 100 de cárti bune, ci se scaldá structural in intreg 
Bazinul de Spiritualitate, incercánd deliciile tuturor celor 1001 de frenezii dezirabile. 

A dezválui insá unui copil Lista de Itemi Fundamentali ca Lista Pisaná (o 

SCHEMÁ REDUSÁ injumátátitá sub 50 itemi doar cát sá treacá userul la Pisa 
Rubiconul strigánd cá Valorile šunt aruncate!), ca Itinerariu Spirituál de 100 cárti 
sau ca Bažin de Spiritualitate continánd 1001 cárti si tráiri, e un lucru cu primejdie 
pentru orice initiat, megaintelectual, seismectual, kilo intelectual, intelectual public, 
diplomectual, pubintelectual, nechezol, microintelectual, postač, zdreantá sau cárturar. 

(E poate mai sugestiv a cuvánta nu de cárti si tráiri ci de itemi, pentru cá 
initierea in valorile donquijotesti se poate implementa nu numai prin plácuta si 
iscusita zábava a cetitului cártilor folositoare, ci si priu alte tot atát de necesare 
aventuri emo pe drumul heideggerian, tráiri dupá Abraham Maslow peak 
experiences, cum ar fi muzica - simfonicá, mezzo si de opera -, vizitě la pinacoteci, 
muže si muzee, visuri erotice de iubire, clar de luna in megalopolis, excursii la peisaje 
grandioase sau frecventarea vrájitoarelor, templelor celebre si a ruinelor amenajate - 
desi tot „cu cetitul cártilor cunoastem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudá 
ii facem pentru toate ale lui cátrá noi bunátáti, cu cetitul pentru gresalele noastre 
milostiv il aflám", zice Miron Costin de neamul románesc al moldovenilor.) 

Lucru cu primejdie , am adáuga fiscal, pentru cá cel ce detine un asemenea 
traseu initiatic , nemaimuncind el zi de zi incá de tánár pentru binele cleptocratiei 
exploatatoare, ci pierzándu-se-n peisagiul textual ca mágarul cu poveri cu tot in ceata 
abisului samadhic, ar putea dáuna recuceririi slobozeniei financiare a Patriei prin 
achitarea datoriilor ei seculare din Epoca Wash, jefuirea Viitorului fiind si ultima 
dupá tálhárirea bugetarilor care incununeazá privatizarea economiilor ceausiste, 
urmatá de impártirea intre smecheri si desantati a avutiei nationale, abia de azi 
inainte nemaiexistánd altá cale capitalistá de a cástiga decát válo area adáugatá , 
plusvaloarea, justificándu-se pe deplin ca necesitate asuprirea totalá a unei forte de 



178 



muncá inalt calificate pe culmile disperárii de cátre magistři adevárati , impunándu-se 
atunci cu necesitate de fier Emanciparea Cadrelor Didactice, sá le mai máreascá si lor 
leafa, reconstituindu-se antropologie figura blajiná a apostolului interbelic. 

Cu deosebire, profa noastrá de meditatii la comentarii, care nu citeste nici ea, 
trebuie sá se abtiná de la a recomanda cárti , din anticiparea pericolului ca devotul citit, 
cult, va fi rejectat de colegi, de rudé si vecini, de electorat si, in administratia localá, el 
va fi cel mai ráu vázut de ierarhii lui, care au inteles periculozitatea pentru 
comunitatea educationalá de informatii a elucubratiilor lui Noica ca cárturarul de 
performantá nu poate fi decát autodidact. Stiut fiind ca nu existá mántuire in afara 
bisericii, nici competente in afara scolii, cum ar fi de pildá competenta de a pálávrági 
despre Shakespeare fárá a-1 fi cítit . De aceea, un guru constient, la capátul meditatiei, 
nu trebuie sá exeludá comicul de situatie cá cele mai agresate personaje dintr-o 
societate deschisá la firul ierbii ar trebui sá fie arbitrii de fotbal analistii publici, 
mijlocitorii de cásátorii si antrenorii culturali , creseánd ca un bulgáre de zapadá 
prognóza cá mosul nu-si va imprumuta propriile documente din bibliotecá, dvd-uri 
sau cártoaie, dar il va deprinde pe učenic sá se descurce pe web vánánd oportunist ce 
picá la ambuscade cu vorbe cheie in tufisuri cum ar fi mai intái si intái: 

Arte Thema, Ulisse Super Quark, Denker des Abendlandes, 

BBC, Palettes, Un soir au musée, Genios De La Pintura, El Pintor Y 

su Obra, Passepartout (Philippe Daverio), Arquitectures Arquitecturas 

Baukunst, Megastructures, Iskusstvo, Cittá del Mondo Ciudades del 

Mundo, UNESCO (II Patrimonio Dell' Umanitá Tesoros del Mundo), 

Echappées Belles, Viajar, Lonely Planet, Palais dEurope, Thalassa, 

Ushuaia, Bilderbuch Deutschland, History Historia Histoire Storia 

Geschichte Istoria, Discovery, National Geographic. 

Dupá care, se merge la subtila si instructiva vánare pescuit culinar de torente 

románesti, de regulá rábdári prájite, niste inexistente acum, cu mari contributii cándva 

la Luminarea Poporului, care e forma cea mai inaltá, si singura reeunoseutá 

soteriologic, de Rezistentá prin Culturá la Rezistentá la Culturá: Iosif Sáva - 

Invitatiile Eutherpei, Serata muzicalá TV; Dan Dediu - Aventura sunetelor, Mužici 

dintr-o expozitie, George Bálan - Muzica si marile intrebári ale omului, A. E. 

Baconsky - Panorama Poeziei Contemporane Universale in formát radiofonie mp3, 

Teleenciclopedia, Spectacolul lumii (Ioan Grigorescu), Profesionistii (Eugenia Voda), 

Inapoi la argument (Horia- Roman Patapievici), Garantat 100% (Cátálin Stefánescu), 

Mircea Malita - Aurul Cenusiu, Solomon Marcus, Dan Háulicá, Dan Grigorescu, 

Virgil Ierunca - Povestea Vorbei, Monica Lovinescu - Teze si antiteze la Paris, Vlád 

Georgescu - Din istoria Romániei, Dan Manolache - Pagini de istorie; Arhiva de 

istorie orala (Mariana Conovici); Universitatea Rádio, Planeta Rádio, Grigore C. 

Moisil, Edmond Nicolau, Victor Sáhleanu, Alexandru Mironov, Andrei Bacalu; 

Culturá si civilizatie; Miorita; Revista literará Rádio; Poezie románeascá; Titus Vijeu 

- Dictionar de literatura universalá, Din marea poezie a lumii; Dan Verona - Poezie 

universalá, Meridianele poziei; Fonoteca de Aur, Seará de opera, Teatru Radiofonie, 

Buná seara, copii!... Plus imensitatea ostenitorilor uitati! 

In fond, pasoptistul Ion Heliade Rádulescu nu era mai putin Viteaz decát 
Stefan, Mihai, Lazar sau Haret, din moment ce George Cálinescu cam mustácea cá in 
1846, pornind o „bibliotecá universalá" isi propunea la filosofie sá public e Platon, 
Aristot, Bacon, Descartes, Spinoza Locke, Wolff, Berkeley, Hume, Kant, Fichte, 
Schelling, Hegel... 



179 



Dumnezeu stie dacá Románia n-ar fi biruit cu usurintá Hiatusul, bolsevizarea 
ireversibilá din 1940-1989, cu mult inainte de coltul de cotiturá critifictional de la 2 
iunie 1997, dacá ne-am fi putut baza in situatiile critice, din istorie nu din fictiune, pe 
acest ciment filozofie al infrastructurii intelectuale, cum bine stiau ziditorii si pictorii 
frescelor de pe chivoturile lui Petru Rares. 

Oricum, ii inconcevabil la Generatia Pupici cum de sperá párintii fetei la un 
tánár, care n-afácut armata deloc, nici mácar la termen redus, sá fie gagiul capabil 
de disciplina sau de interiorizarea capacitátii de a se supune unui ordin daimonic al 
Ratiunii sá n-o insele, pentru a se insura si a deveni cu folos pentru tará, un respectabil 
cap de familie, ceea ce nu se poate compensa eficient decát prin Autoiluminarea 
Individualá, adicá prin parcurgerea de bunávoie si nesilit de nimeni a unei Liste de 
Itemi Fundamentali pentru Initierea in Máretia si Limitele Fiintei Umane in RO. 

De fapt, nici Lista de itemi nu e bine zis ca formulá, pentru cá dacá ne uitám 
bine la cárti, CD-uri, videocasete, muzee, temple, peisaje, iubiri, paliative, noi 
constatám cá personalitatea goetheaná a lui čine cu excelenta cáruia avem de a face, 
precum cu megaintelectualul de la Páltinis, de la Rohia, de la Techirghiol sau de la 
Odeon, este hotárátoare. De aceea, se poate vorbi initiatic si de Lista de contacte a 
fiecáruia. 

Iar cánd Omul nu-si va mai folosi vorbele pentru a-si aseunde gándurile, poate 
cá, printr-o Nouá Revolutie, RO devenind stát unitar, national si CULTURAL, pe 
lángá Declaratia de avere va trebui ca fiecare sef sá fie obligát sá-si publice, ca CV 
sau pe retelele de socializare, si Declaratia de interese §i revelatii, adicá ce vipuri de 
pe Lista de contacte 1-au „inspirat", si anume pe ce Itinerariu Spirituál, de sá se simtá 
in RO si DRO sau WO nu vitá dintre animalele (im)paricopitate de la jug, ci homosap. 

Ci tie, naivule, nice nu-ti vine a gándi toxic cánd přivésti distrat in gondolá sau 
in galantar la inofensivitatea cártii, ca la fáina gráului sau la iarba sa inspicatá! 

Doará niste liteře si atát! Este insá absoluta, aspra superioritate a textului 
asupra audiovizualului. El te condamná de-a dreptul sá gándesti si sá imaginezil 

Si sá te protejezil Numai citind cárti, liste de cárti si pdf-uri bune, poti opune 
tu insuti céva interior solid acestui tsunami de vulgaritate care te copleseste mediatic 
ca o lává jilavá pe Grivei, maidanezul din Pompei! 

Antrenorul táu cultural, dacá vrea el ca guru sau ca bivolar, te poate face cel 
mai creator creator, de sá te simti ca senzatie chiar asemenea Creatorului la bursele de 
pariuri Nobel agonizánd existá, nu existá, dupá o indelungatá muncá silnicá, efectiv 
fenomenologicá, asupra spiritului si mai ales asupra deficitului de spirit care sá 
armonizeze pe toatá durata mandatului restructurarea bugetará cheltuieli-salarii- 
disponibilizári. 

Cáci acele personaje si chiar naratorul, naratara sau autorul šunt de fiecare data 
exact a$a cum ti le imaginezi tu , rostind memorabilele cuvinte, dáltuite in piatrá. 

Eterná fiind si fie superioritatea romanului si nuvelei asupra filmului. Numai 
TU stii dacá fiica voastrá, Anna Karenina a ta, se epila! 

Lasa insá pe altii sá se afirme! Tu sá rámái smerit in lecturarea-ti si sá nu spui 
la nimeni la sirvici de viciul táu. Cá imediat te toarná masile sau te trosneste sefimea. 

Gándeste pozitiv, domnule, dar zen: cetitul cártilor nu foloseste la nimic! 

Pentru cá orice om poate fi postač, ba chiar editorialist, si fiind aproape nimic. 

A fi un postač idealist si competent - o afacere de heroism, hamac peste abis, 
motorisca motivationalá fiind alimentatá de rásplátile ceresti nu de laptii somonului. 



180 



Nu e si cazul táu, dar retině norma ca este bun román nemásluit postacul care 
mai íntái parcurge el Lista Maslow románeascá de peak experiences si abia apoi se 
ocupá de Marea Recuperare, fie ca recuperator-finantator, atrágánd sponsorizári de la 
filantropii mizericordiosi, fie ca recuperator-creator milostiv el insusi, cu ce are. 

Mácar cautá-le pe web, titlurile celebre, pe Wiki, sá stii minimal de ele! Cát sá 
poti sustine o vrajá cu o navetistá cultá sau o polemicá intre postaci si nechezoli. 

Nu uita ca deosebirea metafizicá dintre seismectuali si cadrele didactice, ca 
potentialii apostoli ai scriitorului viager liber-profesionist rentier Propinatiu, e ca cei 
52-53 au parcurs deja Lista Maslow románeascá de peak experiences si se desfatá cu 
un nivel de trai revelatoriu care le permite sá priveascá de sus, cu dispret culinar 
avizat, la viermuiala acestor elemente perdante de a-si recuceri pe cale sindicalá 
autoritatea profesionála, fárá de care dánsele nu pot da educatie la elevi, la párinti si la 
autoritátile locale , perpetuándu-se la noi oligopedagogia, intr-o lume postmoderna 
bazatá pe Libertatea aia problemá care nu mai respectá pe nimeni, deci nici pe 
antrenorul cultural bananier, guru sau bivolar! 

Nu te ránji nici cá e de la sine inteles cá diplomectualii sau megaintelectualele, 
nu vor avea nicio intelegere, ba chiar se vor scárbi din Olimpul lor universitar, sá 
observe pe la greve si demonstratii cadre didactice preuniversitare hámesite, care se 
preteazá sá huiduiascá, sá fluiere, sá strige lozinci salariale obscene la public sau sá-si 
arunce portofoliile sau portofelele, ca niste politisti sepcile, peste gardurile sau fierul 
forjat al institutiilor alese democratic de popor, in loc sá profite de eternul repaus in 
biblioteci, cárti lecturánd, cárti láudate, cárti recomandate, cárti de-ale Autoelitei! 

Insá dacá elitele ar fi avut cu adevárat nevoie de Biblioteca Nationalá 
„Neterminata", ele ar fi putut folosi si dupá 1997 ca masa de manevrá strádala 
Partidul Cadrelor Didactice (PCD), la care s-ar fi putut asocia si Partidul Amárátilor 
din Románia (PAR), adicá multi párinti, pensionari si studenti, asa incát 
occidentalizarea ruinei ascendente livresc de pe cheiul Dámbovitei s-ar fi putut 
termina incá din 1992 si poate intra-n NATO si-n UE Románia chiar din primul val, 
scutind poporul de multe drumuri la cules sau la produs cápsuni! Dar n-a fost sá fie, 
cá si Catedralei Mántuirii Neamului „Neinceputa" i s-au schimbat destinul, harul 
si temelia prin salvarea civicá a Mausoleului Bolsevic din Parcul Carol, ca monument 
reprezentativ pentru Hiatus, altfel poate cá se fácea concurs si o anina-n nocturná de 
transcendentul care coboará la Báneasa divinul nostru Santiago Calatrava, al cárui 
nume bánátean adus aici de Traian din Damasc aminteste de o sárbá ca la Tráva. 

Pe de altá parte, corpul didactic, pe care bazám dupá virtuala emancipare 
salarialá apostolatul Luminárii Poporului, este din ce in ce mai anemiat 
intelectualiceste, si mai incult, datoritá liberalizárii dezmátate a pietei resurselor 
umane, care extrage pe alese personalitátile mai arátoase. El, ca orice corp frumos, nu 
e capabil sá exprime páreri proprii despre meseria practicatá, nici sá inteleagá ce au 
hotárát comisiile prezidentiale in ce přivěste soarta salariatilor. To tul vine de sus si 
trebuie recrutati dintre tineri ingineri, sociologi, psihologi, juristi, informaticieni, 
veterináři si alti specialisti, niste formatori si evaluatori care sá le explice oral la profi 
Legea, precum si cum in ce fel sá invete, sá stimuleze sau sá examineze pe elevi. Lux 
al Arhipelagului Scolar care ne-a costat enorm si ne-a condus pána la prábusirea 
bugetului, pentru cá noua Lege a Educatiei, ameliorándu-se prin autoinstruire dupá 
brosuri, nu prin formatori orali de la om la om, se putea implementa prin optimism 
pedagogic cu doar 2% din pib, nu cu 6% cát převede pactul pentru Prioritatea 
Nationalá, surplusul de 4% putánd revolutiona Ministerul Culturii ! E insá 



181 



incomensurabil deficitul ca nu li se pretinde la dosarul personál cadrelor didactice de 
orice nivel sá fie culte si sá discute Itinerarii Spirituále in pauze sau la sedinte, asa ca 
deocamdatá sarcina de a functiona ca o curea de transmisie intre ideile Autoelitei si 
eresurile Gloatei revine de acum incolo, pe multá vřeme, postacilor , care au vasázicá 
obligatia moralá sá citeascá, de dimineata pána seara, cánd revin pe net, diferite cárti. 

Si sá nu mai zicem nimic ca postaci de inconstienta unui ministru care, 
concentrándu-se focusat pe chinuirea sub videocamere a Generatiei Pupici, n-are simt 
de conservare politicá, fiindcá nimeni nu va armoniza vreodatá succesurile pe 
educatie ale unui ministru al educatiei tineretului si sportului compensánd cu ele 
esecele pe sport ale tineretului, cum ar fi fotbalul románesc ajuns nu intámplátor 
tocmai sub acest mandát sá aibá calificativul incalificabil la toate testele. 

Dispáránd inexorabil profesorul in neantul inculturii, creste rolul hotárátor al 
postacului , motanus mutantus ca si in miscarea civicá, dupá institutionalizarea 
intelectualilor publici din cáini de pazá in cáini de companie si reducerea activitátii lor 
ca faruri baudelairiene la luminarea intermitentá a masilor electorale completánd, pe 
bani , rubrici in periodice. In urmátorii 50 de ani, pána mai scápám de datoria externá, 
nu se poate restabili autoritatea intelectualitátii in RO decát dacá angajárile pe 
functii in structurile superioare de partid eligibil sau de stát šunt avizate de o Comisie 
Academicá insárcinatá de societate cu a verifica Weltanschauungul candidatului, 
adicá Itinerariul sáu Spirituál propus si, din punct de vedere al corectitudinii 
euroatlantice, insusi Bazinul de Spiritualitate ca scrisoare de intentii de a čiti, 
conformunor proceduri docimo logice bine reglementate de evaluare si audit a culturii 
generále minimale, cu pedepse duře pentru tentativele de řřaudá, pentru plagiát sau 
pentru liste improvizate prin Copy-Paste íárá preocupári vizánd asigurarea calitátii. 

E de la sine inteles cá a fi antrenor cultural sau guru sau bivolar sau cadru 
didactic care dai meditatii de culturá prezintá riscul cá a semnala anumite cárti 
periculoase, cui nu are discernámánt sá inteleagá critic ce e benefic si ce-i nociv, 
poate fi dáunátor si pentru beneficiarul consultatiei, si pentru populatie, si pentru clasa 
politicá, si pentru viitorul RO in UE, deoarece obscenitatea publica e nimic fatá de 
sugestia promisiunii deliciilor continutá-n spagatul cártii, cánd ti se deschide in 
intimitatea cabinetului táu de lecturá privatá, ca o ferestruicá spre intreg Bazinul de 
Spiritualitate, cam cum spre un harém borgesian al tuturor posibilitátilor infamiei. 

Prin urmare, sá nu se astepte nimeni de la un megaintelectual, seismectual, 
initiat, nechezol, pubintelectual, bananier, kilointelectual, cárturar, invátat, postač sau 
erudit, sá-i dea cuiva pe bune, lásándu-se santajabil, lista lui proprie de cárti si tráiri 
fundamentale, ADN-ul lui spirituál veritabil, spirála fragilá, rusinoasá si secretá 
autenticá care 1-a fácut din vitá sau din amárát, om! 

Iatá de ce Comunitatea postacilor din RO si DRO trebuie sá-si asume o amplá 
reforma curriculará, cázánd cu timpul de acord asupra a ce Lista de lecturi si tráiri 
obligatorii trebuie impusá a se parcurge de dimineata pána seara cánd intri pe net, ca 
fiind criteriul de la care incepe sansa ta de a dobándi pe bune (avizat de orice audit), 
calitatea, statutul, de postač profesionist, ceea ce mai presupune, pe lángá un orizont 
intelectual cát de cát superior local editorialistului/bloggerului, doar un set de 
competente practice banale, tinátor de standardul ocupational, cu sau fárá descriptori 
de nivel, plus Codul Deontologic. 



182 



Tu, postač injosit, tu trebuie sá fíi mereu mai bun decát editorialistul táu , care 
va lasa astfel vizitatorului un gust amar-cenusiu de sá nu mai stii care e postánacul 
online. Oricum, Románia nu va iesi din crizá, adicá din Inversiunea Valorilor, decát 
intelectualizándu-se cát cuprinde, de la Casa Poporului pána in ultimul cátun, primul 
pas fíind sá inchidem cu totii televizoarele/monitoarele pe multá vřeme si sá ne 
apucám de citit cárti de autoři consacrati, ascultánd si muzicá simfonicá de calitate 
concomitent, intr-un mediu ornát familiar cu tablouri celebre sau mácar cu wallpapere 
schimbate zilnic ca o lenjerie a spiritului. 

Ne va si uimi ce intimá e Viata fárá kitsch, violentá, vulgaritate si demagogie! 

Cáteva RESURSE pentru postaci la Bucure§ti §i nu numai 

Canalul TV franco-german Arte, alte mari televiziuni educative 
Románia TV Cultural, Rádio Románia Cultural, Rádio Románia Muzical 
Rádio: France Culture, Canal Academie, BBC 3, DW, RTVE, RAI. 

Biblioteca Nationalá (sála de lecturá) 

Biblioteca Centrála Universitará (sála de lecturá) 

Biblioteca Metropolitaná Bucuresti (imprumut) 

Institutele: Francez, Britanie, Italian, Goethe, Cervantes (lecturá, imprumut), Polonez, 

Slovac, Casa Americii Latine, Centrul Cultural American, Centrul Cultural European, 

Centrul Cultural „F. Schiller", Centrul Cultural Ungar etc. 

Nu íti va fi greu sá citesti in francezá, spaniolá, italianá, englezá, germaná sau 
rusá! Important este sá incepi lecturile devreme, chiar dacá nu ai de gánd sá si 
vorbesti acea limba. Altfel te vei informa din contrafaceri, de pe la nechezoli! 

Muzeul National de Artá, Muzeul Colectiilor de Artá, Muzeul Zambaccian, 
Muzeul National de Istorie, Muzeul Cotroceni, Muzeul Militar, Muzeul Literaturii 
Románe, Muzeul Enescu, Muzeul Satului, Muzeul Táranului Román, Muzeul de 
Istorie Naturalá Gr. Antipa, Muzeul Tehnic D. Leonida... 

Concerte, expozitii, spectacole, voiaje, ritualuri, tráiri, lécher les vitrines si alte 
contemplatii. 

De notát cu resemnare si optimism adevárul incomod cá „imaginile" acestor 
mediateci si pinacoteci in diferite municipii indepártate si in spatiile universitare pot 
acoperi o buná parte din cererea de itemi localá. 

Fii, asadar, sigur cá orasul táu are resurse nebánuite. 

Oricum, hrana spiritualá nu e mai scumpá! 

Iar a čiti si reciti in linistea satului o singurá carte valoreazá cát a parcurge o 
sutá in rumoarea chioará a metroului . 

Dacá nu, gásesti cu duiumul pe net, orice, folosind infrastructura intelectualá 
si academicá a altora. Dar fárá graba destárárii! §i fárá disperare! Apreciazá mai intái 
pe ostenitorii patriei tale. Poti avea surpriza cá nu e totul ruinat in RO. 

Nu uita cá no i románu šuntem APTI PENTRU CEA MAI ÍNALTÁ 
CIVILIZATIE si cá putem ce pot altii, cum se vede in acest - in mod ticálos 
nesupramediatizat - máret inceput, Biblioteca Digitalá a Romániei DacoRomanica : 

http://www.dacoromanica.ro/ 



183 



Nu uita Institutul de Memorie Culturalá, poarta electronicá cátre patrimoniul 
cultural románesc, o bazá de dáte impresionantá prin continutul sacru si prin munca 
de furnicá devotatá a facerii ei: 

http://www.cimec.ro/ 

Mergi apoi la altii, la prea fericitii preafericiti! Dar selectiv! Inepuizabil, 
internetul poate genera, dacá nu stii ce sá alegi, un semiintuneric tot atát de dáunátor 
precát al tembeliziunilor, in care sá prolifereze rozátoarele de timp al cáror tic-tac 
rontáit íl auzim peste tot. 

Galaxia Gates a retezat homosapului scuza pentru comoditatea de a fi incult! 

A fi incult este astázi tot atát de jenant precát a fi prost, adicá incornorat. 

Nimeni nu vrea sá fie prost si, de aceea, are mácar ambitia de a fi destept. 

Dar niste titluri orientative pentru Postacul Ambitios, asa, pentru inceput, pána 
te orientezi cum sá-ti proiectezi de capul táu parcursuri spirituále de calitate , nimeni 
nu se indurá usor sá ti le fure dintre Listele Secrete ale Zeilor medaliati olimpici la 
culturá. 

§i la urma urmei, orice practicá sociála pleacá de la experientá. Čine stie, 
poate cá unele persoane ar sucomba fatá in fatá cu cát adevár acumuleazá, despre 
aceastá existentá, un megaintelectual, din cele mai dense lecturi imaginabile. 

O Lista de resurse propuse de Profesorul §tiecarte prin 1992 pentru Liceanul 
Neascultátor, de fapt pentru o fiintá umaná flagelatá de párinti si de profa de meditatii 
numai pentru vina cá, in loc sá se pregáteascá de bac si facultate memorand 
comentarii si competente, ea citea cárti, asculta sonate si rásfoia albume , Lista 
Corei, fiind postata pe web, cu precautiuni si incompletá, abia prin 2005, deoarece 
orice exercitiu spirituál pe unfágas spre care te-a impins altul e mai periculos decát 
labirintul in care iti asumi, pána la frenezie si trezvie, rátácirile si reveriile de cálátor 
singuratic intru Satori la Paris, deci autocritic, iar internetul crea deja, incá de pe 
atunci, o mediatecá irezistibilá, existánd amenintarea si oportunitatea sá nu mai 
frecventeze bibliotecile noastre clasice decát studentii in sesiuni sau documentaristii 
únor lucrári de care depinde legal la cercetátori accesarea unei třepte noi de salarizare. 

Ca sá fie un bun postač la seral , respectat de autoři si editorialisti/bloggeri, este 
suficient ca, inainte de a rásfoi putinele periodice online din RO si DRO, sau de a 
contempla cum se citesc si se comenteazá intre ei, íárá popor, universitarii morulelor 
si grupurilor de calitate, omul din subteraná sá-si actualizeze problematica 
planetám, si si a homosapului, consultánd cu fricá de Dumnezeu presa stráiná 
americaná, britanicá, francezá, germaná, spaniolá, italianá sau cea exoticá, in English 
ori ajutándu-se de Google Translate dacá alte limbi nu intelege garantat 100%. 

Dar ziua, tu postač e benefic la sánátatea spiritului incá de dimineatá rural sá-ti 
intretii fanatic simtul valorii, precum un gigolo prin jogging sau trágánd de fiare, asa 
si tu avánd a alerga cu drag la biblioteci parcurgánd: 

istorii ale culturii si civilizatiei 
istorii ale literaturilor popoarelor 
istoria artei universale 
istoria muzicii si a religiei 
istoria filozofiei 



184 



• istoria omului ca maidanezian 

• istoria Universului si a Vietii 

• istoria stiintei si a tehnicii 

• biografii exempláre ale marilor personalitáti creatoare 

Niciodatá biblioteca ta nu e destul de bogatá . Chiar si la nivelul Autoelitei 
instárite, bine hránitá, bine transportatá, bine vándutá, se practicá imprumutul 
interbibliotecar si apar certuri regretabile cánd unele materiále interesante nu mai šunt 
returnate de cátre user sub diferite pretexte, adesea puerile. 

Cárti vechi si relativ ieftine mai gásesti la anticariate. Sau la pensionari. 

Cártile scoase periodic, adesea in paguba editurilor clasice si a calitátii, de 
periodice care practicá Luminarea Poporului (Cotidianul, Jurnalul National, 
Adevárul, Ziarul Financiar...), dacá nu le-ai procurat din chiosc, le poti imprumuta de 
pe la colegi si prieteni sau vecini, nefiind probabil mai citite pána la capat decát am 
constatat eu dupá 2007, studiind pe un esantion interesant/drágut, ecoul obsedantului 
tsunami publicitar privind Orbitor. Aripa dreaptá. 

Nu íti diminua volumul respirator al casei decát cu fondul de carte perena sau 
refolosibilá. Dacá locuiesti intr-un apartament populist, familiarizeazá-te cu regula cá 
ce membru achizitioneazá un obiect, trebuie sá arate ce alt obiect de acelasi volum 
duce la gunoi. Ce simti cá nu vei reciti niciodatá, nici tu, nici mostenitorii, cedeazá 
altuia. Din cánd in cánd, verificá exigent fondul de maculaturá si dvd-uri, depozitánd 
in debara ce e obosit moral sau a devenit incorect. Si, repet, cáti decimetri cubi noi 
cumperi, tot de acelasi volum sá te debarasezi! E greu, fiindcá čine are 6000 de cárti 
rar admite cá doar 1111 se recitesc! 

Muzicá ieftiná, pána si in formát MIDI, pe web cát cuprinde, pentru a clasifica 
vreo lucrare de care ai auzit. Cam cum suna. Oricum, se va recánta pe vreunul din 
miile de radiouri accesibile. Dar nu neglija riscul de a pierde revelatiile si iradiatiile. 

Nu te amági, muzica de fond e muzicá de baraj fatá de vecini si atát, cát íti faci 
temele sau lucrárile. A auzi cu adevárat ce-ti spun marii compozitori presupune tot 
atáta concentrare precát jocul de sah sau a rezolva teste de matematicá pentru bac. Nu 
poti face altceva in acelasi timp. 

Ideál este a asculta Liszt in interpretarea lui Liszt la Liszt la Weimar. 

Nu fi prea íncrezátor in integritatea cártii piratate internautic. Dacá esti 
amárát, si deobicei esti intr-o situatie mai rea decát crezi tu din lipsá de rivali, poartá- 
ti cu mándrie eminescianá zdrentele, ca la Blaj, unde a rásárit Soarele Románismului, 
si meri, dará, ca la bisericá, la biblioteca! 

Nu lasa pe altul sá-ti impuná Itinerariul Spirituál. Cum existá cárti utilitare 
pentru toate bolile, asa existá si pentru tainele sufletelor! Ci nimeni nu te poate 
intelege in unicitatea ta, nici mácar intrebuintánd instrumentář stiintific obiectiv 
nesimtit sau o epistemologie decentá, discretá, fárá subiect cunoscátor. 

Stiintele šunt tot o literatura cátá vřeme mondialá, investind exagerat in 
popcultura de consum de unicá folosintá kitsch, noi gorilienii nu šuntem in staré sá 
stápánim reactiile termonucleare, sá prelungim senescenta, sá clasificám 
microparticulele (care se comportá cu savantii ca niste corzi), sá improprietárim 



185 



maidanezii, sau sá construim o naveta spatialá de care sá nu facá un misto crunt 
extraterestrii. 

Imagineazá-ti oarecum douá nivele in spirála ADN cátre céva superior binisor 
homosapului, cátre un Dincolo de om, cátre un intermediar homonic spre Teologiile 
exprimate prin necuvinte: 



Literatura 


Stiinte 


Arte vizu ale 


Istorie 


Muzicá si Religie 


Filozofie si Religie 



CE SÁ MAI CAUT EU IN BIBLIOTECI sau MEDIATECI? - poate cá-mi 
obiectezi táios din comoditatea de a nu te rupe de PC-ul camerei tale de jeune fille, 
bazándu-te pe impresia cá nu esti ambitios, ci vrei doar sá devii o persoaná si atáta tot, 
un postač cinstit, respectat si de propunátoriu, si de subcomentatorii lui webistici. 

Pái tocmai ásta e ráspunsul! Nu te poti impune ca postač, dacá te documentezi 
numai dupe Google, unuia care se intoarce la argument documentándu-se tot dupe 
Google! Este evident cá nuuu poti obtine superioritatea in cámpul tactic decát printr-o 
strategie care sá-ti permitá ca artá operativá sá aduci in rázboiul retoric online anumite 
dáte din cárti rare, in cuvinte si mai rare, pentru a cáror deslusire, ca sá-ti dea replicá, 
adversarul trebuie sá umble si el la bibliotecá, dar ori e miezul noptii, ori n-are 
momentan timp, ori n-are permis permanent! Asa cá ai un ascendent serios! 

Problema tehnicá este atunci de know-how dacá se poate economic sá nu-ti 
procuri decát datele de care ai nevoie ca postač, nu si dáte de prisos, criteriul de 
performantá fiind sá nu citesti nicio carte de care n-ai nevoie in detrimentului timpului 
si resurselor ca sá te distrezi si sá-ti tráiesti viata ca un om intelectual bogat. 

Cum diversitatea tematicá pe forum este inepuizabilá, a definitiva ca guru si a 
inchide únor discipoli Lista de lecturi si tráiri utile formativ ca postač, e un abuz 
protocronist si o vanitate, e ca si cum ai construi numai din cárámizi, fárá otel si 
termopan, malluri culturale finite, cu biblioteci publice si sefi de sálá, inainte de a 
avea in RO tot atátia nutritionisti cáti maestri culinari sau antrenori culturali šunt. 

De aceea, criteriul e sá citesti nici prea mult, nici prea putin, adicá exact cam 
cátá culturá generála iti trebuie pentru ca sá devii suficient de competent sá-ti poti 
permite sá satisfaci un test italian ca si Codul da Vinci , sau cum e Codex alimentarius, 
anume testul PISA, bazat pe mobilarea mintii cu cát mai multe simboluri spirituále 
apotropaice, de bažin sau de itinerariu, in scopul de indepártare magicá a Ráului si a 
Ignorantei, cum se íntámplá acum, de pe carosabil, ca si a pericolului self-dárámárii 
legendarului turn inclinat exact cánd trece cu verticalitate sufletul táu, eliberat de 
hoitul egiptean ori tibetan, Rubiconul spirituál, adicá Sticksul cel fragil, pe sub el. 

Cea derulatá in jos, de esentá tare, Lista Pisaná de sugestii pentru Bazinul 
de Spiritualitate, propusá de propinatorul rentier Propinatiu, e doar o lista de cárti si 
tráiri mai tari, memorabile formativ, peak experiences adicá frenezii din Lista de 
nevoi a lui Maslow pentru románi, gánditá realist ca procurare fatá de nivelul de 
trai, mizánd mai mult pe nobletea lecturii si pe vechiul, prerevolutionarul fond de 
carte existent in bibliotecile noastre , adesea Carte Rusá de pe vremea Ocupatiei 
marxisté sovietice din anii Hiatusului. 

Orbul-gáinilor la cocosi e cá ei vád doar curva, nu si escroaca. Totdeauna 
postacului i se pare cá a combátut tot, dar el n-are timp sá penetreze toate desuurile 
textului. Destrábálarea celor tari in card nu ne aratá doar cá in interesul clasei noastre 



186 



exploatatoare nu-s nici Luminarea Poporului si nici mácar Emanciparea cadrelor 
didactice de sá citeascá ele cárti cu nemiluita (ca tráiri exotice nu-si permit), 
influentánd apoi in sensul trezirii la viatá civicá satori pe elevi, pe párinti si pe 
autoritátile. Escrocheria cea maře e necititul cártilor, fiindcá el genereazá 
dintotdeauna un fel de societate a nemiscárii, ca si cum am fi numai cártite adaptate la 
un gazon care nu prinde rádácini, escrocherie care trebuie sá fie neapárat evitatá dacá 
votám cu Mántuirea! La asta, trebuie sá časti ochii mari, insectivori, in subteraná. 

Aici creste pe dedesubt necontenit rolul hotárátor al postacului . care in 
reactiile si deflagratiile sále completeazá conjugat organic tot ce n-a spus sau mai 
degrabá nu a fost invoit sá spuná editorialistul/bloggerul si ii oferá el ostentativ dar 
penibil trimiteri la alte surse, multe din ele putánd fi lucrári de referintá obligatorii, de 
regulá din biblioteci inaccesibile online. 

Fiindcá nimeni altcineva nu va osteni intru aceastá igienizare. Uite, Profesorul 
§tiecarte a dat premiantei sále cea mai sincerá Lista de Cárti si Tráiri, verificate de el 
insusi personál, in ideea idealului cá supradotata va continua afará pe Eliade si 
Culianu la Opere, si totusi liceanca capabilá de uriase performante pe spirit a ales 
Academia de Politie sau de Informatii, cu rezerva de fortá si inteligenta cá dacá aplicá 
si ia o bursa, se va axa pe Economics, visánd si vizánd o pozitie de manager la o 
multinationalá . 

Dar nu orice postač poate indeplini cu succes acest serviciu dificil de moderare 
a editorialistului ca Sancho pe Don Quijote, ci numai cei ce au parcurs cu succes o 
Lista Pisaná, adicá o lista care sá satisfacá orice test Pisa pe spirit propus de un juriu 
exigent, inspirat eventual de coperta volumului 3 din Istoria Culturii si civilizatiei, 
1990, de-o fi el un conclav articulat si din gorilieni, reptilieni, maidanezieni de modá 
veche, pestilieni de centurá si pásárini de noapte. 

Mai mult incá, numai un postač de valoare el insusi poate concepe constient cá 
megaintelectualii Autoelitei au o řřagilitate ca de opera de artá: ei pot fi criticati, de 
regulá pentru optiunile strategice nu pentru jocul tactic fárá cusur, dar nu pot fi 
nimiciti, pentru cá la inceputurile post-Mooye ale Epocii Wash, ratándu-se 
Infřastructura Intelectualá si Emanciparea Cadrelor Didactice, noi n-avem cu čine sá-i 
inlocuim pe aceste unicate din functiile pentru care deontologia CEO secretá cere cá 
čine vrea schimbarea , mai intái sá spuná pe čine aduce in loc! Aceastá regulá de aur a 
muncii cu intelectualii institutionalizati poate scuti pe postaci de multe altercatii 
neprincipiale de parc-am fi la rectificarea bugetului. 

Practic, tocmai din cauza aparitiei expertilor si specialistilor de nisá la coltul 
de cotiturá critifictional, s-a mutat de pe strádá pe autostrázile informationale 
miscarea civicá la 2 iunie 1997, nefiind intotdeauna confirmatá speranta ratonului cá 
are de a face numai cu popándái prosti, rái si uráti, autoinvitati la rásárita sa. 

Postacii mai initiati in hidroterapie la bazinul spirituál ca si luna in Lacul 
Sfánta Ana, iluminatii itineranti care au parcurs cu succes la test Lista Pisaná 
personalizatá cu ochii dupá Inaana si dupá cárti bune, trebuie, in consecintá, sá se 
adapteze vremurilor noi nebune si sá inceteze a mai naviga singuratici, ca in 
premodernitatea iluministá, prin presa online ca dupá scufundarea Atlantidei, 
demoralizati de sentimentul tragicomic, indus de desantati, recrutati, racolati, 
infiltrati, admisi, renegati, zdrente, chibiti, suspecti si mancurti, al postrománismului. 
Postacii nostri de la Timpuri Noi au, vasázicá, datoria civicá sá-si comaseze leninist 
ca la colhoz sub lampa lui Hici mai multi laolaltá blogurile formánd muncitoreste ceea 



187 



ce s-ar putea numi o morula, compusá din mai multi contributori, numerele magice 
organic comunard fiind 8, 16, 32, eventual sub conducerea unui sef de morula . 

Asistám insá deja la momentul virotic in care morulele, adaptándu-se la 
complexitatea ceránd geniu obligát ca adaptare la mediu, se strofoacá sá deviná un 
intermediar mai virulent si mai percutant decát blogul sau chiar periodicul online. 
Specializarea de nisá, evident, nu va intárzia nici ea si vom beneficia curánd de 
grupári intelectuale si mai sofisticate in perspectiva Mántuirii Neamului, care vor 
binemerita de la patrie denumirea de blastulá. 

Acesta este un pas uriesesc spre o viatá nouá, important, hotárátor, pentru 
consolidarea democratiei organice, pentru ca postacul initiat, cult, capátá brusc, prin 
numár, aceeasi putere ca autoritate si influentá precát editorialistul . Si nu e prea 
obositor de přivit atent la trenduri ca sá observi ca deja, printr-o congregatie a sefilor 
de morule, vremea blastulatiei bazate pe specialisti, experti, consilieri si tehnocrati cu 
expertiza pe diferite domenii civice a si inmugurit deja, punánd intr-o crudá dificultate 
identitará si organizatoricá de acoperire atát presa centrála, cu televiziuni cu tot, cát si 
institutia sconcsului intern sau a popándáului desantat de cátre Dusmania optimista. 

Acum, de la Nistru pán' la Pisa, tot románul plánsu-mi-sa de liste de cárti si 
tráiri revelatorii vadit mult prea incárcate, prost structurate si inutile in viatá. 

Din motive umanitare, detest orice asemenea lista, repet si sensibilizez pe alti 
antrenori culturali cá niciun Itinerariu Spirituál nu trebuie sá ocupe intreg timpul liber 
al Ucenicului Neascultátor sau al Profesorului Stiecarte, deoarece profetiile šunt cá in 
curánd Filantropul Mizericordios va dota mediatecile cu itemi occidentali recenti . 

Orice abuz va fi aspru pedepsit. Iar vanitatea va fi ridiculizatá la o orá de várf. 

Nimeni nu trebuie sá-si propuná a lectura si čiti sau asculta nici mácar toate 
cártile care se gásesc intr-o anumitá zi la un moment dat in Librária Kretzulescu 
Humanitas ori la Cárturesti lángá Patria de sá trůniti bodygarzii cu un TIR dupá ele. 

Tocmai buimáceala nesimtitá la care conduce Kindle, oferind milioane si 
milioane de titluri de vechituri in genere expirate, este pilduitoare in regula reducerii 
la minim a Listei de cárti si pedefeuri bune, dupá parcurgerea cáreia devii cult si 
capabil sá promovezi cu verticalitate testul cu intrebári despre Campo Santo de la 
Pisa, íárá sá se prábuseascá turnul cu vamesi tocmai pe tine. 

Important e sá-ti selectezi, dupá cum simti tu cá ti se potrivesc, cáteva 
colectii personalizate din aceste meniuri de cárti si tráiri propuse si, 
parcurgándu-le cu atentie/sfintenie pána la capat, sá íti dezvolti frenetic 
abilitatea de a putea detecta, imediat ce lecturezi un articol online, valoarea 
intelectualá a propunátorului, are sau n-are, desi mai tot publicistul munceste ca 
universitar, si mai presus de toate sá-ti ascuti vigilenta dača este editorialistul un 
bun román sau, dimpotrivá, un mancurt renegat desantat recent de Dusmania. 

Corect este sá propui chiar tu, ca postač, lista prioritátilor tale altor postaci si, 
din páruiala forumistá ce va urma intotdeauna, abia atunci vei putea realiza cum era 
mai bine, in ce ordine si ce anume tráiri spirituále sá le listezi si sá le parcurgi! 

A accesa absolut tot ce s-a publicat la noi in librárii, intre douá tárguri 
Romexpo, de cátre importatorii de carte este o facilitate bananierá pe care numai 
occidentalizarea Bibliotecii Nationale o va putea asigura postcolonialist. 

Totusi, dacá ai emigrat de-aici, scápánd de potentati sau de slugile lor 
intelectuale, si ai acces la alte biblioteci gigantice, de n ori cát ale bucurestenilor, 
merita incercate si Ustele locale de prioritáti , mai actualizate, dar la raftul cu 
bestselleruri, cum zicea junimii si Eugěne Ionesco, sá NU te duci cu rucsacul. 



188 



Fiestecare, cetátean sau cetáteaná, isi rezerva in stráinátate, ca si no i aici, 
propriul pian de lecturi in viatá, care e ca si planurile de fericire pe acest pámánt. 

Fiecare generatiune trebuie sá-§i insuseascá, spre a deveni altceva decát o 
cireadá, o turmá sau un musuroi, Lista ei Pisaná, un minim al cártilor de culturá din 
Itinerariul Spirituál sau din Bazinul de Spiritualitate, o schéma redusá 10% dintr-o 
ofertá de 1001 cárti si tráiri initiatice , pe care má simt bazat numai pe citit pentru ca 
soarta si destinul imi dovedesc ca tráirile imi šunt oricum zgáriate pe sticla 
inconsistentei vremurilor de diamantul vietii mele dupá cum mi-a fost ursita. 

Lista lui Propinatiu. BAZINUL DE SPIRITUALITATE 
AL CELOR 1001 FRENEZII DEZIRABILE 

intru un prim itinerariu spirituál de 100 

Lista celor 100 de cárti si tráiri obligatorii pentru postačí, incepáturá la 
Itinerariul Spirituál al postacului román profesionist , nu e bine sá ti-o dea nimeni, ci 
precum Prometeu focul, asa si tu trebuie s-o fuň de la mai multi. Toate miturile 
formeazá astfel de cleptocratii spirituále fiindcá donorul poate manipula chiar si fárá 
sá si-o propuná, iar acceptorul nu se cunoaste pe sine inainte de a čiti cárti serioase. 

Lista lui Propinatiu este incifratá aici sub o forma implicitá , in sensul cá 
poate fi ghicitá , cam cum ar aráta intocmitá de el numai pentru tine, si combátutá, 
eventual imbunátátitá moral pe calea divinatiei si actualizatá, multi učenici din 
catacombele subteranei blestemánd cá dezvelirea si publicarea tainei ei sacre esoterice 
i-ar lasa descoperiti, neprotejati fatá de alti postaci din RO si DRO, interesati sá se 
perfectioneze, unii din Xenia, nu putini desantati de-ai Dusmaniei si, dupá anumite 
Semne, cátiva rátácitori páná-n smogul de azi desprinsi din senina si clara Antichitate. 

Important e sá stii cá s-a deschis bazinul, cá existá 1001 frenezii spirituále, 
dintre care plácerea ta e sá alegi pe přimele 100 si sá le consumi cu lácomie, sá ai 
poftá fiind si singura satisfactie pe pámánt a postacului mai amárát, dobándind aici cát 
timp ne plátim datoriile. Cáci rezultá din acest nárav, eroic si totusi electoral selectiv, 
al alegerii, cá practici antrenándu-te ca postač un exercitiu axiologic de a vota durabil 
si sustenabil, propus inpestera lui Zamolxe ca marcá a superioritátii aristocratice pe 
spirit fatá de editorialist (si de Stápánul acestuia), chiar dacá-i nu nechezol, ci un 
celestin seismectual/megaintelectual. Si cum Epoca Wash au náboit ca un tsunami 
nesimtit peste Epoca Mooye, nu mai e timp de visat itinerariul, ci numai sá si-1 
completeze ca foaie de parcurs toti care nostalgeste, dupá cum si-1 poate personaliza 
fiestecare, selectándu-si item cu item de valoare adáugatá esentei omului din 
subteraná, ca subcomentator webistic {Notes from the Underground), cam tot ce-i 
trebuie la minimul moral, ca la mail, din mai jos anexata numai pentru románi, in 
particular pentru buni románi , ofertá de titluri obligatorii, suplimentare sau facultative. 

Bazinul de Spiritualitate al celor 1001 frenezii dezirabile 
E Literatura 

Mihai Eminescu - Poezii (Editia D. Murárasu) 

Próza literará (Editia E. Simion) 

Opere I, II, III, VIII-XIII, XV (Editia Perpessicius, unde se vede cá si 
ciornele erau natural geniale) 
http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html 



189 



George Cálinescu - Viata lui Mihai Eminescu 
Opera lui Mihai Eminescu 

Istoria literaturii románe de la origini pánů in prezent 
Viata lui Ion Creangá 

Vasile Alecsandri - Poezii poporale. Baladě (Cántice bátránesti) 

Ion Creangá - Amintiri din copilárie. Povésti. Povestiri 

Ioan Slavíci -Amintiri 

Lumea prin care am trecut 

Jean Defradas - Literatura eliná 

Eugen Cizek - Istoria literaturii latine 

Michel Prigent - Histoire de la France littéraire 

Pierre Labracherie - La Vie quotidienne de la bohéme littéraire au XlXé siécle 

(Parisul literar in veacul al XlX-lea) 

Pierre de Boisdeffre - O istorie vie a literaturii franceze de azi 

Adolphus William Ward - The Cambridge History of English and American 

Literatuře 

Serge Fauchereau - Introducere in poezia americaná moderna 

Richarda Huch - Romantismul german 

Hertha Perez - Antologia poeziei romantice germane 

Dan Grigorescu - Istoria unei generatii pierdute: Expresionistii 

Fritz Martini - Istoria literaturii germane 

Francesco de Sanctis - Storia della letteratura italiana 

Francisco Rico - Historia y crítica de la literatura espaňola 

Efim Etkind, Georges Nivat, Ilya Serman,Vittorio Strada - Histoire de la 

littérature russe 

Arthur Anthony MacDonell - A History ofSanskrit Literatuře 

Octavian Simu - Dictionar de literatura japonezá 

The Cambridge History of Arábie Literatuře 

The Cambridge History of Afričan and Caribbean Literatuře 

Ovidiu Drimba - Istoria culturii si civilizatiei (13 vol.) 
Istoria literaturii universale (2 vol.) 

A.E. Baconsky - Panorama poeziei universale contemporane 
Meridiane 
Biserica Neagrá (román) 

Stefan Augustin Doinas - Atlas de sunete fundamentale 

Petre Stoica - Róza vánturilor. Poemě din lirica secolului XX 

Nicolae Manolescu - Poezia romána moderna de la George Bacovia la Emil 

Botta. Antologie 

Zahu Pana - Poezii din inchisori 

Laurentiu Ulici - Nobel contra Nobel 

O mie si una de poezii románesti 
*** Constelatia lirei. Antologia poetilor din R.S.S. Moldoveneascá 



190 



Dumitru Crudu - Noua poezie basarabeaná (antologie) 

Alexandru Musina - Antologia poeziei generatiei '80 

Dumitru Chioaru - Noua poezie nouá. O antologie a poeziei románe 

postmoderně 

Tudor Vianu - Arta prozatorilor románi 
Idealul clasic al omului 

Epopeea lui Ghilgames 

Homer -Iliada 
Odiseea 

Panciatantra 

Esopia + Arnolt Bronnen - Esop 

Publius Ovidius Naso - Ars amandi 
Longos - Daphnis si Chloe 

Poemele epice ale Evului Mediu. Cántecul lui Roland - Tristan - Cántecul 
Cidului - Perceval 

Dante - Vita nuova 

Divina Commedia 
http://dante.ilt.columbia.edu 

Francesco Petrarca - Cantonierul 

Giovanni Boccaccio - // Decamerone 

Niccoló Machiavelli - // Principe 

Erasmus din Rotterdam - Elogiul Nebuniei sau Cuvántare spre Lauda Prostiei 

1001 de nopti 

http://www.wollamshram.ca/1001/index.htm 

Francois Rabelais - Gargantua si Pantagruel 

Marcus Aurelius - Meditationes (Cátre sine) 
Michel de Montaigne - Essais 
La Rochefaucauld - Maximes 

Cervantes - Don Quijote de la Mancha 
http://bib.cervantesvirtual.com/bib_autor/Cervantes/o_completas.shtml 

Shakespeare - Hamlet 
Sonete 

Romeo si Julieta 
Regele Lear 
Macbeth 



191 



Othello 

Timon din Atena 

Negutátorul din Venetia 

Furtuna 
Charles Lamb, Mary Lamb - Talesfrom Shakespeare 
http://www.opensourceshakespeare.org/ 

Jonathan Swift - Gulliveťs Travels 

& A Modest Proposal for Preventing the Children of Poor People in 
Ireland From Being a Burden to Their Parents or Country, and for Making 
Them Beneficial to the Public 

Johann Wolfgang Goethe - Faust 

Poeziile 

Suferintele tánárului Werther 

Poezie si adevár 
Johann Peter Eckermann - Convorbiri cu Goethe in ultimii ani ai vietii sále 
Friedrich Gundolf - Goethe 

Louis de Rouvroy, duc de Saint-Simon - Mémoires (éd. Boislile, 43 volumes) 
http://rouvroy.medusis.com/infos/tomes.htm] 

Voltaire - Zadig 
Candid 

Giacomo Girolamo Casanova - Histoire de ma vie 

Donatien Alphonse Francois, marquis de Sade - Justine ou les Malheurs de la 

vertu 

Leopold von Sacher-Masoch - La Vénus a lafourrure 

Henry Fielding - Tom Jones 

Nikolai Vasilievici Gogol - Šuflete moarte 

Ivan Alexandrovici Goncearov - Oblomov 

Lev Nikolaevici Tolstoi - Rázboi si páce 
Anna Karenina 
Invierea 

Feodor Mihailovici Dostoievski - Crimá si pedeapsá 
Démonii 

Fratii Karamazov 
Omul din subteraná 
Eternul sot 

Aleksandr Soljenitin - Arhipelagul Gulag 
Primul cerc 

Pavilionul cancerosilor 
Stejarul si vitelul 



192 



Roata rosie 
http://solzhenitsyn.ru 

Varlam §alamov - Povestiri din Kolima 
http://shalamov.ru/en/ 

Rámáyana 

Mahábhárata 

Luo Guanzhong - Histoire des Trois royaumes 

Sni Nai'an - Au bord de 1'eau 

U Ceng-en - Cálátorie spre soare-apune 

Cao Xueqin - Visul din Pavilionul Rosu 

Wu Jingzi - Intámplári din lumea cárturarilor 

Murasaki Shikibu - Genji monogatari 

Iasunari Kawabata - Zboř de pásári albe (Sembazuru) 

James Clavel - Shogun 

Leopold Sédar Senghor - Anthologie de la nouvelle poesie negre et malgache 

Jean-Jacques Rousseau - Confesiuni 

Honoré de Balzac - La Comédie humaine 

Charles Baudelaire - Florile Ráului 
http://baudelaire.litteratura.com 
Gustav Flaubert - Doamna Bovary 
Educatia sentimentalá 

Novalis - Hymnen an die Nacht 
Emily Dickinson - Poems 
Georg Trakl - Dichtungen und Briefe 
Serghei Esenin - Omul Negru 
César Vallejo - Los heraldos negros 

Marcel Proust - In cáutarea timpului pierdut 
http://www.page2007.com/news/proust 

Joris-Karl Huysmans —A rebours 
André Gide - Les Nourritures terrestres 
Louis-Ferdinand Céline - Voyage au bout de la nuit 
Marguerite Yourcenar - Memoriile lui Hadrian 

Albert Camus - Mitul lui Sisif 
Stráinul 
Ciuma 

Giovanni Papini - Un uomofinito 

Julius Evola - Metafisica del sesso 

Césare Pavese - Meseria de a trái 

Giuseppe Tomasi di Lampedusa - // Gattopardo 



193 



Franz Kafka - Metamorfoza 
Scrisoarea cátre tata 
Castelul 
Procesu! 
Jurnal 

Robert Musil - Omul fárá insusiri 

Thomas Mann - Muntele vrájit 
Nuvele 
Doctor Faustus 

Herman Broch - Moartea lui Vergiliu 

Giinter Grass 

Danziger Trilogie: Die Blechtrommel, Katz und Maus, Hundejahre 
Im Krebsgang 

Virginia Woolf - Sprefar 
Valurile 
Orlando 

James Joyce - Ulysses 

George Orwell - Ferma animalelor 
1984 

Samuel Beckett - Asteptándu-l pe Godot 

Eugěne Ionesco - Rinocerii 

Marie- France Ionesco - Portretul scriitorului in secol. Eugěne Ionesco 1909- 

1994 

Monica Lovinescu - Unde scurte 
Virgil Ierunca - Románeste 

£: Literatura románá: Lucian Blaga, George Bacovia, Ion Barbu, Tudor 
Arghezi, Nicolae Labis, Nichita Stánescu (11 elegii, Noduri si semne), Ioan 
Alexandru (Imnele Bucuriei), Marin Sorescu (La Lilieci), Cezar Ivánescu (La 
Baaad), Ana Blandiana (Octombrie, noiembrie, decembrie), A. E. Baconsky 
(Corabia lui Sebastian Brandi), Adrian Páunescu, Grigore Vieru, Ion Stratan. 
Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu (Ion, Ráscoala, Pádurea spánzuratilor, 
Jurnal), Mateiu Caragiale, Mihail Sadoveanu, C. Steré (In preajma revolutiei, 
8 vol.), Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Gib Miháescu (La 
Grandiflora, Rusoaica), Max Blecher, Marin Předa (Morometii, Delirul, Cel 
mai iubit dintre pámántení), Ion Drutá (Clopotnita), Eugen Barbu 
(Principele), Nicolae Breban (Bunavestire), Norman Manea, Augustin Buzura 
(Orgolii), Octavian Paler (Viata pe un peron), Radu Mareš (Caii sálbatici), I. 



194 



D. Sírbu (Soarecele B), Mircea Cártárescu (Orbitor), Alexandru Vakulovski 
(Pizdet). 

*** Dictionarul General al Literaturu Romane (7 vol.) 

Zigu Ornea - Junimea si Junimismul 
Sámánátorismul 

Traditionalism si modernitate in deceniul al treilea 
Anii treizeci. Extrema dreaptá románeascá 

Marin Mincu - Avangarda literará románeascá 

Ov. S. Crohmálniceanu — Literatura románá intre cele douá rázboaie 
mondiale (3 vol.) 

Eugen Negrici - Literatura románá sub comunism (Próza; Poezia) 

Eugen Simion - Scriitori románi de azi (4 vol.) 

Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Cráciun - 
Experimentul literar románesc postbelic 

Mihai Cimpoi - O istorie deschisá a literaturii románe din Basarabia 

Nicolae Manolescu - Istoria criticá a literaturii románe 

Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sašu - Dictionarul Scriitorilor 
Románi (4 vol.) 

Florin Manolescu - Enciclopedia exilului literar románesc: 1945-1989 

E: Poezie universalá: Poezia africaná, Poezia amerindienilor, Poezia 
polinezianá, Kalidasa, Li Tai-pe (Li Po/Li Bai), Du Fu, Tagore, Khalil Gibran, 
Omar Khayam, Saadi, Bashó, Pindar, Sapho, Vergiliu, Horatiu, Ovidiu, 
Villon, Góngora, Leopardi, Schiller, Hólderlin, Heine, Byron, Puskin, Hugo, 
Whitman, Mallarmé, Rimbaud, Verlaine, Lautréamont, Ruben Darío, Rilke, 
Apollinaire, Lorca (si alti spanioli), Pessoa, Ezra Pound, Robert Frost, Carl 
Sandburg, T. S. Eliot, Kavafis (si alti greci), Else Lasker-Schuler, Anna 
Ahmatova, Ossip Mandelstam, Paul Celan, Saint-John Perse, Allen Ginsberg. 

£: Marea prozá: Petronius (Satyricon), Apuleius (Asinus aureus), 
Demostene, Cicero, Bossuet, Racine, Corneille, Moliěre, Stendhal, Dumas 
(Cei trei muschetari), Dumas-fiul (Dáma cu camelii), Maupassant, Zola, Jules 
Verne, Laurence Sterne (Tristam Shandy), Thackery, Dickens, Wilde, Jack 
London, Galsworthy, Dreiser (Sister Carrie), Cehov, Gorki (Viata lui Klim 
Samghirí), Solohov (Pe Donul linistit), Bulgakov (Maestrul si Margareta), 
Pasternak (Doctor Jivago), Fadeev (Tánára Garda), Vasili Grossman (Cer si 
destin), Aleksandr Zinoviev (Homo sovieticus), André Malraux, Francois 
Mauriac, Hermann Hesse (Das Glasperlenspiel), Alfred Doblin (Berlin 
Alexanderplatz), Elias Canetti (Orbirea + Masse und Machť), Edgar Allan 
Poe, Kipling, Hemingway, Margaret Mitchell, Henry James, Henry Miller 
(Sexus), Malcolm Lowry (Under the Volcan), William Faulkner (The Sound 
and the Fůry, The Hamlet, The Bear), Georges Perec (La Vie mode ďemploi), 
Alain Robbe-Grillet, Borges, Gabriel García Márquez, Ernesto Sabato (Sobre 
héroes y tumbas, Abaddón el exterminador), Erico Veríssimo (Incidente em 
Antares, O Tempo e o Vento), Julio Cortázar, Adolfo Bioy Casares, Mario 
Vargas Llosa, Leopold Sédar Senghor, Chinua Achebe, Wole Soyinka, Naguib 
Mahfouz, J. R. R. Tolkien (The Lord of the Rings), Frank Herbert (Duně), 
William Gibson (Neuromancer), Thomas Pynchon, Orhan Pamuk (My Name 
is Red), Herta Miiller (Der Fuchs war damals schon der Jáger, Herztier). 



195 



E: Marea criticá + eseuri: Nicolas Boileau, Diderot, Sainte-Beuve, Emile 
Faguet, Emerson, Wilhelm Dilthey, Francesco de Sanctis, Benedetto Croce, 
Hermann Graf Keyserling, Miguel de Unamuno, José Ortega y Gasset, 
Giovanni Papini, Antonio Gramsci, Paul Valéry, Julien Benda - La Trahison 
des Clercs, Axel Munthe - Cartea de la San Michele, Ilya Ehrenburg - 
Oameni, ani, viata; Ráth-Végh István - Istoria culturalá a prostiei 
omenesti/Az emberi butaság kultúrtórténete, René Wellek, Austin Warren - 
Theory of Literatuře; Erich Auerbach - Mimesis: The Representation of 
Reality in Western Literatuře; Albert Béguin - LAme romantique et le révě; 
R.-M. Albérěs - Histoire du román moderně; Hugo Friedrich - Die Struktur 
der modernen Lyrik; Marcel Raymond — De la Baudelaire la suprarealism; 
Waine C. Booth - Retorica romanului; Northrop Frye - Anatomy of Criticism; 
Mihail Bahtin, Gérard Genette, Roland Barthes, Julia Kristeva, Tzvetan 
Todorov - Introduction a la littérature fantastique, Maurice Blanchot, Jacques 
Derrida, Jean Baudrillard, Seymour Menton - Historia verdadera del realismo 
mágico; Jean- Francois Lyotard - The Postmodern Condition; Umberto Eco; 
Harold Bloom - The Western Canon: The Books and School of the Ages; 
Adrian Marino - Biografia ideii de literatura. 

£ Arte vizuale 

Mihail Alpatov - Istoria artei 

Elie Faure - Istoria artei 

Ernst Gombrich - The Story ofArt 

Constantin Prut - Dictionar e artá moderna si contemporaná 

Vasile Drágut, Vasile Florea - Arta Románeascá 

Ionel Jianu — Constantin Bráncusi 

Petre Pandrea - Bráncusi. Amintiri si exegeze 

Romain Rolland - Viata lui Michelangelo 

John Rewald - Istoria impresionismului 
Postimpresionismul 

Henri Perruchot - Viata lui Van Gogh 
Viata lui Gauguin 
Viata lui Cézanne 
Viata lui Toulouse-Lautrec 

Vincent van Gogh - Scrisori 

Irving Stone - Agónie si extaz (Michelangelo) 
Bucuria vietii (Van Gogh) 

£: Albumele altor mari pictori, sculptori sau arhitecti: 

Bosch, Botticelli, Rafael, Leonardo, Bernini, Rembrandt, Breugel, Hokusai, 
Vermeer, Goya, Delacroix, Daumier, Monet, Renoir, Bourdelle, Rodin, 
Barlach, Giacometti, Ensor, Munch, Kirchner, Picasso, Matisse, Modigliani, 
Dali, Rouault, Kandinsky, Mondrian, Grigorescu, Andreescu, Luchian, 
Petrascu, Sirato, Steriadi, Tonitza, Iser, Pallady, Lóvendal, Paciurea, Baba, 



196 



Brauner, Tuculescu; Vitruvius, Andrea Palladio, Walter Gropius, Le 
Corbusier, Antoni Gaudí, Frank Lloyd Wright, Mies van der Rohe, Alvar 
Aalto, Oscar Niemeyer, Renzo Piano, J0rn Utzon, Kenzo Tange, Hiroshi Hara, 
Toyo Ito, Jean Nouvel, Santiago Calatrava. 

£ Filme de Artá 

Fritz Lang - Metropolis 
Charles Chaplin - Modem Times 
Victor Fleming - Pe aripile vántului 
Akira Kurosawa - Rashomon 
Luchino Visconti - Ghepardul 
Aleksandr Zarki - Anna Karenina 
Carol Reed - The Agony and the Ecstasy 
Franco Zeffirelli - Usus din Nazareth 

Romeo si Julieta 
Peter Brook - The Mahabharata 
Bernardo Bertolucci - Wultimo imperatore 
Federico Fellini - La Dolce Vita 
Michelangelo Antonioni - Blow-Up 
Luis Bunuel - Viridiana 

Farmecul discret al burgheziei 
Anatol Lit vak - Vá pláce Brahms? 
Kon Ichikawa - The Makioka Sisters 
Andrzej Wajda - Cronica adolescentei 

Omul de marmurá + Omul defier 
Gheorghi Senghelaia - Muntii albastri 
Tenghiz Abuladze - Cáinta 
Mircea Daneliuc - Glissando 

Lucian Pintilie - De ce trag clopotele, Miticá? (Lasá-i sá moará prosti!) 
Emil Loteanu - Poienile Rosii 

Paul Barba-Negra - Architecture et Géographie sacrées, du tourisme au 
pélerinage 

Teatru memorabil 

Lucian Pintilie - Revizorul 
Dinu Cernescu - Hamlet 
Liviu Ciulei - Furtuna 
Silviu Purcárete - Danaidele 
Andrei Serban - Trilogia anticá 
Gábor Tompa - Asteptándu-l pe Godot 

2 MUZICA (minimal) 

Romain Rolland - Beethoven 
Goethe si Bethoven 
Beethoven. Marile epoci creatoare: 
De la Eroica la Appassionata 
Cántecul invierii (Missa Solemnis si ultimele sonate) 



197 



Catedrala intreruptá 

(Simfonia a IX-a 
Ultimele cvartete 
Finita Comoedia) 

Ludwig van Beethoven - Missa Solemnis 
Simfoniile 3, 5, 6, 7, 9 
Sonatele - pian, vioará, violoncel 
Cvartetele 7, 10, 15 
Triplul Concert 

[Nota bene. Numárul revelatiilor la un concert din muzicá de Bach, Haendel, 
Mozart, Beethoven, Schubert creste convenabil, dupá cum te adáncesti in muzicá, 
astfel incát tocmai de la acest potentiometru spirituál se regleazá de sá ne iasá exact 
1001 de itemi frenetici la Bazinul de Spiritualitate, ca si cum ai dispune oricánd de un 
samadhi tank, de acea imponderabilitate necesará in terapiile postmoderně pentru 
usurarea sufletului prin insási plutirea in iezerul cu endorfine.] 

Johann Sebastian Bach — Clavecinul bine temperat, Caietul 1 
Toccata si fuga in re minor 
Passacaglia in do minor 
Concertul pentru douá viori Stradivarius 
Concertele Brandenburgice 
Matthaeus Passion 

Gustav Mahler - Simfoniile 1, 3, 5, 9 

George Enescu - Rapsodiile románe 

Sonáta 3 pt vioará, in caracter popular románesc 
Sonáta 1 pt violoncel 
Oedip, Vox Maris 

Paul Constantinescu 

Patimile si Invierea Domnului, oratoriu bizantin de Pasti 
Nasterea Domnului, oratoriu bizantin de Cráciun 

Wolfgang Amadeus Mozart - Simfoniile 40, 41 
Concertele pt. pian 20, 21 
Concertele pt. vioará 3, 5 
Concertul pentru flaut, harpá si orchestra 
Marea Missá in Do minor 
Requiem 

Georg Friedrich Haendel - Messiah 
Muzicá apelor 

Franz Schubert - Simfonia 8 Neterminata 
Sonáta Arpeggione 
Cvartete: Moartea si fáta, Rosamunda 
Cvintete: Pástrávul; Cvintetul cu douá violoncele op. 163 



198 



Trio: op. 99 si op. 100 

Franz Liszt - Via Crucis 

Rapsodia ungará nr. 2 
Rapsodia románá 
Poemul simfonic Preludiile 

Carl Orff 

Carmina burana 
Trionfo di Afrodite 

George Bálan - Muzica si lumea ideilor 
Meditatii beethoveniene 
Misterul Bach 
Inspirierte Musikhórer 

Ioana Steíanescu - O istorie a muzicii universale 
Dumitru Bughici - Dictionar de formě si genuri muzicale 

Charles Rosen - The Classical Style 
Sonáta Forms 
The Romantic Generation 

E: Compozitori inconfundabili: Vivaldi, Schumann, Berlioz, Chopin, 
Mendelssohn-Bartholdy, Ceaikovski, Brahms, Verdi, Wagner, Debussy, 
Rahmaninov, Satie 

Z: §tiinte (de urmárit la zi) 

http://scientia.ro 

http://www.popsci.com 

http://www.sciencemag.org 

http://www.science-et-vie.com 

http://www.larecherche.fr 

http://www.madrimasd.org 

http://www.nature.com 

http://spektrum.de 

http://sciencefocus.com 

http://www.newscientist.com 

http://www.fr ance5 .fr 

http://www.sciam.com 

A. Hellemans, B. Bunch - Istoria descoperirilor stiintifice 
Isaac Newton -Principiile matematice ale filozofiei naturale 
Richard P. Feynman - Lectures on Physics 
George Gamow —30 de ani care au zguduit fizica 

Biograf ia fizicii 
Albert Einstein - Cum vád eu lumea 
Boris G. Kuznetov - De la Galilei la Einstein 

Albert Einstein 
Steven Weinberg - Přimele trei minuté ale Universului 
Simon Singh - Big Bang. Originea Universului 



199 



Paul Davies — Ultimele trei minuté. Ipoteze privind soarta Universului 
Stephen Hawking, Leonard Mlodinow - A Briefer History of Time, 2005 
Brian Green - The Elegant Universe 

Charles Darwin - Evolutia speciilor + Originea omului si selectia sexualá 

http://darwin-online.org.uk/ 

Richard Leakey - Originea omului 

Jane Goodall - Through A Window: Thirty Years with the Chimpanzees of 

Gombe 

Richard W. Wrangham - Chimpanzee cultures 

Frans de Waal - Chimpanzee politics 

Alain Danielou - Uérotisme divinisé 

Michel Foucault - Histoire de la folie a 1'áge classique. Folie et déraison 

Histoire de la sexualitě (3 vol.) 
Konrád Lorenz - Das sogenannte Bose. Zur Naturgeschichte der Aggression 

Cele opt pácate capitale ale omenirii civilizate 

Sigmund Freud - Interpretarea viselor 

Introducere in psihanalizá 

Prelegeri de psihamalizá 

Psihopatologia vietii cotidiene (dupá care vei čiti totul in nemteste, 

precum la Nietzsche) 
Alfred Adler - Practica si teoria psihologiei individuale 
Carl Gustav Jung - Tipuri psihologice 

Nicolae Márgineanu - Conditia umaná 

Abraham Maslow - Motivation and Personality 
Religions, Values and Peak-experiences 
William James - The Varieties of Religious Experience 

Carl Philipp Gottfried von Clausewitz - Despre Rázboi 

Paul Keres - Teoria deschiderilor ín sah [unde cetind in Semnele maestrului 

sáu, postacul incepátoriu se convinge ca o deschidere páguboasá e ca o 

tinereatá de rátá, ratatá la deruta pe apá, neavándu niciun Itinerariu Spirituál] 

V.N. Panov — 300 partide alese ale luiAlehin 

Tadeusz Kotarbinski - Tratat despre lucrul binefácut 

Hans Selye - De la vis la descoperire 

Thomas Kuhn - Structura revolutiilor stiintifice 

Edward S. Herman, Noam Chomsky 

Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media 

Alan D. Sokal - Transgressing the Boundaries: Towards a Transformative 

Hermeneutics of Quantum Gravity 

http://www.physics.nyu.edu/faculty/sokal/transgress_v2/transgress_v2_singlefile.html 

Z Istorie, Culturá, Civilizatie 

André Bonnard - Civilizatia greacá (3 vol.) 



200 



Theodor Mommsen - Istoria romaná (4 vol.) 

Herodot - Istorii 

Thucydide - Rázboiul peloponeziac 
Polybios - Istorii 
Plutarh - Vietile paralele 
Titus Livius - Ab Urbe Condita 
Dio Cassius - Istoria romaná 
Suetonius - Vietile celor doisprezece cezari 
Tacitus - Istorii 
Anale 

Edward Gibbon - The History of the Decline and Fall of the Roman Empire 
Lucien Musset - Les invasions: les vagues germanique 

Les invasions. Le second assaut contre VEurope Chrétienne 
(VII-XI siecle) 

Charles Diehl - Figuri bizantine 

D. Sourdel, J. Sourdel Thomine - Civilizatia Islamului clasic 

André Vauchez - La spiritualitě du Moyen Age occidental 

Jakob Burckhardt - Cultura Renasterii ín Italia 

Andrei Otetea - Renasterea si Reforma 

Giorgio Vasari - Vité de' piú eccellenti pittori, scultori e architettori italiani, 

da Cimabue insino a ' tempi nostri 

Chaunu Pierre - Civilizatia Europei clasice 
Edgar Papu - Barocul ca tip de existentá 
Hazard Paul - Secolul luminilor 
Marcel Brion - LAllemagne romantique 



Jean-Clément Martin - La Révolution frangaise 

Francois Furet, Mona Ozouf - Dictionnaire critique de la Révolution frangaise 
André Castelot - Bonaparte 
Napoleon 

Edmund Burke - Reflections on the Révolution in France 

Alexis de Tocqueville - De la démocratie en Amérique 

Max Weber - Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus 

José Ortega y Gasset — La rebelión de las masas 

Serge Tchakhotine - Le Viol desfoules par la propagandě politique 

Ernst Nolte - Der europdische Burgerkrieg 1917-1945. Nationalsozialismus 

und Bolschewismus 

Robert Conquest - La Grande Terreur: les purges staliniennes des années 30 

Raul Hilberg - The Destruction of the European Jews 

Jorge Semprún - Le Grand Voyage 



201 



Alain Besancon - Le Malheur du siécle: sur le communisme, le nazisme et 
Vunicité de la Shoah 

Harry Wu - Laogai: The Chinese Gulag 

Jean-Luc Doménách - Chině: Uarchipel oublié 

Ben Kiernan - The Pol Pot Regime: Race, Power and Genocidě in Cambodia 

under the Khmer Rouge, 1975-1979 

Stéphane Courtois - Le Livre noir du communisme. Crimes, terreur, 

répression 

Marx, Engels, Lenin, Stalin, Mao, Kim Ir Sen, Fidel Castro, Pol Pot - Lozinci 

Raymond Aron - UOppium des intellectuels 

André Glucksmann - La Cuisiniěre et le Mangeur ďHommes - Réflexions sur 

VEtat, le marxisme et les camps de concentration 

Francoise Thom - La Langue de bois 

Simon Leys - Les Habits neufs du president Mao. Chronique de la Révolution 

culturelle (v. Essais sur la Chině) 

Jean-Philippe Béja, Michel Bonnin, Alain Peyraube - Le tremblement de terre 

de Pékin, (Manifestations de la pláce Tiaiťanmen) 

Liu Xiaobo - La Philosophie du Porc et autres essais 

Francis Fukuyama - Our Posthuman Future: Consequences of the 

Biotechnology Révolution 

Mircea Malita - Zece mii de culturi, o singurá civilizatie + Zidul si iedera 

Doina Růsti - Enciclopedia culturii umaniste pentru oamenii grábiti 

Sorin Párvu - Dictionar de postmodernism: Monografii si corespondente 

tematice 

Cronicarii moldoveni si munteni 

Scoala Ardeleaná 

Dinicu Golescu - Insemnare a cálátoriei mele 

Alecu Russo - Cántarea Romániei 

Nicolae Bálcescu - Románii supt Mihai-Voievod Viteazul 

Mersul revolutiei in istoria románilor 

Ion Ghica - Scrisori cátre Vasile Alecsandri 

Eusebiu Camilar - Povestiri eroice 

Ion Nistor - Istoria Bucovinei 

Ion Drágusanul - Márturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean 

Zamfir Arbore - Basarabia in secolul al XlX-lea 

Iurie Colesnic - Basarabia necunoscutá, vol. I- VIII 

Titu Maiorescu - Critice 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Neoiobágia 

Garabet Ibráileanu - Spiritul critic in cultura románeascá 

Eugen Lovinescu - Istoria civilizatiei románe moderně 

Stefan Zeletin - Burghezia románá: originea si rolul ei istorie 

Iordan Chimet - Dreptul la memorie (4 vol.) 

Mite Kremnitz - Regele Carol al Romániei 



202 



Hannah Pakula - Ultima Romanticá (The Last Romantici A Biography of 

Queen Marie of Roumania) 

Guy Gauthier - Missy. Regina Romániei 

Maria, Regina Romániei - Povestea vietii mele 

Principesa Ileana - Tráiesc din nou 

Nicolae Iorga - Cugetári 

Oameni caři aufost 
O viatá de om asa cum afost 
Sfaturi pe intunerec 
Istoria Románilor, vol. I-X 

Henry de Montherlant - Chantfuněbre pour les morts de Verdun 

Vasile Párvan - Memoriále 

Constantin Kiritescu - Istoria rázboiului pentru intregirea Romániei (1916- 

1919) 

Adrian Pandea, Ion Pavelescu, Eftimie Ardeleanu - Románii la Stalingrad 

Gheorghe Brátianu - O enigmá si un miracol istoric: poporul román 

Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei 
Alexandru Vlahutá - Románia pitoreascá 
Calistrat Hogas - Pe drumuri de munte 
George Válsan - Frumusetea pámántului románesc 
Geo Bogza - Tári de piatrá, defoc si depámánt 

Paul Goma - Cutremurul oamenilor. Cod "Bárbosul" 
Gherla 
Scrísuri 
http://www.paulgoma.com 
N. Carandino - Nopti albe si zile negre 
Dumitru Baču - Pitesti 
Ion Cárja - Canalul Mortii 

Ion Gavrilá Ogoranu - Brazii sefráng dar nu se indoiesc, vol. I- VII 
Aurel Sergiu Marinescu - Prizonier in propria tará 
O contributie la istoria exilului románesc, Vol. I-XI 
Ioan Ioanid - Inchisoarea noastrá cea de toate zilele 
N. Steinhardt - Jurnalul fericirii 
Richard Wurmbrand - Cu Dumnezeu in subteraná 

Romulus Rusan - Cronologia si geografia represiunii comuniste in Románia 
Vasile Paraschiv -Asa nu se maipoate, tovaráse Nicolae Ceausescu! 
Mariu s Oprea - Banalitatea Ráului 
Mostenitorii Securitátii 
Lucia Hossu-Longin - Memorialul Durerii ( peste 120 episoade) 



Stelian Tanase - Elitě si societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej 1948-1965 

§erban Orescu - Ceausismul. Románia intre anii 1965-1989 

Titus Suciu - Reportaj cu sufletul la gurá 

Marius Mioc — Revolutia din Timisoara 

Doina Marian, Mna Nicolau, Mihail Boitor - Vom muri si vomfi liberi 



203 



Irina Nicolau - Piata Universitátii 

Mihail Sebastian - Jurnal (1935-1944) 
Gabriel Liiceanu - Jurnalul de la Páltinis 
Horia-Roman Patapievici - Zboř ín bátaia ságetii 
Andrei Plesu - Chipuri si másti ale tranzitiei 

Elie Wiesel - Raport finál. Comisia Internationalá pentru Studierea 
Holocaustului in Románia, 2004 

Vladimír Tismáneanu - Raport finál. Comisia Prezidentialá pentru Analiza 
Dictaturii Comuniste din Románia, 2006 

E Filozofie 

Iuliu A. Zanne - Proverbele Románilor din Románia, Basarabia, Bucovina, 

Ungaria, Istria si Macedonia 

Dumitru Drághicescu - Din psihologia poporului román 

Lucian Blaga - Spatiul mioritic 

Religie si spirit 

Ernest Bernea - Spatiu, timp si cauzalitate la poporul román 

Mircea Vulcánescu - Dimensiunea románeascá a existentei 

Constantin Noica - Sentimentu! románesc alfiintei 

Emil Cioran - Pe culmile disperárii 
Schimbarea lafatá a Romániei 
Lacrimi si sfinti 
Scrisori cátre cei de acasá 

Theofil Simenschy - Un dictionar al íntelepciunii 
Anton Dumitriu - Istoria logicii 

Diogenes Laertios - Despre vietile si pildele filozofilor 

Platon 

Aristotel 

Descartes - Discours de la méthode 
Blaise Pascal - Pensées 
Spinozza - Ethica Geometrico Demonstrata 
Leibniz - Monadologia 

Immanuel Kant 
Kritik der reinen Vernunft 
Kritik der praktischen Vernunft 
Kritik der Urteilskraft 

Georg Wilhelm Friedrich Hegel 
Prelegeri de istorie a filozof iei 
Fenomenologia spiritului 



204 



Arthur Schopenhauer 

Aforisme asupra intelepciunii in viatá 

Lumea ca vointá si reprezentare 

S0ren Kierkegaard 
Furcht und Zittern 
Der Begriff Angst 
Die Krankheit zum Tode 

Friedrich Nietzsche - Also sprach Zarathustra 
Jenseits von Gut und Bose 
Gótzen-Dámmerung 

Oswald Spengler - Der Untergang des Abendlandes 

Ludwig Witttgenstein 
Tractatus logico-philosophicus 

Martin Heidegger 

Die Grundprobleme der Phánomenologie 

Sein und Zeit 

Die Grundbegriffe der Metaphysik. Welt - Endlichkeit - Einsamkeit 

Erláuterungen zu Hólderlins Dichtung 

Der Ursprung des Kunstwerkes 

Die Technik und die Kehre 

Z Religie 

Imnuri Vedice 

Upanisadele 

Baghavad-Gita 

Srí Aurobindo - Sinteza sistemelor de yoga 

Cartea tibetaná a mortilor 

Milarepa 

Dalai Lama - Comorile budismului tibetan 

Yi King - Cartea transformárilor 

Conřucius 
Analecte 

Lao Zi 

Cartea despre Dao si Putere 

Scrieri sacre ale Japoniei (Kojiki, Nihon shoki, Engishiki) 
Etienne Zeisler, Taisen Deshimaru - Satori. Mari maestri Zen. 



205 



Cartea egipteaná a mortilor 

Biblia 

Filocalia 

Patericul 

Ernest Renan - Vie de Jésus 
Giovanni Papini - La Storia di Cristo 
Henryk Sienkiewicz - Quo vadis 

Emilian Vasilescu 
Istoria Religiilor 

N. A. Kun 

Legendele si miturile Greciei antice 

Alexandru Mitru - Legendele Olimpului 
Din marile legendě ale lumii 

James George Frazer 
The Golden Bough 

Talmudul 

Alexandru Safran 
Cabala 
Intelepciunea Cabalei 

Pirkei Avot 

Haim Bloch - Povestiri hasidice 

Coranul 

Ochiul launtric - Perspective islamice asupra Divinitátii (Al-Gazali: Firida 
luminilor; Ibn Tufayl: Hayy bin Yaqzan; Ibn Rusd: Cuvánt hotárátor; Ibn 
'Arabi: Geneza cercurilor) 

Sf. Augustin - Confesiuni 

San Tommaso dAquino - Summa Theologica 

Martin Luther - Tezele, Micul si Marele Catehism 

Thomas a Kempis -Imitatiunea lui Cristos 
Ignatiu de Loyola - Exercitii spirituále 
Santa Teresa de Jesús - Libro de la Vida 



206 



San Juan de la Cruz - Cántico espiritual 

Sfántul Ignatie Breanceaninov 
Ofrandá monahilor contemporani 

Nikolai Berdiaev - Un Nouveau Moyen Age: Réflexions sur les déstinées de la 

Russie et de 1'Europe 

Vladimír Soloviov - Indreptátirea binelui 

Julien Benda - La Trahison des clercs 

Rudolf Steiner - Crestinismul cafapt mistic si misteriile antichitátii 

René Guénon — La Crise du monde moderně 

Georges Dumézil - Mít si epopee 

Jacques Brosse - Maestrii spirituali + Le génie adolescent 

Mircea Eliade - Yoga 

Itinerariu spirituál 

Romanul adolescentului miop 

Maitreyi 

Istoria credintelor si ideilor religioase 

Secretul doctorului Honigberger (Próza fantasticá) 

Ioan Petru Culianu - Expériences de Vextase 

Gnozele dualiste ale Occidentului. Istorie si mituri, 

Dumitru Staniloae - Teologia Dogmatice Ortodoxá 

André Scrima - Experienta spirituále si limbajele ei 

Sorin Dumitrescu 

Chivotele ecumenice ale lui Petru Rares si modelul lor ceresc 

Mircea Pácurariu - Sfinti daco-romani si románi 

Ioanichie Bálan - Vetře de sihástrie románeascá 

Cristian Bádilitá - Metamorfozele Anticristului la Párintii Bisericii 

Savatie Ba§tovoi - Ortodoxia pentru postmodernisti 

Vasile Andru - Isihasmul sau mestesugul linistirii 

E Cáteva tráiri revelatorii 

Rásáritul si apusul soarelui nostru 

Universul, stelele iarna printr-un rámuris dezfrunzit 

Clar de luna, índrágostiti 

Calmul Marii Negre in octombrie la Balcic 

Invierea la Putna 

Blocuri ínváluite defumul támáios al grátarelor 

Rinocerii mársáluind 

Ceahlául, Rarául, Omul, Cindrelul 

Diferite servicii religioase altele decát al táu 

Flori de nucpe drumul Edinetului, de Sfántul Gheorghe 

Chipuri sifiguri ale traficului 

Nuntá la maidanezi: cáteaua si třena ei defollowers 

Parcare la Mali doar pentru a linge vitrinele 



207 



Guri de metrou pe grevá malaxánd gloata 
Sinagoga din Fabric, la Timisoara 
Golul cioranian al Victoriei ín nocturná 
Ruinele Romei sub luna cu umbra lui Goethe 
Plopi si sálcii plángátoare, lacrimi si sfinti 

H Lista de site-uri bune sá navighezi in Bazinul de Spiritualitate 

http://dexonline.ro 

http://www. thefreedictionary. com 

http://www. urbandictionary. com 

http://wordspy.com 

http: //ww w. romani aculturala.ro 

Arts & Letters Daily - ideas, criticism, debatě: http://aldaily.com 

http://www.signandsight.com 

http: //www. dmoz.org 

Project Gutenberg - free ebooks: http://www.gutenberg.org 

http://www.justfreebooks.info 

http://onlinebooks.library.upenn.edu 

http: //books .google . com 

http://books.google.co.uk/books 

http://www. archive.org 

http://www.scribd.com 

http://crankylibrarian.com 

http://www. onread. com 

http://www.bartleby.com 

http://www.knowledgerush.com 

Library of Congress: http://www.loc.gov/about/sitemap 

Biblioteca Digitalá Europeaná: http://www.europeana.eu/portal 

http://www.theeuropeanlibrary.org/portal/index.html 

http://www.ebooksgratuits.com/ebooks.php 

http://www.intratext.com 

http://www.bibliomania.com 

http://rpo.library.utoronto.ca 

ttp://www.alalettre.com/index.php 

http://www.themodernword.com 

http://www.americanpoems.com/poets 

http://www.inschibbolethtv.org 

http://www.poemhunter.com 

http://www.bl.uk/onlinegallery/index.html 

http://gallica.bnf.fr 

http://www.cervantesvirtual.com 

http://cvc.cervantes.es/portada.htm 

http://www.badosa.com 

http://www.gratislibros.com.ar/librosl.htm 

http://www.librodot.com 

http://www.italialibri.net 

http://www.liberliber.it/home/index.php 

http: //gutenberg .spiegel.de 

http://www.zeno.org 

http://www.literaturnische.de 

http://www.literaturwelt.com 

http://literaturnetz.org 

http: //www. textlog.de 

http://free-book.ru 

http://bestreading.ru 

http://www.litera.ru 



208 



http://www.jewishvirtuallibrary.org 

www.chinese-poems.com 

http://thegreenleaf.co.uk/HP/haigapages.htm 

http://www.infoplease.com 

Texas Research Tools 
http://www.lib.utexas.edu/resources 

The Online Books Page: Archives and Indexes: 
http://onlinebooks.library.upenn.edU/archives.html#foreign 
http://www.intute.ac.uk 
http://dispatch.opac.d-nb.de 
http://www.library.ceu.hu 

Internet Library For Librarians: 
http://www.itcompany.com/inforetriever 

Alex Catalogue of Electronic Texts: 
http://www.infomotions.com/alex/authors.shtml 

Librarians' Internet Index: 
http://www.ipl.org 
http://www.ibiblio.org 

Encyclopedia Mythica: http://www.pantheon.org 

http://www.sacred-texts.com 

Christian Classics Ethereal Library: http://www.ccel.org 

A searchable online Bible in over 100 versions: www.biblegateway.com 

http://www.mlahanas.de 

http://remacle.org 

http://www.thelatinlibrary.com 

http://www.gnosis.org 

http://livres-mystiques.com 

http://jesusmarie.free.fr 

http://www.catho.org 

The Catholic Encyclopedia: http://www.newadvent.org/cathen 

La vie cultuelle et culturelle de 1'Islam: http://oumma.com 

http://www.buddhanet.net 

http://sivasakti.net 

Japan Reference Page: http://www.jref.com 

http://www.chinaorbit.com 

http://www.africaportal.org 

Chabad Lubavitch - Torah, Judaism and Jewish Info: http://www.chabad.org 

Esoterismo. Libros y Publicaciones: http://www.2enero.com 

Chabad Lubavitch - Torah, Judaism and Jewish Info: http://www.chabad.org 

Philosophy: http://philosophy.eserver.org 
Stanford Encyclopedia of Philosophy: http://plato.stanford.edu 
http://www.philosophie-en-france.net 
Philosophy Documentation Center: http://www.pdcnet.org 
Internet Encyclopedia of Philosophy: http://www.iep.utm.edu 
Humanities and Sociál Sciences: http://www.h-net.org 
The Philosophy Research Base: http://www.erraticimpact.com 

A Sociological Tour Through Cyberspace 
http://www.trinity.edu/~mkearl/index.html 
Encyclopaedia and Hypertext: http://www.educ.fc.ul.pt/hyper/eng 

Free university lectures: http://lecturefox.com 

http://www.openculture.com 

http://oyc. yale.edu 

http://www.gbacademia.com/lectures/stanford 

http://www.extension.harvard.edu/courses 

Television Educativa Iberoamericana 

http://www.nciwebtv.tv 



209 



Canal Savoir Quebec: http://www.canal.qc.ca 
http://www.discoveryeducation.com 
http://www.learner.org 
Lusophonie TV: http://armindo.pedro.free.fr 

World Wide School: http://www.worldwideschool.org 

http://www.free-ed.net/free-ed 

Connexions (Richard Baraniuk ): http://cnx.org 

Telemática Educativa de Andalucía: http://www.juntadeandalucia.es 

Questions de cosmologie: http://www.lacosmo.com/cosmo.html 

http://www.matematicamente.it 

http://www.fearofphysics.com/index.html 

http://www.descopera.ro 

Stanford University: A to Z Index: http://stanford.edu/home/atoz 

TrekEarth I Learning about the world through photography: 

http://www.trekearth.com 

http://www.top-biography.com 

Fondation Maison des sciences de 1'homme: http://www.msh-paris.fr 

http://www2.hu-berlin.de/sexology 

http://www.psychanalyse-paris.com 

Political Science: http://www.library.vanderbilt.edu/romans/polsci 

European History Research Guide: 
http://www. library. yale . edu/rsc/history/european 
http://historicaltextarchive.com 

Country Studies: http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/cshome.html 
http://www.southeasteurope.org 
Central and Eastern European Online Library: http://www.ceeol.com 

Internet Modern History Sourcebook: 

http://www.fordham.edu/halsall/mod/modsbook.html 

Internet Islamic History Sourcebook: 

http://www.fordham.edu/halsall/islam/islamsbook.html 

Gothic & Medieval Art, History & Architecture 

http://www.newyorkcarver.com/index.htm 
http://www.hoover.org 
http://www.history.com 
http://www.histoire-image.org 
http://video.pbs.org 
http://solzhenitsyn.ru 

The Artificial Famine-Genocide in Ukraine 1932-33: 

http://www.infoukes.com/history/famine 

SovMusic.ru - Alphabetical list: 

http: //ww w. so vmusic . ru/engli sh/alphabet . php 
http://www.osaarchivum.org/gulag 



Biblioteca Digitalá a Romániei: http://www.dacoromanica.ro 

http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html 

http://www.unibuc.ro/ro/biblioteca_virtuala 

http://www.biblioteca.ase.ro/ResurseElectronice 

Institutul de Memorie Culturala: http://www.cimec.ro 

http://www.mnar.arts.ro 

http://www.brukenthalmuseum.ro 

http://www.muzeul-satului.ro 

http://www.muzeultaranuluiroman.ro 

http://www.romaniaculturala.ro 

http://www.romanianvoice.com 

http://romaniainterbelica.memoria.ro 

http://anr.infoideea.ro/basarabia 1 940 



210 



http://romaniainterbelica.memoria.ro 

http://www.bucurestiivechisinoi.ro 

Queen Marie Of Romania Photoalbum Kent: 

http://speccoll.library.kent.edu/women/marie/marie.html 

Queen Marie Children's Book: 

http://www.tkinter.smig.net/ChildrenBookIllusrations/index.htm 

Eastman Queen Marie of Romania Series: 
http://www.geh.Org/ar/celeb/queen-marie_sld00001.html#75:0111:0300 

Fam Regala Romania + S 

http://www.tkinter.smig.net/map.htm 
Revolutia de la Timisoara: http://mariusmioc.wordpress.com 
http://www.eroiinumor.ro/respect89 
http://www.procesulcomunismului.com 
http://romanism.ro 

http://roncea.ro/2010/ll/21/golgota-basarabiei 
http://www.basarabeni.ro 
http://www.romanian-portal.com 

Patrimoine culturel francais: 

http://www.patrimoine-histoire.fr/index.htm 
http://www.monuments-nationaux.fr/fr 
http://www.quaibranly.fr 
http://www.louvre.fr/llv/commun/home.jsp 
http://www.musee-orsay.fr 
http://www.centrepompidou.fr 
http://www.centrepompidou-metz.fr 
http://www.arte.tv/fr/70.html 
http://www.franceculture.com 
http://www.ina.fr 

Virtual Library museums pages: http://icom.museum/vlmp 

http://www.thebritishmuseum.ac.uk/visit/index.html 

The Metropolitan Museum of Art: http://www.metmuseum.org 

http://www.guggenheim.org/new-york 

San Francisco MOMA: http://www.sfmoma.org 

Museu de Arte Contemporánea de Niterói, Brasil: http://www.macniteroi.com.br 

21st Century Museum of Contemporary Art in Kanazawa, Japan: 

http://www.kanazawa21.jp/en 
http://www. abcgallery.com 
http://artchive.com 
http://www. artcyclopedia.com 
http://www.ocaiw.com 
http://www.ibiblio.org/wm 
http://www.bridgemanart.com 
http://www.ibiblio.org/wm 

Classical Music Navigátor: http://www.wku.edu/~smithch/music 

http://www.classicalarchives.com 

http://www.classical.net 

http://opera.stanford.edu/composers 

http://classicalwebcast.com/index.html 

http://www.gramophone.co.uk 

http://www.dovesong.com 

Ce pare nasol pentru čine n-are bani de cárti de fite si vrea sá vrea sá se 
jertfeascá sá-si consume viata in bibliotecile noastre publice solicitánd totusi produse 
spirituále de calitate, cum si-ar dori asistenta si la špital, e ca editorialistii , care mai 
šunt si seismectuali sau pubintelectuali, au fatá de postačí avantajul irecuperabil 
hotárátor decisiv de la stát si de la potentati ca atari liste de cárti bune mai secrete, 



211 



mai consistente si mai recente, ei si le procurá ín tainá pe surse sau direct de la surse, 
care sursá de sursá de initiere in liste nu poate fi decát megaintelectualii momentului, 
ca cei mai informati, mai destepti, mai bine hraniti in localuri selecte si mai bogati, iar 
postacilor in astfel de (ne)cazuri ale unei superioritáti strivitoare fóra sperantá, ca sub 
senilá de T-34, cu scobitoare-ntre barbá si mustatá licárind sub reclama Auri Sacra 
Fames, nu le rámáne decát, dacá tot le mai arde de subcomentarii in catacombe, sá se 
bazeze pe románescul rural bun-simt, pe respectul valah fatá de adversar ca fatá de un 
Stápán si pe singura slábiciune a acestuia, constantá páná-n 2222 - postrománismul. 

Cu toate ca nu e opera academicá foarte colectivá, tásnitá din řřámántarea 
titanescá a únor certuri dočte ce páreau interminabile, chiar si in BAZINUL DE 
SPIRITUALITATE AL CELOR 1001 FRENEZII DEZIRABILE íntru un prim 
itinerariu spirituál de 100, dezváluit mai sus, se obsearvá cu ochiul liber, eliberat in 
decembrie 1989, ca neexistánd in RO Filantrop Mizericordios care sá asigure cárti de 
fite la popor, chit cá are palat s-adáposteascá-n garaj un think tank bananier sau mai 
multe, Profesorul Stiecarte nu poate recomanda decát titluri oarecum previzibile clasic 
canonic Liceanului Neascultátor, in orice caz lipsesc aproape cu desávársire dupe lista 
maestrii spirituali celebri si mai tot domeniul pppp (parapsihopupu), deoarece de cánd 
e Homo... sapiens, se tot confirmá cá marile taine cele mai secrete in absolut nu se 
incredinteazá decát pe cale orala, de la initiat cu chip de lut cátre cel ce se initializeazá 
pe itinerariul spirituál, si trebuie evitat riscul, tinátor de protection clu travailleur isolé, 
de sá se inece discipolul in bazinul de spiritualitate (spirituality pool) sau sáfacá el 
ráu altora, láudándu-se cu minuni de efecte catastrofal haotice, cum se zvonea la 
Contrarevolutie despre inundatii teroristé declansate radiestezic prin sabotarea 
fractalilor de la lacurile de acumulare. 

Plecánd de la un site abandonat neexistánd amatori de frenezii obligatorii sau 
mácar dezirabile, Liceanul neascultátor, un elev al Cocái Dospinoiu a socotit cá dacá 
ar consuma numai cáte o carte pe luna (ceea ce ar reprezenta pentru marea majoritate 
un maře efort), atunci in 4 ani de liceu s-ar acumula circa 48 de cárti citite, la care se 
adaugá Eminescu si Caragiale, doi autoři pe care orice román ii cunoaste in detaliu din 
auzite, fárá niciun fel de efort. A circulat astfel in numeroase colegii, licee si chiar 
grupuri scolare, din Capitalá si din judete, urmátoarea Terna pentru acasá pe 4 ani, cu 
unele variatiuni tinánd de subsidiaritate, de inspectorat si de eternele discutii: 

Lista de cárti obligatorii pentru liceeni (50) 

1. Irving Stone - Agónie si extaz 

2. Romain Rolland - Beethoven 

3. Mihai Eminescu - Opere 

4. Ioan Slavici - Amintiri 

5. Henry Fielding - Tom Jones 

6. Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop 

7. Horia Roman Patapievici - Zboř ín bátaia ságetii 

8. Gabriel Liiceanu - Jurnalul de la Páltinis 

9. Ion Luca Caragiale - Opere 

10. Gustav Flaubert - Doamna Bovary 

1 1 . James Cla vel - Shogun 

12. Cervantes - Don Quijote de la Mancha 

13. Shakespeare - Hamlet 



212 



14. Jean-Jacques Rousseau - Confesiuni 

15. Franz Kafka - Procesul 

16. Lucian Blaga - Poemele luminii 

17. Charles Baudelaire - Florile Ráului 

18. Ana Blandiana - Octombrie, noiembrie, decembrie 

19. Eugěne Ionesco -Rinocerii 

20. Samuel Beckett - Asteptándu-l pe Godot 

21. Virginia Woolf - Sprefar 

22. Garabet Ibráileanu -Adela 

23. Albert Camus - Mitul lui Sisif 

24. Louis-Ferdinand Celině - Cálátorie la capátul noptii 

25. Feodor Mihailovici Dostoievski - Crimá si pedeapsá 

26. Liviu Rebreanu - Ion 

27. Nichita Stánescu — 11 elegii 

28. Ioan Alexandru - Imnele bucuriei 

29. Marcel Proust - In cáutarea timpului pierdut 

30. James Joyce - Ulysses 

3 1 . Thomas Mann - Muntele vrájit 

32. Lev Nikolaevici Tolstoi - Anna Karenina 

33. Radu Mareš - Caii sálbatici 

34. Marin Předa - Morometii 

35. Emil Cioran - Lacrimi si sfinti 

36. George Orwell - Ferma animalelor 

37. Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche 

38. Robert Musil - Omulfárá insusiri 

39. Herta Miiller - Incá de pe atunci vulpea era vánátorul 

40. Andrei Plesu - Chipuri si másti ale tranzitiei 

41. André Malraux - Antimemorii 

42. Mihail Sebastian - Jurnal 

43. Nicolae Iorga - O viatá de om - asa cum afost 

44. Iurie Colesnic - Basarabia necunoscutá vol. 1 

45. N. Steinhardt - Jurnalul fericirii 

46. Mircea Cártárescu - Orbitor 

47. Titus Suciu - Reportaj cu sufletul la gurá 

48. Paul Goma - Gherla 

49. Monica Lovinescu - Unde scurte 

50. Aleksandr Soljenitin - Arhipelagul Gulag 

Se pare ca parcurgerea acestei liste íti dá un etalon pentru cartea de valoare si 
genereazá, cu o probabilitate care sare de 51%, competente privind intocmirea unui 
pian de lecturi personalizat, o foaie de parcurs autoindividualizatá, cum zicea si 
Claude Bernard táind in carne vie: Je ne soigne pas 1'homme en général, je soigne 
l 'individu en particulier. 

Dar oricine se uitá la ea mai cu atentie, isi dá seama nu fárá stupoare cá mai 
sus derulatul meniu, Lista celor 50 de cárti obligatorii pentru liceeni, nu este de 
fapt decát un fel de reducere cu 50% pentru elevi, studenti a Listei celor 100 de cárti 
si tráiri obligatorii pentru postaci, pescuite crestineste din Bazinul de spiritualitate! 

Oricum, de regulá, čine a citit efectiv cu ochii lui lista aceasta, a devenit imun 
la microbul pierderii de timp la teveu sau pe mess sau cu altii, demarándu-se la el in 



213 



spirit procesul metamorfozei degenerative a Antichristului si conjugarea interesului 
national cu necesitatea sociála intr-un mediu de securitate complex si imprevizibil, 
cum este cel pe care-1 tráim, monitorizati perpetuu pe parcursul promovárii noastre 
din rozátoarele de timp, roabe fericite la semiintunericul tv, in zburátoarele de 
deasupra deasuprelor mediatecilor, unde cánd consultá un neavenit diferiti itemi 
inaccesibili buzunarelor bugetare, ca tot ce tine de lupta contrariilor si de dialecticá, el 
cere botez si prudentá, adicá un fel de Discláimare, focusatá sub Tricolor pe 
observatia analistilor strádali ca Muscátura maidanezului amenintá doar Partidul 
Amárátilor din Románia (PAR) si atunci Lista lui Pisano, actualizatá cam cum ai 
updata Codul da Vinci la Amboise-sur-Oise pe cramá, e menitá a-ti garanta cel mult 
numai 50% satisfactia la marea majoritate a testelor de verticalitate de la Pisa, la orice 
control de rutina UE privind calitatea culturii tale generále, fóra sá mai dai spagá, ca 
unii párintii, la anumiti supraveghetori sau sá memorezi cárti bananiere de subiecte si 
comentarii. 

E suficient sá citesti ., competentele vine de la sine, dacá ai rezistat. 

No comment! 

Nu 1-am auzit pe turistul Goethe mormáind in limba pásáruicilor 
megaintelectuale céva despre dači si germani in timp ce contempla Columna lui 
Traian. El isi holba ochii si atát, parcá ar fi sorbit insetat, la toate comorile Romei, si ii 
era destul sá deviná un maře clasic, tot astfel fiind si cu stiinta, fiziologul Claude 
Bernard cerándu-mi doar sá observ in timpul durerosului experiment, nu sá rationez. 

Lista Pisaná, actualizatá pe acele ináltimi spirituále unde zburátoarelor li se 
fálfáie de tot totalitarismul rozátor de constiinte, ca pe o scará a virtutilor pe care urči 
sau cobori din turn cu usurinta planului inclinat spre cercul vicios, nu garanteazá insá 
in absolut si desávársirea ta spiritualá, adicá Mántuirea, care e scopul suprem al 
cititorului religios, ci doar autoformarea, prin lecturi si tráiri estetice emo, a unui 
registru de competente si achizitii pe baza cáruia vei avea si tu discernámántul si 
verticalitatea de a-ti intocmi anual tu insuti Lista de tráiri fundamentale ca virgulá om 
subteran din catacombele textului. Socrate insusi, fácánd pe filozoful strádal, aráta cá 
nu existá eticá sub forma de acte decizionale platonice prestabilite, ci aceastá 
disciplina perfectionatá de gánditorii conversationali, adicá forumisti, te ajutá doar la 
cum de ce sá te hotárásti sá te descurci cát mai moral in societatea noastrá mereu mai 
complexá. La fel, motanus mutantus, Lista Pisaná te invatá nu ce sá citesti, ci cum sá- 
ti alcátuiesti norocos propria Lista Pisaná , ca sá poti trece cu verticalitate propnul táu 
test pisan, ai cárui 95 itemi šunt afisati pe usile intrárii tale in Castel sau ca o pisanie-n 
pridvor, memento moři cu tálcul cá Viata a ajuns, sárind din fractal in fractal, atát de 
vertiginos cronofagá incát primul gánd despre ultimul gánd pe patul morfii este legat 
de regretul de a nu fi apucat sá citesti toate cártile pe care ti le-ai propus, sau cui 
rámáne biblioteca ta acum de-au rámas in ea o groazá de cárti incá in tiplá. 

Ca si cum n-ar fi fost deajuns popularea de cátre nechezolii institutionalizati a 
catedrelor preuniversitare si chiar mai superioare cu fraieri ín loc de profesoři, 
reforma fárá sfársit din educatie, adicá oligopedagogia, permite rontáirea sistemului la 
un pol prin persecutarea cadrelor bátráne, intelepte, citite si experimentate, 
pensionándu-le fárá milá, iar la celálalt pol prin furtul de cátre Dusmania a 
supradotatilor, momindu-i cu burse prin samsari civici, precum si pe a puilor de 
imbogátiti oferindu-li-se beizadelelor la preturi exorbitante scoalá euroatlanticá de 
fite, perfect fezabilá si in RO dacá s-ar privatiza prin metoda Mebo, adicá prin 
improprietárirea resurselor umane, intreg Arhipelagul §colar. 



214 



Dar nu se ia nicio másurá, nici mácar sub aspectul Luminárii Poporului, incá 
de la cea mai fragedá várstá sensibilizándu-1 obligatoriu la Marea Recuperare, sá nu se 
mai ráda permanent Generatia Pupici ca ratonul rebarbativ la obligatiile spirituále. 

In toate tárile civilizate, bacul la románá se dá optional, intre a sustine 
comentarii si a sustine lecturi, care čine nu se viseazá critic si opteazá pentru lecturi 
trecánd numai un test bazat pe Lista Pisaná, controlándu-se dacá intr-adevár a citit 
cártile, itemi cum ar fi din ce o ras era Emma Bovary, Raško lnikov sau Ciuma, iará nu 
solicitándu-se analize indecente privind intimitatea inefabilá a actului de a lectura. 

Disfunctionalitate educativá altminteri plácutá la ratrapat, in contextu-n care 
RO s-ar proclama la Referendum Stát national unitar, CULTURAL si indivizibil, 
putándu-se pe acest temei constitutional interzice total imbuibatilor si nesimtitilor ša- 
si mai achizitioneze megamasini firmate de safari urban cu multimedia orbitor- 
asurzitoare dacá ei n-au luat testul la Lista Pisaná adecvatá-n carosabil ca audiobook 
valorificánd tocmai Lista de cárti obligatorii pentru liceeni mentionatá mai sus. 

De subliniat public imperativul constitutional cultural cá čine se vrea politician 
sau ompolitic, adicá lucreazá in showbiz si se preocupá in sféra fenomenalitátii lipsite 
de esentá proprie, trebuie neapárat sá parcurgá cu párintii si colateralii Lista Pisaná, 
pentru a avea o perspectivá de sus, dificilá, grea, asupra vanitátii si lipsei de vanitate a 
bálciului desertáciunilor, in care intrá si pibul, si záhárelul, si banana, si caracatita. 

In schimb, cel mai usor e de citit tocmai pentru criticii literari, deoarece ei n- 
au de parcurs pe diagonála decát intre 12 lunare si 52 cárti pe an, cát sá scoatá o carte 
de recenzii, sá se laude si sá se confirme reciproc, iar lista e oricum intocmitá de sefi, 
de stápáni, de atotstápánitoare sau de membrii clanurilor/gástii spirituále, 
qw 

Oricine e initiat in tainele yoghine intunecate ale buddhistilor incá neiluminati, 
si in magia neagrá ca sedimentele seculare scoase la ivealá de tsunami, cunoaste cá 
aproape orice guru care opera in India, Nepal, Tibet, China, Thailanda sau Báli, cerea 
aur ca sá initieze montan cát de cát cáte un discipol, cei care luau in serios 
desertáciunea acestei vieti, adicá oamenii seriosi, capabili sá se incálzeascá spirituál 
pána la rosu, fiind tot atát de rari si de iluzorii precát in ziulica de azi! 

Ca sá ajungi de sá-ti croiesti un drum reusit in viatá, sá ai mult mai multi 
prieteni si fani decát dusmani, sá-ti poti gási cu usurintá protectori printre oamenii la 
putere sau printre moguli sau nababi stráini, atunci trebuie sá detii Lista Misterioasá, 
care te dá de gol cá o ai, fiindcá dupá ce ai parcurs-o ai competente filozofice de poti 
specula in public despre orice cuvánt din DEX , indeosebi despre AUR, sau poti táia 
firul in patru pe orice temá cu care sá-ti umpli cu aur rubricuta sáptámánalá. 

In vremuri mai vechi, la no i, au detinut Lista Misterioasá un numár relativ 
restráns de genii, cum ar fi: Cantemir, Eminescu, Hasdeu, Iorga si Eliade, fárá insá a 
se bucura de noroc lumesc niciunul. 

Democratia a potentat insá englezeste afirmarea si proliferarea postcolonialistá 
a nechezolilor. 

Teoretic, in principiu, čine capátá de la un preinitiat Lista Misterioasá si e si 
céva de craniul si creierii lui, s-ar párea cá ajunge si se promoveazá automat dacá nu 
megaintelectual, mácar seismectual. Practic, procedurile šunt insá mai complicate, 
deoarece intervine si Ursita, adicá marea complexitate a Epocii Mooye, incá nerápuse 
complet de Epoca Wash, cánd ai nevoie pur si simplu de geniu obligát numai ca sá 
supravietuiesti tu ca intelectual, dar sá mai dai dovadá de generozitate si fatá de prosti, 
sansele reducándu-se astfel la a accede doar in cercul mai larg al Autoelitei, de unde 



215 



poti, mácar o data in viatá, sá joci fulgurant pe megaintelectualul, cu foloase in 

domeniul institutionalizárii dupá cum ti-e scris. 

qw 

Sá ne resemnám cá Lista Misterioasá ti-o dá nu Biblioteca ci doar Guru-ul, 
fiindcá de publicat n-o publica niciun inconstient, sub greu blestem, consecinta sociála 
fiind dramaticá in caz cá transpirá fragmente din Itinerariul Spirituál: numárul 
mediocritátilor nu cá s-ar inzeci, s-ar insuti sau inmii! Bibliotecile s-ar ticsi, iar prosti 
crizati n-ar mai exista la tárgul de joburi nici de sámántá, prábusindu-se cresterea 
ratei plusvalorii/profitului sub pretext cá e crizá si chiar tara scufundándu-se, pentru 
cá bugetarul cu sirvici tot mai investeste de-un sandvici in salám cu euri produse aici, 
pe cánd baronii si corsarii mogulilor/nababilor consumá numai din import, deci 
investesc in culturile occidentale de fite, care si-au řumat si afumat spiritualitatea deja, 
s-au exprimatárá in mallul universal si nu mai au nimic de jelit la apa Vavilonului. 

De aceea, nu orice magie se invatá din cárti si numai antrenorul cultural poate 
dresa un discipol, perfectionándu-i sufletul de sá filozofeze live, la prima vedere, 
despre orice! Sau sá depuná activitate civicá nu caftind scutieri, ci scriindu-si zilnic 
rubricuta in periodicul unui nabab pe cele mai diversificate actualitáti zilnice! 

Unii, ca Noica, o dau, altii, ca Tutea šunt atát de mefienti cá pleacá in 
mormánt cu Lista Misterioasá, mai bine decát sá promoveze in institutiile bananiere 
din capul statului pilosi, suspecti, veleitari sau rái románi. 

Sub aspect metafizic, privind printre gene ca Osho, Lista Misterioasá Secretá 
impune douá interogatii tragice la limita continuitátii derivabile: (1) cát din Lista 
Pisaná trebuie sá citeascá omul generic obisnuit de pe strádá, care seara isi rontáie 
timpul in semiintunericul televizionar sau pe retele cu miile sále de prieteni si (2) cáte 
Liste Pisane trebuie sá parcurgá un megaintelectual de profesie, care chiar are de 
ráspuns la unele intrebári incuiate si, din motive orgolioase, nu vrea sá se mántuiascá 
doar pe sine cu familia/clanul si gasca, ci isi propune pe intreaga comunitate. 

Pentru diplomectualul cocalar de fite care n-are-ncredere-n Lista Pisaná 
románeascá de mai sus, a lecturilor si tráirilor emo fundamentale, pentru ratonii 
mistocari, pentru desantatii sfiosi, pentru recrutatii impacienti, pentru rozátoarele de 
buzunare padruji, dar si pentru mancurti cárcotasi, care mácar au uitat originea 
románeascá si se simt cu sinceritate rasi, turci, maghiari (cum ar fi secuii ca románi 
maghiarizati) sau americani, canadieni, australopiteci ori neozeelandezi, ca si pentru 
renegati, ca románi mándri cá nu mai šunt románi (care e cel mai románesc nárav 
románesc) si cá au scápat de Románia (adicá de financiarii, politicienii, analistii si 
intelectualii ei), pentru oricine vrea o Lista mai putin subiectivá si mai bránduitá de 
numai 100 cárti, lesné se poate gási si prelua de pe web o selectie de prin 2009, 
autenticá sau nu, anume prestigioasa si la fel de obligatoria - prin ce-i subliniat (de 
mine, C. P.) - lista misterioasá de mai jos, uneori lipitá cu verticalitate pe usile tuturor 
mallurilor in tárile civilizate in care engleza e temperatá de un dram de francofonie 
ca-n RO si la bulgari. 

Les cent livres préférés du magazíne Liře 

http://www.paperblog.fr/2335694/les-cent-livres-preferes-du-magazine-lire 

1 La Bible 

2 Les Misérables de Victor Hugo 

3 Le petit prince ďAntoine de Saint-Exupéry 



216 



4 Germinal ďEmile Zola 

5 Le Seigneur des anneaux de J.R.R. Tolkien 

6 Le rouge et le noir de Stendhal 

7 Le grand Meaulnes ďAlain-Fournier 

8 Vingt mille lieues souš les mers de Jules Verne 

9 Jamais sans mafille de Betty Mahmoody 

10 Les trois mousquetaires ďAlexandre Dumas 

11 La gloire de mon pere de Marcel Pagnol 

12 Le journal ďAnne Frank ďAnne Frank 

13 La bicyclette bleue de Régine Deforges 

14 La nuit des temps de René Barjavel 

15 Les oiseaux se cachent pour mourir de Colleen Mc Cullough 

16 Dixpetits něgres ďAgatha Christie 

17 Sansfamille ďHector Malot 

1 8 Les albums de Tintin de Hergé 

19 Autant en emporte le vent de Margaret Mitchell 

20 L 'assommoir ďEmile Zola 

21 Jane Eyre de Charlotte Bronté 

22 Dictionnaires Petit Robert, Larousse, etc. 

23 Au nom de touš les miens de Martin Gray 

24 Le comte de Monte-Cristo ďAlexandre Dumas 

25 La čité de lajoie de Dominique Lapierre 

26 Le meilleur des mondes ďAldous Huxley 

27 Lapeste ď Albert Camus 

28 Duně de Frank Herbert 

29 L 'herbe bleue Anonyme 

30 L 'étranger ď Albert Camus 

31 L 'écume desjours de Boris Vian 

32 Paroles de Jacques Prévert 

33 L 'alchimiste de Paulo Coelho 

34 Lesfables de Jean de La Fontaine 

35 Le parfum de Patrick Siiskind 

36 Lesfleurs du mal de Charles Baudelaire 

37 Vipěre au poing ďHervé Bažin 

38 Belle du seigneur ďAlbert Cohen 

39 Le lion de Joseph Kessel 

40 Huis clos de Jean-Paul Sartre 

41 Candide de Voltaire 

42 Antigone de Jean Anouilh 

43 Les lettres de mon moulin ďAlphonse Daudet 

44 Premiér de cordée de Roger Frison-Roche 

45 Si c 'est un homme de Primo Levi 

46 Les malheurs de Sophie de la comtesse de Ségur. 

47 Le tour du monde en 80jours de Jules Verne 

48 Les fourmis de Bernard Werber 

49 La condition humaine ďAndré Malraux 

50 Les Rougon-Macquart ďEmile Zola 

5 1 Les rois maudits de Maurice Druon 

52 Cyrano de Bergerac ďEdmond Rostand 

53 Les hauts de Hurlevent ďEmily Brontě 



217 



54 Madame Bovary de Gustave Flaubert 

55 Les raisins de la colěre de John Steinbeck 

56 Le cháteau de ma měře de Marcel Pagnol 

57 Voyage au centre de la Terre de Jules Verne 

58 La měře de Pearl Buck 

59 Le pull-over rouge de Gilles Perrault 

60 Mémoires de guerre de Charles de Gaulle 

61 Des grives aux loups de Claude Michelet 

62 Lefléau de Stephen King 

63 Nana ďEmile Zola 

64 Les petite s f Hles moděles de la comtesse de Ségur 

65 Pour qui sonne le glas ďErnest Hemingway 

66 Cent ans de solitude de Gabriel García Márquez 

67 Oscar et la dáme rose ďEric-Emmanuel Schmitt 

68 Robinson Crusoé de Daniel Defoe 

69 L 'ile mystérieuse de Jules Verne 

70 La chartreuse de Parmě de Stendhal 
71 1984 de George Orwell 

72 Croc-Blanc de Jack London 

73 Regain de Jean Giono 

74 Notre-Dame de Paris de Victor Hugo 

75 Et si c 'était vrai de Marc Levý 

76 Voyage au bout de la nuit de Louis-Ferdinand Céline 

77 Racines ďAlex Haley 

78 Le pere Goriot ďHonoré de Balzac 

79 Au bonheur des dames ďEmile Zola 

80 La terre ďEmile Zola 

8 1 La nausée de Jean-Paul Sartre 

82 Fondation ďlsaac Asimov 

83 Le vieil homme et la mer ďErnest Hemingway 

84 Louisiane de Maurice Denuziěre 

85 Bonjour tristesse de Francoise Sagan 

86 Le dub des cinq ďEnid Blyton 

87 Vent ďest, vent ďouest de Pearl Buck 

88 Le deuxiéme sexe de Simoně de Beauvoir 

89 Les cavaliers de Joseph Kessel 

90 Jalna de Mazo de la Roche 

91 J'irai cracher sur vos tombes de Boris Vian 

92 Bel-Ami de Guy de Maupassant 

93 Un sac de billes de Joseph Joffo 

94 Le pavillon des cancéreux ď Alexandre Soljenitsyne 

95 Le desert des Tartares de Dino Buzzati 

96 Les enfants de la terre de Jean M. Auel 

97 La 25e heure de Virgil Gheorghiu 

98 La čase de V onde Tom de Harriet Beecher Stowe 

99 Les Thibault de Roger Martin du Gard 

100 Le silence de la mer de Vercors 

Repet, am insemnat cártile obligatorii, mai toate traduse, si am lásat pentru 
mai tárziu titlurile facultative sau extinderile. 



218 



Lesné bágám de seamá aici-sa mándria de a fi francez cult chiar si fara 
Rimbaud, Gide sau Proust, precum si exclusivismul antigerman, nici mácar Kafka, 
Thomas Mann, Musil, Broch, Grass... Ca sá nu ne mai gándim la absente precum 
Shakespeare, Joyce, Virginia Woolf, Poe, Eminescu, Emily Dickinson, Faulkner... 

Un pic mai cosmopolitá este totusi suta de cárti propusá de Le Monde: 
http://fr.wikipedia.org/wiki/Les_100_livres_du_siecle 

Čine in DRO vrea sá uite grabnic limba románá si sá-si fereascá plozii de ea, 
adaptándu-i globalizárii, poate parcurge cu ei Lista The 100 best English-Language 
novels from 1923 to the present: 

http://entertainment.time.com/2005/ 1 0/ 1 6/all-time- 1 O0-novels/#all 

Absolut enervantá, prin exces de indulgentá, sau impertinentá specificá 
producátorului si negustorului de bestselleruri este pentru rafinati aceastá 
insuportabilá lista, care-ti sare-n ochi de la o posta ca se vrea bažin de spiritualitate 
complet {spirituality pool), din care sá-ti alegi numai dupá vrea ei exclusiv mácar 
intregul Spirituál Itinerary, achitánd la stráini dupe card cártile livrabile prin curierat 
rapid, nemaiputándu-le mirosi si frunzári integrál, ca in ultimele noastre librárii: 

1001 Books You Must Read Before You Die 

http://www.listology.com/list/1001-books-you-must-read-you-die 

Pentru mancurtii nostri engleziti, de retinut cá proportia numelor neobligatorii 
este patriotic cam aceeasi ca la lista fřancezá: 60-70%, poate chiar mai maře. 

Scriitorii profesionisti, cánd fac topuri, citesc si din alte literaturi, dar tot in 
proportie neglijabilá, pástránd un fel de vigilentá fatá de concurenta de pe piata cártii: 

http://www.toptenbooks.net/toptenlists 

Superinteresant este sá observi cam cum gándesc contemporanii unii despre 
altii, altminteri lista bazatá pe propunerile lor avánd o credibilitate intotdeauna mai 
maře decát a criticilor, care de regulá šunt simpli promoteri, tonomate de-ale marilor 
editoři la care unii mai šunt si referenti: 

http://toptenbooks.net/authorslists 

Iar dacá e sá te orientezi din ce Sandra Brown se citeste in ruseste prin USA 
(The 107 top-circulating Russian books at American public libraries), mai bine te 
muti la Tiraspol: 

http://www.eastview.com/toplOOrussian 

Dar asta nu-i incá nimic! Cánd te iei dupá pe voturile publicului reál, care vrea 
numai fictiuni (J. R. R. Tolkien - The Lord of the Rings, 2003), obtii un exclusivism 
lingvistic si mai si, cum constati la Top 200 in the United Kingdom , bazat pe sondaje 
BBC complexe: 

http://en.wikipedia.org/wiki/The_Big_Read 

Profesorul catolic antihitlerist si antistalinist de la Oxford, J. R. R. Tolkien, a 
cástigat si in Germania, nu insá si la fřatii nostri unguri, fiind biruit la ei de clasicul 
Géza Gárdonyi cu familiární nouá román Stelele din Eger (Az Egri csillagok) si de 
Ferenc Molnár cu bestesellerul mondial tradus si la noi, Báietii din strada Paul (A 
Pál utcaifiúk): 

http://en.wikipedia.org/wiki/Big_Read_%28Hungarian%29 



219 



Ceea ce e si normál, intelegi patriotismul imediat ce descinzi ca postač prima 
oará la Budapesta, cu a cárei monumentalitate va concura curánd capitala Levantului, 
Giurgiu-Russe. Sá flanezi prin Ferencváros si in Piata Eroilor (Hosók tere), sá admiri 
incá si mai multá Maře Recuperare decát Monumentul Milleniului Maghiar sau copia 
fantezistá a Castelului de la Hunedoara, anume-n stánga convingátorului ansamblu 
statuar, Muzeul de Belle Arte (Szépmúvészeti Muzeum), iar in dreapta, Muzeul de 
artá contemporaná (Múcsarnok), ambele-n dulce stil clasic antic, mai antic nu 
neoclasic decát Ateneul nosť, fiind o maře gresealá cá-n noul miléniu globalist Palatul 
of Artelor (Múvészetek Palotája) si noul Teatru National de pe malul Dunárii au facut 
concesii spurcatului řece modernism, care nouá postacilor nu ne spune nimic alta 
decát ne vorbeste de gáunosenia inginereascá a omului. 

Si nici la fratii bulgari n-au biruit J. R. R. Tolkien! Aici párintele Stápánului 
Inelelor fiind depásit ráu, de patriotul Ivan Vazov cu romanul Sub jug (Pod igoto), 
care anticipeazá marele rázboi eliberator din 1877-1878, de Anton Doncev cu Vřeme 
na nasilie (tradusá in BPT ca Vremuri de ráscruce, despre rezistenta bulgarilor contra 
turcirii fortate in secolul XVII, de Dimitár Dimov cu romanul Tiutiun (1951), rescris 
in 1954 adáugándu-i activisti si clasá muncitoare la cererea marxistilor, si de Dimitár 
Talev cu Opaitul defier (Jelezniat svetilnik) primul román dintr-o tetralogie dedicatá 
frámántárilor legate, intre 1833 si Rázboaiele Balcanice, de lupta necurmatá a 
bulgarilor pentru recuperarea Macedoniei, care e cum Kosovo la sárbi sau Ardealul la 
unguri: 

http://4etene.bnt.bg/bg 

Totusi, orisicát de patriot ai fi, inainte de a te apuca de citit, ca postač hotárát 
sá polemizezi cu Autoelita, o carte pe sáptámáná, vřeme de douázeci de ani 
(50*20=1000 titluri), trebuie sá tai cu toatá cruzimea unul din trei itemi, pe un 
criteriul banal: ai mai auzit sau nu de respectivul autor. Dacá te ambitionezi a-ti 
forma opinii proprii, poti incepe si cu valori nesedimentate critic, dar cu riscul 
descurajárii. E ca si cum n-ai fi selectiv nici cu plácerile maidaneze. 

Important e sá tai fructul actiunii, sá nu-ti faci un scop din cititul cártilor, 
pentru cá aceasta e prima deosebire dintre nechezol si megaintelectual, iar a doua e cá 
ambitiosul nu prea are timp sá rumege ce a citit si sá aleagá atent titlul si sá meargá 
exact la editia corectá, nu alta. De aceea, megaintelectualul isi parcurge corect cele 
100 de cárti ale Itinerariului sau Spirituál, completánd lista pána la 1001, la cát 
cuprinde prin extindere bazinul de spiritualitate, pe cánd nechezolul, ahtiat dupá 
afirmare, exploateazá credulitatea gloatei si, alegándu-si un Stápán generos politic sau 
unul mogul de-al nostru sau nabab Stráin, lesné dobándeste functii intelectuale 
majore, fárá sá fie contestat de nimeni, desi la el cele 100 de cárti ale itinerariului 
šunt alese practic la intámplare din bazinul de 1001, nu dupá obligativitatea lor, iar 
itinerariul sáu efectiv e de numai 2-3 itemi blatnoi la modá si un bránci! 

In concluzie, pentru postacul román care vrea cu sinceritate sá-si aducá, 
polemizánd cu nechezolii din balcoane, aportul la Luminarea Poporului in perspectiva 
proiectului Marii Recuperári, tot Mediateca Liceanului Neascultátor, propusá mai sus, 
poate fi inceputul inceputurilor, in doi-trei ani cititorul onest putánd a-si bricola lesné 
in subteraná, neasistat, propriul Spirituál Itinerary. 

Dar čine vizeazá sá parviná a se ajunge a deveni, din zdreantá sau cocalar, un 
nechezol el insusi sau un raton de succes in blogosfera din RO si DRO, capabil sá 



220 



polemizeze de la egal la egal (sametegal) pána si cu orice megaintelectual (!), trebuie 
sá tiná seama de contextul románesc ca la noi, din pricina particularitátilor Autoelitei, 
care a anticipat aproape tot scenariul cu repercursiunile crizei bugetare tn 
centralizarea Europei, nu poti ca subcomentator sá dai o replicá pe másurá 
editorialistului decát dacá esti bine orientat si bazat in spatiul german , ceea ce impune 
a te pregáti pentru cariera de postač profesionist p e baza listei secrete de mai jos, care 
prezintá si avantajul major cá transcende cadrul empirie al intelegerii cititului doar ca 
pe o lecturá beletristicá pentru propria plácere, uneori cu o singurá máná, cánd existá 
si lecturi mai dificile, de inaltá performantá, care pretind intoemirea de fise de lecturá, 
cu notarea riguroasá a impresiilor, obiectiilor si iradiatiilor. 

Aici e, previzibil, mai greu de ales recomandárile, fiindcá mai totul e cerintá 
obligatorie, nefacultativá. 

ZEIT-Bibliothek der 100 Sachbucher 

http://www.buchzone.com/pages/wikipedia-liste-die-zeit-bibliothek-der-100-wichtigsten- 
sachbuecher.php 

1 . Euklid: Die Elemente. Buch I - XIII 

2. Platon: Der Staat (Politeia) 

3. Aristoteles: Politik 

4. Flavius Josephus: Der jiidische Krieg und Kleinere Schriften 

5. Plutarch: Grofie Griechen und Romer 

6. Mark Aurel: Selbstbetrachtungen 

I . Augustinus: Der Gottesstaat 

8. Thomas von Aquin: Summa Theologika 

9. Erasmus von Rotterdam: Lob der Torheit 

10. Martin Luther: De captivitate Babylonica ecclesiae / Von der 
babylonischen Gefangenschaft der Kirche: Lateinisch / Deutsch 

II. Niccolo Machiavelli: Der Fiirst 

12. Nikolaus Kopernikus: Uber die Kreisbewegungen der Weltkorper 

13. Giorgio Vasari: Lebensldufe der beruhmtesten Malér, Bildhauer und 
Architekten 

14. Galileo Galilei: Dialog Uber die beiden hauptsdchlichsten Weltsysteme. 
Das ptolemdische und das kopernikanische 

15. John Locke: Philosophische Bibliothek, Bd.75, Versuch uber den 
menschlichen Verstand. Teil 1. Buch 1 und 2. 

16. Thomas Hobbes: Leviathan oder Stoff, Form und Gewalt eines 
kirchlichen und biirgerlichen Staates 

17. René Descartes: Discours de la méthode - Von der Methode des richtigen 
Vernunftgebrauchs und der wissenschaftlichen Forschung 

18. Blaise Pascal: Vom Geist der Geometrie 

19. Baruch de Spinoza: Die Ethik 

20. Gottfried Wilhelm Leibnitz: Die Theodizee 

21. Charles de Montesquieu: Vom Geist der Gesetze 

22. Voltaire: Geschichte Karls XII. Kónigs von Schweden 

23. Jean-Jacques Rousseau: Der Gesellschaftsvertrag Oder Prinzipien des 
Staatsrechts 

24. David Hume: Eine Untersuchung uber den menschlichen Verstand: Mit 
Ergdnzungen aus dem Traktát "Uber die menschliche Nátur" 



221 



25. Adam Smith: Der Wohlstand der Nationen: Eine Untersuchung seiner 
Nátur und seiner Ursachen 

26. Georg Foster: Reise um die Welt 

27. Immanuel Kant: Kritik der reinen Vernunft 

28. Johann Wolfgang Goethe: Uber den Zwischenkieferknochen des Menschen 
und der Tiere 

29. Adolph Freiher von Knigge: Uber den Umgang mit Menschen 

30. Johann Heinrich Pestalozzi: Meine Nachforschungen uber den Gang der 
Nátur in der Entwicklung des Menschengeschlechts 

31. Thomas Robert Malthus: Eine Abhandlung uber Das Bevólkerungsgesetz 
oder eine Untersuchung seiner Bedeutung fiir die Menschliche Wohlfahrt in 
Vergangenheit und Zukunft ... 

32. Georg Wilhelm Friedrich Hegel: Phdnomenologie des Geistes 

33. Arthur Schopenhauer: Die Welt als Wille und Vorstellung 

34. Henri de Saint-Simon: Die Persónlichkeit und ihr WerkNeues Christentum 
ist nicht erháltlich 

35. Carl Philipp Gottfried von Clausewitz: Vom Kriege 

36. David Friedrich StrauB: Das Leben Jesu Fiir Das Deutsche Volk bearbeitet 

37. Alexis de Tocqueville: Uber die Demokratie in Amerika 

38. Pierre-Joseph Proudhon: Was ist Eigentum? : Untersuchungen uber den 
Ursprung und die Grundlagen des Rechts und der Herrschaft 

39. Soren Kierkegaard: Der Begriff Angst 

40. Friedrich Engels: Die Lage der arbeitenden Klasse in England 

41. Max Stirner: Der Einzige und sein Eigentum 

42. Leopold von Ranke: Aus zwei Jahrtausenden Deutscher Geschichte. 
herausgegeben von G. Roloff 

43. Jacob Burckhardt: Die Kultur der Renaissance in Italien 

44. Charles Darwin: Die Entstehung der Arten durch natiirliche Zuchtwahl 

45. Alexander von Humboldt: Kosmos Entwurf einer physischen 
Weltbeschreibung 

46. Michail A. Bakunin: Staatlichkeit und Anarchie 

47. Theodor Mommsen: Rbmische Geschichte 

48. Friedrich Wilhelm Nietzsche: Also sprach Zarathustra 

49. Friedrich Hebbel: Tagebucher 

50. Heinrich von Treitschke: Deutsche Geschichte im Neunzehnten 
Jahrhundert.: 5 Bánde. 

51. Gottlob Frege: Grundlagen der Arithmetik 

52. Karl Marx: Das Kapitál 

53. Gustave Le Bon: Psychologie der Massen 

54. Otto von Bismarck: Gedanken und Erinnerungen 

55. Ernst Haeckel: Die Weltrdtsel: Gemeinverstdndliche Studien uber 
monistische Philosophie 

56. Max Plaňek: Vortrdge, Reden, Erinnerungen 

57. Edmund Husserl: Logische Untersuchungen 

58. Max Weber: Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus 

59. Georges Sorel: Uber die Gewalt 

60. Jakob Johann Baron von Uexkiill: Kompositionslehre der Nátur. Biologie 
als undogmatische Naturwissenschaft 

61. Albert Einstein: Uber die spezielle und die allgemeine 
Relativitdtstheorie 



222 



62. Georg Simmel: Grundfragen Der Soziologie (Individuum Und 
Gesellschaft) 

63. KarlBarth: Der Rómerbrief 

64. Bertrand Russell: Einfiihrung in die mathematische Philosophie 

65. Oswald Spengler: Der Untergang des Abendlandes 

66. Ludwig Wittgenstein: Tractatus logico-philosophicus: Logisch- 
philosophische Abhandlung 

67. Sigmund Freud: Das leh und das Es: Metapsychologische Schriften 

68. Le Corbusier: Bauwelt Fundamente, Bd.2, "Ausblick auf eine Architektur" 

69. George Lukács: Geschichte und Klassenbewusstsein 

70. Leo Trotzki: Literatur und Revolution 

71. Theodoor Hendrik van de Velde: Die vollkommene Ehe 

72. Martin Heidegger: Sein und Zeit 

73. Bronislaw Malino wski: Geschlecht und Verdrangung in primitiv en 
Gesellschaften 

74. José Ortega y Gasset: Der Aufstand der Massen 

75. Karl Jaspers: Die geistige Situation der Zeit 

76. Wladimir I. Lenin: Was tun ? 

77. Margaret Mead: Jugend und Sexualitát in primitiven Gesellschaften. Teil 
1: Kindheit und Jugend in Samoa. Teil 2: Kindheit und Jugend in Neuguinea. Teil 3: 
Geschlecht und Temperament in drei primitiven Gesellschaften 

78. Arnold J. Toynbee: Der Gang der Weltgeschichte: Aufstieg und Verfall 
der Kulturen 

79. Rudolf Bultmann: Jesus Christus und die Mythologie 

80. Joseph A. Schumpeter: Kapitalismus, Sozialismus und Demokratie 

81. Jean-Paul Sartre: Das Sein und das Nichts 

82. Max Horkheimer & Theodor W. Adorno: Dialektik der Aufkldrung 

83. Karl Popper: Die offene Gesellschaft und ihre Feinde 

84. Eugen Kogon: Der SS-Staat 

85. Pierre Teilhard de Chardin: Der Mensch im Kosmos 

86. Norbert Wiener: Kybernetik 

87. Simoně de Beauvoir: Das andere Geschlecht 

88. Hannah Arendt: Elemente und Urspriinge totaler Herrschaft: 
Antisemitismus. Imperialismus. Totale Herrschaft 

89. Winston Churchill: Der zweite Weltkrieg 

90. Karl Dietrich Bracher: Die Weimarer Republik 1918 - 1933. Politik. 
Wirtschaft. Gesellschaft 

91. Ernst Bloch: Das Prinzip Hoffnung Gesamtausgabe in 16 Bdnden. stw- 
Werkausgabe. Mit einem Ergdnzungsband: Band 5: 3 Bandě 

92. Max Born: Physik im Wandel meiner Zeit 

93. Ráchel Carson: Der stumme Fruhling: Der Oko-Klassiker 

94. Noam Chomsky: Sprache und Geist 

95. Jurgen Habermas: Erkenntnis und Interesse 

96. Die Doppel-Helix: ein persónlicher Bericht uber die Entdeckung der DNS- 
Struktur. 

97. Werner Heisenberg: Der Teil und das Ganze 

98. Jaques Monod: Zufall und Notwendigkeit. Philosophische Fragen der 
modernen Biologie 

99. John Rawls: Eine Theorie der Gerechtigkeit 



223 



100. Dennis Meadows u. a. (Club of Róme): Die Grenzen des Wachstums. 
Bericht des Club of Rotné zur Lage der Menschheit 

Pána inveti suficientá limba germaná, te poti grábi a parcurge, tot pe stiinte 
serioase, urmátoarea lista englezeascá purá: 

http://www.guardian.co.uk/books/2011/jun/14/100-greatest-non-fiction-books 

Čine parcurge toatá aceastá lista secretá, va promova automat Testele Pisane si 
poate názui a intra in Autoelitá, institutionalizándu-se sau nu cumulard ad libitum, 
cu conditia sá isi aleagá corect primul Stápán, care in genere e anglofon, nu mai e 
rusofon dar va sti poate limbi asiatice, si ii intri mai usor sub piele declaránd 
opozabilá la a nemtilor urmátoarea lista de cárti care evident íti máresc cel mai genial 
sus de tot acolo sus altitudinea umbrei fatá popor ca gloatá: 

http ://w w w . modernlibrary. com/top - 1 00/ 1 OO-best-nonfiction 

Citind selectiv, mácar itemii subliniati, postacul profesionist poate cuteza sá se 
ia in gurá si in tastaturá chiar cu unii megaintelectuali, de pe pozitiunile cele mai 
corecte si mai egale, formándu-si o partinitate mai de partea poporului muncitor. 

Bine este cá se face reducerea de 50%, pentru elevi, si la euroatlantici, cum 
constati la ZEIT-Schiilerbibliothek: 

http://de.wikipedia.org/wiki/ZEIT-Bibliothek_der_100_B%C3%BCcher 

Iar care postač incepátoriu nu crede cá poate inváta chiar asa de bine nemteste 
fárá guvernantá, bine ar fi sá se imbárbáteze cá majoritatea acestor opusuri, in orice 
caz cele foarte importante da, au echivalent in románeste sau in limbi mai accesibile. 

Oricum, si de pe aceastá lista tu poti táia destule titluri fárá primejdia de a fi 
considerat mai putin cult dupá. 

Dacá in limba germaná le vrei totusi mai literare, atunci lesné gásesti lista, dar 
poate mai greu la noi cártile, trebuie sá-ti aranjezi niste deplasári: 

100 wichtige Biicher 

http://www.literon.de/literatur/leselisten/leselistO.htm 

* Die Bibel 

* Homer: Odyssee 

* Platon: Apologie 

* Vergil: Aeneis 

* Tacitus: Germania 

* Longos: Daphnis und Chloe 

* Augustinus: Bekenntnisse 

* Erzahlungen aus 1001 Nacht 

* Wolfram von Eschenbach: Parzival 

* Gottfried von StraBburg: Tristan 

* Das Nibelungenlied 

* Dante Alighieri: Die Gottliche Komodie 

* Giovanni Boccaccio: Das Decamerone 

* Thomas Morus: Utopia 

* Francois Rabelais: Gargantua und Pantagruel 

* Michel de Montaigne: Essais 



224 



* Hans Jakob Christoph von Grimmelshausen: Der Abenteuerliche 
Simplicissimus 

* Blaise Pascal: Pensées 

* Daniel Defoe: Robinson Crusoe 

* Jonathan Swift: Gullivers Reisen 

* Henry Fielding: Tom Jones 

* Laurence Sterne: Tristam Shandy 

* Voltaire: Candide 

* Johann Wolfgang von Goethe: Die Leiden desjungen Werther 

* Gotthold Ephraim Lessing: Anti-Goeze 

* Jean-Jacques Rousseau: Die Bekenntnisse 

* Karl Philipp Moritz: Anton Reiser 

* Immanuel Kant: Zum ewigen Frieden 

* Ulrich Braker: Der arme Mann im Tockenburg 

* Friedrich Schiller: Ásthetische Schriften 

* Denis Diderot: Jacques der Fatalist und sein Herr 

* Jean Paul: Siebenkás 

* Friedrich Holderlin: Hyperion 

* Georg Christoph Lichtenberg: Sudelbucher 

* Johann Wolfgang von Goethe: Die Wahlverwandtschaften 

* Heinrich von Kleist: Erzáhlungen 

* Johann Peter Hebel: Das Schatzkastlein des Rheinischen Hausfreundes 

* Die Brtider Grimm: Kinder- und Hausmdrchen 

* E. T. A. Hoffmann: Kater Murr und Kreisler 

* Giacomo Casanova: Geschichte meines Lebens 

* Joseph von Eichendorff: Aus dem Leben eines Taugenichts 

* Stendhal: Rot und Schwarz 

* Georg Biichner: Lenz 

* Honoré de Balzac: Verlorene Illusionen 

* Charles Dickens: Oliver Twist 

* Nikolai Gogol: Die toten Seelen 

* S0ren Kierkegaard: Entweder - Oder 

* Heinrich Heine: Deutschland. Ein Wintermárchen 

* Edgar Allan Poe: Phantastische Erzáhlungen 

* Herman Melville: Moby Dick 

* Arthur Schopenhauer: Parerga und Paralipomena 

* Karl Marx: Der achtzehnte Brumaire des Louis Bonaparte 

* Hans Christian Andersen: Marchen 

* Gottfried Keller: Der grune Heinrich 

* Gustave Flaubert: Madame Bovary 

* Iwan A. Gontscharow: Oblomow 

* Victor Hugo: Die Elenden 

* Lewis Carroll: Alice im Wunderland 

* Iwan Turgenjew: Vater und Sohne 

* Wilhelm Raabe: Abu Telfan 

* Leo Tolstoi: Krieg und Frieden 

* Adalbert Stifter: Erzáhlungen 

* Fjodor M. Dostojewski: Die Damonen 

* Friedrich Nietzsche: Menschliches, Allzumenschliches 

* Emile Zola: Germinal 



225 



* August Strindberg: Sohn einer Magd 

* Knut Hamsun: Hunger 

* Oscar Wilde: Das Bildnis des Dorian Gray 

* Anton Tschechow: Erzahlungen 

* Theodor Fontáne: Der Stechlin 

* Thomas Mann: Die Buddenbrocks 

* Robert Musil: Die Verwirrungen des Zóglings Tórlefi 

* Rainer Maria Rilke: Die Aufzeichnungen des Maltě Laurids Brigge 

* Heinrich Mann: Der Untertan 

* Marcel Proust: Aufder Suché nach der verlorenen Zeit 

* Jaroslav Hašek: Die Abenteuer des braven Soldaten Schwejk 

* James Joyce: Ulysses 

* John Dos Passos: Manhattan Transfer 

* Franz Kafka: Das Schlofi 

* Hermann Hesse: Der Steppenwolf 

* Alfred Doblin: Berlin Alexanderplatz 

* Ernst Bloch: Spuren 

* Sigmund Freud: Das Unbehagen in der Kultur 

* Leo Trotzki: Mein Leben 

* William Faulkner: Licht im August 

* Franz Kafka: Erzahlungen 

* André Gide: Tagebucher 

* Anna Seghers: Das siebte Kreuz 

* Albert Camus: Der Fremde 

* Heinrich Bolí: Erzahlungen 

* Jean Genet: Querelle 

* Ernest Hemingway: Der alte Mann und das Meer 

* Max Frisch: Stiller 

* Claude Lévi-Strauss: Traurige Tropen 

* Samuel Beckett: Das letzte Band 

* Giinter Grass: Die Blechtrommel 

* Jean-Paul Sartre: Die Worter 

* Bertolt Brecht: Geschichten von Herrn Keuner 

* Uwe Johnson: Jahrestage 

Bine e la Schiller sá cauti Uber naivě und sentimentalische Dichtung, un eseu 
de neinteles pentru omul fara afecte al Epoch Wash. Ce se recomandá la Thomas 
Mann si Robert Musil te lasa visátor: nu avem antrenori culturali mai prejos de ai lor. 

Bineinteles, aceastá lista germaná este prea germaná sau prea nordicá, dupá 
cum cea francezá e prea francezá, asa ca tot Lista Pisaná románeascá initialá, spre 
marele necaz al Dusmaniei/Xeniei, e mai indicatá ca sá incepi cu ea pána dobándesti 
competentele de a-ti permite sá-ti proiectezi judicios intái un Itinerariu Spirituál 
complet personalizat, apoi Bazinul de Spiritualitate propriu pe termen lung. 

Asa considerá Profesorul §tiecarte, dupá o experientá de 20-30 ani in ce 
přivěste acordarea de asistenta intelectualá cátre elevii capabili de lecturi majore, cum 
sá-si alcátuiascá ei Itinerariul Spirituál fárá a se ineca in Bazinul de Spiritualitate - 
mod mai metaforic de a zice cá tu iti poti cáuta de o carierá bánoasá in DRO, ca a 
doctorului Axel Munthe, cu cea mai crudá ferocitate si cá cea mai inaltá culturá te 
poate propulsa mai repede spre avere, pozitie, noroc in dragoste, spor in casá, 
clarviziunea obiectelor pierdute, autolecuire, fericire si glorie. 



226 



Cáci dintre homosapi, cei mai destepti šunt consilierii prezidentiali si 
academicienii, apoi vin universitarii si analistii sau oamenii de showbiz, si abia la 
síarsit pot lua cuvántul salariatii din preuniversitar si cu pensionarii, de aceea si elevii, 
si párintii, si autoritátile locale cam strámbá din nas la cártile si tráirile naivě, 
totdeauna ieftine , deci suspecte, recomandate de ei pentru piscina de spiritualitate a 
viitorului familist. 

Totusi, pentru Liceanul Neascultátor, mai performant, carele s-a simtit jignit 
de reducerea de 50%, ca la milogi, a efortului, profa de comentarii Cora Dospinoiu a 
facut copy-paste de la Profesorul Stiecarte pentru urmátoarea completare la Terna 
pentru acasá pe 4 ani, care azi trebuie efectuatá in 3 ani, scurtándu-se la noi liceul 
pornind de la sofismul publicitar al lui Alcibiade despre coada maidanezului. 

Lista cártilor facultative pentru liceeni (50) 

1 . Dante Alighieri - Vita Nuova 

2. Zoe Dumitrescu-Busulenga - Eminescu. Viatá, Creatie, Culturá 

3. Constantin Noica - Eminescu sau gánduri despre omul deplin al culturii 
romanesti 

4. Eugěne Ionesco - Regele moare 

5. Tudor Arghezi - Vántule, pámántule 

6. Lucian Blaga - Spatiul mioritic 

I . Lev Nikolaevici Tolstoi - Rázboi si páce 

8. Feodor Mihailovici Dostoievski - Fratii Karamazov 

9. Aleksandr Soljenitin - Pavilionul cancerosilor 

10. Sorin Dumitrescu - Chivotele lui Petru Rares si modelul lor ceresc 

II. Mihail Sadoveanu - Viata lui Stefan cel Maře 

12. Goethe - Faust 

13. Shakespeare - Romeo si Julieta 

14. Nicolae Iorga - Sfaturi pe intunerec 

15. Franz Kaíka - Metamorfoza 

16. Serghei Esenin - Omul negru 

17. George Cálinescu - Enigma Otiliei 

18. Jorge Luis Borges - Cartea de nisip 

19. Hermann Broch - Moartea lui Vergiliu 

20. Jurnalul Annei Frank 

21. Virginia Woolf - Orlando 

22. A. E. Baconsky - Biserica Neagrá 

23. Albert Camus - duma 

24. Marguerite Yourcenar - Memoriile lui Hadrian 

25. Yasunari Kawabata - Sembazuru (Stol depásári albe) 

26. Nicolae Labis - Balada 

27. Nichita Stánescu - Noduri si semne 

28. Balcica Máciucá - Balcic 

29. Cezar Ivánescu - La Baaad 

30. Mircea Cártárescu - Postmodernismul románe se 

31. Emil Cioran - Schimbarea lafatá a Romániei 

32. Dan Puric - Despre omul frumos 

33. Max Blecher - Vizuina luminatá 

34. Marin Předa - Cel mai iubit dintre pámánteni 

35. Zaharia Stancu - Pádurea nebuná 



227 



36. Jean Ancel - Transnistria 

37. Mircea Eliade - Maitreyi 

38. Ernesto Sábato - Despre eroi si morminte 

39. Paul Goma - Scrísuri 

40. Marius Olteanu - Timoc. Lumea de dincolo (album) 

41. Gabriel Liiceanu - Usa interzisá 

42. Dan Petrescu - In ráspár 

43. Gabriel García Márquez - Un veac de singurátate 
AA. Mihail Cratofil - Cernáuti (album) 

45. George Damian - Románii din Bugeac... 

46. Ion Gavrilá Ogoranu - Brazii sefráng dar nu se indoiesc 
47 '. Ion Cárja - Canalul Mortii 

48. Dumitru Baču - Pitesti 

49. Thomas Mann - Doctor Faustus 

50. Erico Lopes Veríssimo - Incident la Antares 

Evident, toti desantatii, racolatii, bananierii, renegatii, mancurtii, toti urátii, 
cocalarii si alti actori de-ai Dusmaniei geloase pe cresterea nivelului de trai cultural 
din RO , ca si unii factori politici din Xenia ingrijorati de o ráscolire a trecutului si de 
o defectiune a vulnerabilitátii románilor la manipulare, au manevrat de o asa manierá 
incát sá saboteze Planul pe patru ani de culturalizare intensivá a Generatiei Pupici 
intocmit de cátre profa de comentarii Cora Dospinoiu, azi inspectoare, incát s-a ajuns 
de sá se legifereze recent reducerea certá cu 25% a fezabilitátii implementárii lui 
sustenabile si durabile, prin trecerea prin parlament a unei legi de-a redus, pe 
principiul lui Alcibiade, liceul románesc de la 4 ani (istoria anticá, medievala, 
moderna si postmoderna) la numai trii ani, de n-ai timp nici sá te dixtrezi! 

Totusi, lista cártilor facultative pentru liceeni (50) s-a insurubat organic si 
nostalgie la Lista de cárti obligatorii tot pentru liceeni (50) ca la haltere, fiind vorba 
mai mult de fosti liceeni care trag spirituál la fiare si, in contextul cá RO s-ar 
proclama la Referendum Stát national unitar, CULTURAL si indivizibil, ei ar aspira sá 
se angajeze, cu sau fárá carte de muncá, moderátor i-realizatori la diferite emisiuni sau 
rubrieute, trecerea Testului Pisan fiind consideratá de legiuitor o garantie intelectualá 
a verticalitátii cá universul nostru mediatic din RO si DRO, privat sau guvernamental, 
román sau stráin, se va dedica treptat, in intregime, Luminárii Poporului ca sá 
achiezeze la sacrificiile materiále peratologice („má limitez la ce am"), cerute de 
investitiile majore in Infrastructura Intelectualá, fárá de care nici nu poate demara 
serios Marea Recuperare, adicá insási Mántuirea Neamului. 

Iar pentru liceanul premiant ambitios , de parcurge ca un fir rosu suta de itemi, 
cáutátor sá aplice pentru o bursa UE, ca sá scape de la a robi pentru achitarea datoriei 
externě, diriga Coca Dospinoiu uite cá a prevázut, dupá cum vom vedea, o lista mai 
abátutá si mai „iesitá din comuná", vorba Sorescului, in raport cu standardul 
ministerial de baga in Programul national pentru dezvoltarea competentelor de 
lecturá Cártárescu de trei ori (si nu Orbitorull), iar Blandiana deloc, nici mácar cu 
Arpagicul, pe cánd Petru Dumitriu stá pe locul lui Vieru sau al lui Goma: 

http://profesorideromana.wordpress.com/2009/05/26/lecturi-obligatorii 

§i totusi, incá e bine! 

Tráim pe piscurile culmilor demoeratiei si prosperitátii, cátá vřeme mai avem 
ce impárti la maidanezi, sá roazá, si nici n-a dat Soarta, cá nu mai citim, o foamete- 
secetá de-aia postbelicá de sá-i vindem in piatá la neeunoseuti drept miei de Sfintele 



228 



Pasti, íncá mai avem luminá si timp de lecturat la Ustele de cárti/pedefeuri bune. Dar 
ce folos? Ca nu mai stii ce e voie si ce nu! De cánd, in Epoca Mooye, s-a reusit a se 
implementa postrománismul prin demolarea valorilor in oligopedagogia noastrá, de 
la voievozi la Eminescu si la exilati, predándu-se competente nu pentru a face din 
licean critic literar, capabil de comentarii de fite, cum s-ar crede, fiindcá nimeni nu 
vrea concurentá, ci din egoismul scriitorilor vii de a vinde opere in detrimentul celor 
muriti deja , o curriculá a terminologiei literare recente ingáduind exemplificári intre 
filologi amid, filologul autor de manuál fácánd publicitate filologului literar, pe cánd 
predarea clasicá urma cu tenacitatea neamurilor vechi intreaga máretie ca de 
Ceahláu/Raráu a Istoriei Literaturii Románe. 

Dar ah, vai-vai, uite ca regretabilul, bine intentionat, celebrul din culpá 
naughty document Dilema 265 a reusit la 5 martie 1998, dintr-o singurá muscáturá , nu 
numai desfiintarea idealismului de a te jertfi intelectualiceste pentru románi si 
Románia, ci nemaipunándu-se flori de la florari la jegul de Eminescu, a pulverizat si 
statutul scriitorului , ba chiar al artistului, in societatea noastrá televizatá, 
nemaichemándu-1 nimeni sá-si deie cu párerea, ca inainte, acum despre slujirea de 
cátre regim a marelui capital román si stráin, neglijándu-se Infrastructura Intelectualá, 
Emanciparea Cadrelor Didactice, Luminarea Poporului, Marea Recuperare si insási 
Mántuirea Neamului dacá nu ne mai implinim misia istoricá pe meleag, aceea de a ne 
exprima in universal ce-am pátit noi. 

Cáci misunánd de la Tranzitie la Crizá, adicá pe nesimtite ca prin Poarta 
Brandenbrug, de la Epoca Mooye pomenindu-ne-n Epoca Wash, se va termina si cu 
exemplificárile din scriitorii contemporani! Prin desantati, mancurti, renegati si alti 
postaci de-ai Dusmaniei si Xeniei, ca si prin tonomatele importatorilor de carte, mari 
editoři, e usor de extrapolat cá se vor inmulti la competente tot mai mult 
exemplificárile cu efect publicitar din literatura universalá, ceea ce are si párti 
pozitive, cum am mai spus, doar dacá Profesorul §tiecarte va reusi sá cáláuzeascá pe 
Liceanul Neascultáror dupá liste de cárti si pedefeuri bune, ca cele ale doamnei 
inspector din minister Coca Dospinoiu, cum am mai zis. 

Cáci initial, profa de meditatii Coca Dospinoiu, cea mai capitalistá dintre 
profele salarizate cu 100 de pepeni pe luna, din care sá achite, adesea prin 
recuperatori, si rata la bancá, si mobiiul, si chiria, si intretinerea, s-a gándit ea sá 
personalizeze tocmai acel 25% timp suplimentar la clasá, acordat la discretie de noua 
Lege a Educatiei, dar pe care trendul e cá-1 vor supune pána la urmá sutele de 
metodologii unei aprobári , ca pe optionale, de cátre inspectorul de specialitate, dupá 
niste capete de tabel multicriteriale. Ea a liniat si intocmit un Proiect de ratrapaj 
tocmai pentru liceenii ei care din diferite motive, motivate si nemotivate, n-au luat in 
copilárie microbul cititului cártilor, nefiind suficient de motivati, si nici n-au servit 
vreun item din PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTAREA 
COMPETENTELOR DE LECTURÁ lansat in decembrie 2008, ei descurcándu-se la 
ore si porto foliu doar cu diferite referáte corespunzátoare tematic dupe web. 

Adicá, pomenindu-se cu liceeni care abia cánd s-au pregátit constiincios de 
bac, au descoperit tezaurul cultural al umanitátii , doamna Coca le-a recomandat 
retrospectiv ce le da si la copiii ei biologici, anume cárti modernisté de import, cum ar 
fi Bruno Munari - Storie di tre uccellini sau Katsumi Komagata - Little eyes , cárti 
rare, ca I. D. Musat - Rázboiul iobagilor sau Petru Cires - Sfat in cumpána noptii, 
cárti děse, ca De ce iubimfemeile sau Vintilá Corbul - Cáderea Constantinopolelui, si 
altele. Dar pe urmá, consiliatá si de psihologul scolar, acum declará azi cá a obtinut 
rezultate bune si foarte bune reluánd de la inceput faza dupá logica didacticá, 



229 



educabilul fiind orientat sá se alfabetizeze fara rest pe furis, incepánd amuzat chiar cu 
jupuitele cárti ale copiláriei si ináltándu-se pas cu pas, pe spirála dialecticá a 
cunoasterii obiective a lumii, pána la insusirea completá a setului de competente 
filologie dincolo de care poti incepe cu plácere sá citesti si pentru examenul 
terminátor de bac . 

Ceea ce e o a doua sansá si pentru adulti! 

Fiecare din lecturile sugerate mai jos, pentru ratrapaj in afara plajei orare , íti 
formeazá, ca postač , cáte o astfel de competentá de lecturá doritá ca sá comentezi. 

Lista lecturilor suplimentare pentru liceeni (50) 

1 . Kornei Ciukovski - Doctorul Aumádoare 

2. Ion Creangá - Amintiri din copilárie. Povésti. Povestiri 

3. Petre Ispirescu - Legendě sau basmele románilor 

4. Mihai Eminescu - Fát-Frumos din lacrimá 

5. Hans Christian Andersen - Mica Siřená + Z 

6. Briider Grimm - Márchen (Alba ca Zapadá + Z) 

7. Wilhelm Hauff - Márchen (Muc cel Mic + Z) 

8. Gianni Rodari - Le avventure di Cipollino 

9. Nikolai Nosov - Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sái 

10. Carlo Collodi - Le avventure di Pinocchio. Storia di un burattino 

1 1 . Petre Dulfu - Isprávile lui Pácalá 

12. Anton Pann - Povestea vorbei + Názdrávániile lui Nastratin Hogea 

13. Charles Perrault — Les Contes de ma měře 1'Oye (Motanul incáltat + Z) 

14. Ana Blandiana - Intámplári de pe strada mea 

15. Ada Orleanu - E páce noaptea asta-n codru 

16. Cezar Petrescu - Fram, ursul polar 

17. Rudyard Kipling - The Jungle Book (Cartea junglei) 

18. H. G. Pomialovski -Amintiri din seminář 

19. Grigore Bájenaru - Cismigiu et comp. 

20. Hector Malot - Sans Famille (Singur pe lumé) 

21. Edmondo De Amicis - Cuore 

22. Maxim Gorki - Copilária 

23. Charles Dickens - David Copperfield + Z 

24. Constantin Chiritá - Ciresarii + Z 

25. Mihail Drumes - Elevul Dima dintr-a saptea 

26. Dumitru Almas - Povestiri istorice 

27. Erich Kástner - Emil und die Detektive (Emil si detectivii) 

28. Arthur Conan Doyle - The Adventures ofSherlock Holmes 

29. Oscar Wilde - The Happy Prince (Printul fericiť) + Z 

30. Antoine de Saint-Exupéry - Le Petit Prince (Micul Print) 

31. Lewis Carroll - Alice 's Adventures in Wonderland (Alice in Tara 
Minunilor) 

32. Harriet Beecher Stowe - Coliba unchiului Tom 

33. J.K. Rowling - Harry Potter 

34. Mark Twain - The Adventures of Tom Sawyer + Adventures of 
Huckleberry Finn 

35. Daniel Defoe - Robinson Crusoe 

36. Radu Tudoran - Toate pánzele sus 

37. Rafaello Giovagnoli - Spartacus 



230 



38. Mihail Sadoveanu - Fratii Jderi 

39. Alexandre Dumas - Le comte de Monte-Cristo 

40. Victor Hugo - Notre-Dame de Paris 

41. Walter Scott - Ivanhoe + Z 

42. James Fenimore Cooper - The Last ofthe Mohicans (Ultimul mohican) 

43. Karl May - Winnetou 

AA. Eduard Jurist - Oul lui Columb 

45. Simona Popescu - Exuvii 

46. Jules Verne - Vingt mille lieues souš les mers (Douázeci de mii de leghe 
sub máři) + Z 

47. H. G. Wells - The Invisible Man (Omul invizibil) + Z 

48. Pierre Boulle - La Planete des singes (Planeta maimutelor) 

49. Bram Sto ker - Dracula 

50. Ray Bradbury - Fahrenheit 451 

Asa cum observa psihologul scolar, educabilii sau educabilele care au ei insisi 
copii la rándul lor, pot folosi aceeasi lista sugeratá mai sus, pentru orientarea spiritualá 
a urmasilor exact in ordinea de lecturá precizatá. 

Dar insá totusi unii liceeni internautisti, vázándu-se intorsi la Doctorul 
Aumádoare, s-au simtit ca si ratrapati/resapati la 'sto de proíá, asa ca au serciuit si au 
gásit lesné pagini web care te fac postacá avizatá chiar numai citindu-le doar ca liste 
de premiati cu cele mai invidiate prize-uri, multe dintre linkurile scotocite aflándu-se 
sub o sutá de titluri agreate de Le Monde: 

http://en.wikipedia.org/wiki/Le_Monde%27s_100_Books_of_the_Century 

Cu veselie poate nitel mai exuberantá, ei au ráspuns la dirigá, intr-o lume care 
nu mai citeste, cu o lista de obligatii similare la un bažin de spiritualitate, in care sá 
te arunci cu capul inainte, la urma urmei, orice Spirituál Itinerary fiind bun, numai sá 
existe unul! Fárá un interviu obligatoriu din aceastá lista avizatá de Consiliul Elevilor , 
cererea liceenilor e sá nu mai poti avansa la a dispune de calitatea de diriginte, 
director, seíá de árie curriculará, metodista sau inspectoare de specialitate, nici de 
angajári pe duratá nelimitatá in minister sau in diferite agentii. 

Soneria cea enervantá se opři. Fénelon! Inceputul cumintel de la Lista 
lecturilor suplimentare obligatorii propuse de liceeni profesorilor i se páru Cocái 
Dospinoiu unul extrém de foarte promitátor, instructiv si totodatá foarte educativ 
(Gulitá, coanei Chirita: „dar invátam Telemac cu monsiu dascálul"), desi romanul 
didactic al lui Fénelon, Les Aventures de Télémaque, era in epocá citit si ca reluare 
postmodernista a anticilor, si ca rezistentá prin culturá fatá de regimul cam prea 
insorit de orbitor al lui Louis XIV. 

Ce urma pe lista propusá profilor sá-si anexeze la portofoliu, ca dovezi 
ARACIP, si jurnal de lecturá , dupá nume sonore, precum anticlericalul Diderot si 
revolutionarul Mirabeau, romanticul canonic Musset si modernistul experimentalist 
Apollinaire, sau postmodernul oniric Bataille, anume próza Histoire d'0, i se párea 
profei de comentarii si meditatii a se incadra la textualismul aproape románesc , cu 
care šuntem atát de familiari. Romanul epistolar al lui Richardson, Pamela, or Virtue 
Rewarded, il percepu a fi chiar de acutá actualitate, il intrevázu prin seculi ca pe o 
telenuvelá BBC conceputá contra hártuielii. La Pietro Aretino - Sonetti lussuriosi 
presupuse céva baroc, vreo replicá la Góngora, iar la obscurele Ragionamenti ale 



231 



aceluiasi se ternu din instinct sá nu recomande colegilor de cancelarie, ea ca mesagerá 
a elevilor, vreun eseu abstract si plictisitor, asa cá-si puse la contributie abia atunci 
competentele digitale, scotánd cu grábire un oftat de oroare cánd se dumiri dupe 
wikipedisti ca „Aretino also wrote the celebrated whore dialogue Ragionamenti in 
which the sex lives of wives, whores and nuns are compared and contrasted ". 

De-ástia-mi sunteti! nu se dádu bátutá inspectoarea, mergánd la inspectorul 
generál s-o invete ce sá facá, si se puserá la puricat, titlu cu titlu, tot ce párea incadrat 
webar la literatura pornograficá, lubricá sau obscená in bazinul de spiritualitate propus 
de liceeni cadrelor, chit ca mai toate tipáriturile erau intruvabile, iar Generatia Pupici 
experta in universul mediatic oricum vede si fara a čiti tot ce se poate concepe mai 
sugestiv ca initiere in ceea ce tine in modul cel mai intim de viata privatá, dupá ce nu 
mai prizám ce e amorul pe lángá plopii fárá sot bananieri. Cártile propuse de liceeni 
ca obligatorii si considerate de inspectorat nu facultative, ci inacceptabile pentru 
profesoři, au fost, vezi bine, radiate complet, dupá cum urmeazá: 

Pietro Aretino - Sonetů lussuriosi + Ragionamenti 

John Cleland - Fanny Hill 

Wang Shih-cheng - The golden Lotus 

Al-Nafzawi - The Perfumed Garden for the Souťs Recreation 

Denis Diderot - La Religieuse 

Comte de Mirabeau - Le Rideau levé ou l 'éducation de Laure 

Pierre Louys - Manuel de civilité pour les petites filles a Vusage des maisons 
ď éducation 

Vatsyayana - Le Bréviaire de 1'Amour 

Alfred de Musset - Gamiani ou deux nuits ďexcés 

Guillaume Apollinaire - Les Onze Mille Verges ou les Amours ďun hospodař 
[boierul fiind románul Mony Vibescu, al cárui mausolée e probabil la Pěre-Lachaise] 

Pitigrilli - Centura de castitate + Vegetarianii amorului (interbelice) 

Georges Bataille - Histoire de Vceil + Ma mére 

Paulině Réage - Histoire d'0 

Anais Nin - Delta of Venus + Little Birds 

In realitate, cearta neprincipialá, dintre elevi, profi, párintii culti, inspectoarele 
ISJ-ului si inaltii functionari controlori din minister, provenind la noi azi mai toatá de 
la lipsa de viziune cá s-a ajuns la situatia de contradictie in abjectie cá misiunea 
dificilá a cadrelor didactice lt se tot cere planuri de a forma personalitatea 
educabilului/initiabilului, fárá a-si fi autoformat acea personalitate goetheaná 
insusi educatorul/antrenorul cultural, din cauza subsalarizárii, care hibá se va si 
remedia cánd burghezia de merit va domina burghezia de spagá, deci si aventurierii 
Stráinului, ai Xeniei si ai Dusmaniei - acea blestematá bourgeoaisie comprador din 
pricina cáreia, anticipánd profetic ce li se pregáteste grecilor sái in UE, a vrut patriotul 
politolog marxist Nicos Poulantzas sá se arunce din celebrul turn Montparnasse peste 
viitorul mormánt al lui Sartre si al Castorului (soru-sa junelui Held Hans Castorp din 
Zauberberg). 

Lista cenzuratá, rámasá purá ca insási ratiunea de a čiti - supá chioará din 
Gulag , a primit aprecieri elogioase la tárgurile de carte de invátáturá si chiar la nivel 
de experti din minister, rámánánd a se studia metodologia implementárii ei ca criteriu 
de selectie la čine aspirá la gradatia de Profesor Emerit, sau cadrelor implicate pe 
proiecte externě, unde au de sustinut discutii la o pizza cu colegii lor euroatlantici. 



232 



Lista lecturilor propuse de liceeni profesorilor (100) 

1. Fénelon - Les Aventures de Télémaque 

2. Samuel Richardson - Pamela, or Virtue Rewarded 

3. Pierre Choderlos de Laclos - Les Liasons Dangereuses 

4. D. H. Lawrence - Lady Chatterley's Lover + Women in Love 

5. Vladimír Nabokov - Lolita 

6. Marguerite Duras - LAmant 

7. Raymond Chandler - The Big Sleep 

8. Margaret Atwood - The Blind Assassin 

9. Willa Cather - Death Comesfor the Archbishop 

10. Dashiell Hammett - The Maltese Falcon 

1 1 . Charlotte Bronté - Jane Eyre 

12. William Golding - Lord ofthe Flies 

13. Henry James - Portrait ofa Lady 

14. Robert Graves - /, Claudius 

15. Augusto Roa Bastos - Yo el Supremo 

16. W. M. Thackery - Vanity Faire 

17. Harper Lee - To Kill a Mockingbird 

18. Theodore Dreiser - An American Tragédy 

19. F. Scott Fitzgerald - The Great Gatsby 

20. John Steinbeck - East ofEden + The Grapes ofWrath 

21. John Fowles - The Mágus 

22. Joseph Conrad - Heart of Darkness 

23. Henry James - The Portrait ofa Lady 

24. Nathaniel Hawthorne - The Scarlet Letter 

25. Iris Murdoch - The Black Prince 

26. Roger Martin du Gard - Les Thibault 

27. Romain Rolland - Jean-Christophe 

28. Boris Vian - L 'écume desjours 

29. Maurice Druon - Les rois maudits 

30. Francoise Sagan - Bonjour tristesse 

31. John Updike - Rabbit (4 vol.) 

32. Graham Greene - The Heart of the Matter 

33. John 0'Hara - Appointment in Samarra 

34. Judy Blume - Are You There God? Iťs Me, Margaret 

35. Alfred Jarry - Ubu roi 

36. Georges Bernanos - Journal ďun curé de campagne 

37. Maurice Barrěs - Le Roman de Vénergie nationale + Les Bastions de VEst 

38. Octavio Paz - El laberinto de la soledad 

39. Miguel Angel Asturias - El Seňor Presidente 

40. Lu Xun - La Véritable Histoire de Ah Q 

41. Junichiro Tanizaki - The Makioka Sisters 

42. Kenzaburo Oe - A Personál Matter 

43. Haruki Murakami - The Wind-Up Bird Chronicle 

44. Kazuo Ishiguro - Nevěr Let Me Go + The Remains ofthe Day 

45. Gao Xingjian - Escape + Soul Mountain 

46. Tsering Woeser - Mémoire interdite. Témoignages sur la Révolution 
culturelle au Tibet 

47. Dai Sijie - Balzac et la Petite Tailleuse chinoise 



233 



48. Heinrich Bolí - Die verlorene Ehre der Katharina Blum 

49. Reiner Kunze - Die wunderbaren Jahre 

50. Bohumil Hrabal - Une trop bruyante solitude (Příliš hlučná samota) 

51. Venedikt Erofeev - Moscova-Petuski (Moscou-sur-Vodka) 

52. Vladimír Sorokin -A Day in the Life ofan Oprichnik + Dimineata 
lunetistului 

53. Victor Pelevin - Babylon (Generation 17, Homo Zapiens) + Mitraliera de 



lut 



54. Nadine Gordimer - The Conservationist 

55. Chinua Achebe - Things FallApart 

56. Wole Soyinka - Season ofAnomie 

57. Naguib Mahfouz - Children of Gebelawi 

58. Orhan Pamuk - My Name is Red 

59. Ivo Andrič - Povestea cu elefantul vizirului (short stories) 

60. Ismail Kadaré - Les Tambours de la pluie 

61. Luigi Pirandello - Sei personaggi in cerca ď autore 

62. Berto lt Brecht - Aufstieg und Fall der Stadt Mahagonny 

63. Jean-Paul Sartre - La nausée 

64. Georges Bataille - Le bleu du ciel 

65. Antonin Artaud - Le Théátre et son double 

66. Dino Buzzati - /i deserto dei Tartari 

67. Kobo Abe - The Woman in the Dunes 

68. Samuel Beckett - Molloy 

69. J. M. G. Le Clézio - Poisson ďor 

70. Milan Kundera - Llnsoutenable Légéreté de Větre 

7 1 . James Dickey - Deliverance 

72. Kurt Vonnegut - Breakfast of Champions 

73. J.D. Salinger - The Catcher in the Rye 

74. Jack Kerouac - On the Road 

75. Thomas Pynchon - The Crying ofLot 49 + Gravity's Rainbow 

76. Saul Bellow - Herzog 

77. Thornton Wilder - The Bridge ofSan Luis Rey 

78. José Saramago - O Evangelho segundo Jesus Cristo 

79. Italo Calvino - Invisible Cities 

80. J.M. Coetzee - Disgrace + Waiting for the Barbarians 

8 1 . Toni Morrison - Beloved 

82. Dušan Charles Simič - Weather Forecast for Utopia and Vicinity 

83. Philip Roth -American Pastorál + The Plot Against America 

84. Alessandro Baricco - Castelli di rabbia 

85. Horacio Quiroga - La gallina degollada 

86. Amélie Nothomb - Robert des noms propres 

87. Isaac Bashevis Singer - Enemies: A Love Story 

88. Salman Rushdie - The Satanic Verses 

89. Imre Kertész - Fatelessness 

90. V.S. Naipaul - An Area of Darkness 

91. Peter Esterházy - Kis magyar pornográfia 

92. Philip Pullman - His Dark Materials 

93. Doris Lessing - The Golden Notebook 

94. George Eliot - Middlemarch 

95. Isaac Babel - Red Cavalry Stories 



234 



96. Patrick White - The Vivisector 

97. Michel Houellebecq - Les Particules élémentaires 

98. Witold Gombrowicz - Ferdy durke 

99. Peter Matthiessen - The Snow Leopard + At Play in the Fields ofthe Lord 

100. Eckhart Tolle - The Power ofNow. A Guide to Spirituál Enlightenment 

Se prea poate ca pe tot webul sá nu se afle lista care sá nu musteascá de 
subiectivisme, nu numai ín alegerea autorilor sau ín complicitatea la crimele 
marxistilor, ci si in desemnarea operei reprezentative pentru auto rul ales! 

Fiind vorba de cea mai principála si mai bazatá maladie a spiritului 
contemporan, alexia, medicii sufletesti se ceartá intre ei propunánd fiecare alt 
remediu, de regulá mai neproductiv decát a te lua-n gurá cu Generatia Pupici, 
incercánd prin fortá si retoricá s-o constrángi tu sá preia pe umeri ea povara culturii , 
asigurándu-te de-o pensie, care culturá cultá vie nu e in bibliotecile/bazele de dáte ale 
Infrastructurii Intelectuale, ci in creiere si creierase, angajándu-se intelectualii 
adolescenti din propria lor initiativá sá execute Autoiluminarea Poporului prin ei 
insisi, in speranta cá-si vor aduce cándva aportul sá facá totul pentru Marea 
Recuperare, concomitent cu achitarea datoriei bananiere si a dobánzilor. 

Or, aici-sa, dacá ne gándim la Goebbels si la Jdanov, ca modele 
(epitomi+emoticoni) pentru toti Iacacine, existá cel mai maře pericol, cum ar fí 
Ginghis-hanul dotat cu telegraf al lui Tchakhotine! 

Nimic nu e cel mai maře pericol decát nechezolul ca mediocritate purá pentru 
sine, de poate čita din Hegel, din Hagi, din Heidegger si din Houellebecq, 
autopropulsándu-se politic in cele mai decidente functii de-ale filozofiei bugetare si 
culturale a spiritului, consilier de politicieni sau de mari capitalisti! 

Iatá de ce, pe ton neserios si in limbi cát se poate mai stráine, cu Ustele de 
cárti, care cárturarul stie cá insási parcurgerea unui itinerariu spirituál este sensul, 
bucuria si zatul diamantin finál al vietii, ele nu se baga nimánui pe gát, ci se 
procedeazá ritualic ca la mánástire , unde čine cautá locul lui de renuntári la lumesc 
este de mai multe ori tinut de locatari pe la porti, izgonit cu maidanezii comunitari si 
intrebat, reintrebat dacá stie hotárát ce ascezá in smerenie solicitá, anume nu trebuie 
sá vorbesti in termen de obligatoriu, facultativ sau suplimentar, ci important e ca 
insiruirea de titluri sá existe . Čine are harul, va ceti, cui nu-i e dat, nu. 

Nimic nu este mai elitist si mai nedemocrat decát ascensiunea pe piscurile 
itinerariului spirituál sau plonjonul in bazinul de spiritualitate. 

In rest, Ustele de cárti isi au destinul lor! 

Tocmai de-aia, pentru a má opři sá indemn cu orice pret la lecturá pe cititor, 
am exclus din excelenta lista spaniolá de mai jos prezentárile succinte asociate de 
forumist opusurilor propuse. Ordinea este cea alfabeticá a titlurilor. 

Los 100 mejores libros de la literatura universal 

http://www.microcaos.net/artes/los-100-mejores-libros-de-la-literatura-universal 

1 . Gabriel García Márquez - 100 aňos de soledad 

2. George Orwell - 1984 

3. Nikos Kazantzakis - Alexis Zorba, el griego 

4. Anónimo - Amadís de Gaula 
5.Truman Capote -A sangrefría 



235 



6. Guy De Maupassant - Bola de sebo y 22 cuentos completos 

7. Raymond Carver - Catedral 

8. Yukio Mishima - Confesiones de una máscara 

9. Fiódor Dostoyevski - Crimen v castigo 

10. Juan García Ponce - Crónica de la intervención 

1 1 . Ray Bradbury - Crónicas marcianas 

12. Juan Carlos Onetti - Cuentos completos 

13. Giovanni Boccaccio -Decameron 

14. Elfriede Jelínek - Deseo 

15. Cuentos memorables según Jorge Luis Borges 
ló.Bram Stoker - Drácula 

17. Jorge Luis Borgues - ElAleph 

18. Marguerite Duras - El amante 

19. Anónimo - El cantar de los nibelungos 

20. Howard Phillips Lovecraft - El color que cayó del cielo 

21. Alejandro Dumas - El Conde de Montecristo 

22. Joseph Conrad - El corazón de las tinieblas 

23. José Saramago - El evangelio según Jesucristo 

24. Albert Camus - El extranjero 

25. Robert Louis Stevenson - El extraňo caso de Dr. Jeckyll y Mr. Hyde 

26. Edgar Allan Poe - El goto negro y otros relatos 

27. F. Scott Fitzgerald - El gran Gatsby 

28. E.T.A. Hoffman - El hombre de la aréna 

29. Miguel de Cervantes Saa vedra - El ingenioso Hidalgo Don Quijote de 
la Mancha 

30. Juan Rulfo - El Hano en llamas 

31. Herman Hesse - El lobo estepario 

32. Mijaíl Afanasievich Bulgákov - El maestro y Margarita 

33. Umberto Eco - El nombre de la rosa 

34. Rudyard Kipling - El ojo de Alá y otros cuentos 

35. Patrick Suskind - El perfume 

36. Alejo Carpentier - El reino de este mundo 

37. Oscar Wilde - El retrato de Dorian Gray 

38. William Faulkner - El ruido y lafuria 

39. Gunter Grass - El tambor de hojalata 

40. Ernesto Sábato - El tunel 

41 . Ernest Hemingway - El viejo y el mor 

42. Marcel Proust - En busca del tiempo perdido 

43. Jack Kerouac - En el camino 

44. Virgilio - Eneida 

45. Imre Kertész - Fiasco. Elfracaso 

46. Goethe - Fausto 

47. Mary W. Shelley - Frankenstein o el moderno Prometeo 

48. Charles Dickens - Grandes esperanzas 

49. Joseph Roth - Hotel Savoy 

50. Donatien Alphonse Francois de Sade, Marques de Sade - Justine o los 
infortunios de la virtud 

51. Mario Vargas Llosa - La ciudady los perros 

52. Dante Alighieri - La divina comedia 

53. Horacio Quiroga - La gallina degollada 



236 



54. Homero - La Ilíada 

55. Milan Kundera - La insoportable levedad del ser 

56. Franz Kafka - La metamorfosis 

57. Thomas Mann - La montaňa mágica 

58. Carlos Fuentes - La muerte de Artemio Cruz 

59. Leon Tolstoi - La muerte de Ivan Ilych 

60. Jean Paul Sartre - La náusea 

61. Homero - La Odisea 

62. Augusto Monterroso - La ověj a negra y demásfábulas 

63. Honorato de Balzac - La piel de Zapa 

64. Gilbert Keith Chesterton - La sabiduría del Padre Brown 

65. Charles Bukowski - La senda del perdedor 

66. Virginia Woolf - La seňora Dalloway 

67. Primo Levi - La tabla periódica El sistema periódico 

68. Sir Arthur Conan Doyle - Las aventuras de Sherlock Holmes 

69. José Emilio Pacheco - La batallas en el desierto 

70. Italo Calvino - Las ciudades invisibles 

7 1 . Ovidio - Las metamorfosis 

72. Anónimo - Las milý una noches 

73. Anónimo - Lazarrillo de Tormes 

74. Clarice Lispector - Lazos defamilia 

75. Robert Walser - Los hermanos Tanner 

76. Victor Hugo - Los miserables 

11 . Rubem Fonseca - Los mejores relatos 

78. Isaac Asimov - Los propios dioses 

79. Kenzaburó Óe - Una cuestión personál 

80. Vladimír Nabokov - Lolita 

8 1 . Marguerite Yourcenar - Memorias de Adriano 

82. Heinrich Wilhelm von Kleist - Michael Kohlhaas y otřas narraciones 

83. Gustave Flaubert - Madame Bovary 

84. John Dos Passos - Manhattan Transfer 

85. Herman Melville - Moby Dick 

86. Emile Zolá - Nana 

87. Miguel de Unamuno - Niebla 

88. Henry James - Otra vuelta de tuerca 

89. Lezama Lima - Paradiso 

90. Juan Rulfo - Pedro Páramo 

91. Anónimo - Poema de Mio Cid 

92. Julio Cortázar - Rayuela 

93. Stendhal - Roj o y negro 

94. Alessandro Baricco - Šeda 

95. Mariano Azuela - Třes novelas 

96. Paul Auster - La trilogía de Nueva York 

97. Henry Miller - Trópico de cáncer 

98. James Joyce - Ulises 

99. Aldous Huxley - Un mundofeliz 

100. Julio Verne - Viaje al centro de la tierra 

Dar, fara exagerári aduse de patriotism postač, ca de duláu alb de strajá sub 
Tricolor, pána la urmá parcá tot románii tái ti se pare ca dau si chiar tipáresc, pesemne 



237 



mai mult din filantropie decát din profit, si cu sperantá de lecturá efectivá a cártilor, 
dupá cumpárare, sub 10%, cele mai echilibrate liste cum e aceasta, derulatá in jos de 
colectia Adevárului , care a luminat chioscurile noastre in ultimii ani laolaltá cu 
Biblioteca pentru toti a Jurnalului National , dupá efortul cam prea sincronist al 
Cotidianului : 

Adevárul: 100 de cárti pe care trebuie sá le ai in biblioteca (noiembrie 
2008- octombrie 2010): 

http://www.cartile-adevarul.com/biblioteca-adevarul-carti-3.html 

1 . Victor Hugo - Notre-Dame de Paris 
2-3. Charles Dickens - Marile sperante 

4. Mark Twain - Un yankeu la curtea regelui Arthur 

5. Liviu Rebreanu - Ion 

6. Rudyard Kipling - Cártile junglei 

I . James Fenimore Cooper - Ultimul mohican 
8-9. Lev Tolstoi -Anna Karenina 

10. Walter Scott - Ivanhoe 

I I . Jack London - Chemarea strábunilor 
12-13. Henri Charriere - Papillon 

14. Harriet Beecher Stowe - Coliba unchiului Tom 

15. Sven Hassel - Gestapo 

16. Bram Stoker - Dracula 

17. Gustave Flaubert - Doamna Bovary 
18-20. James Clavell - Shogun 

21. Emily Bronte - La ráscruce de vánturi 

22-23. Vintila Corbul si Eugen Burada - Uragan asupra Europei 

24. George Cálinescu - Enigma Otiliei 

25. Raymond Chandler - Somnul de věci + Doamna din lac 

26. Ioan Slavici - Mara 

27-28. Fiodor Dostoievski - Idiotul 

29. Jane Austen - Mándrie si prejutecatá 

30. Mihail Sebastian - Accidentul + Orasul cu salcámi 

31. Sir Arthur Conan Doyle - Aventurile lui Sherlock Holmes + Memoriile 
lui Sherlock Holmes 

32-34. Karl May - Winnetou 

35. Georges Simenon - Pisica + Casa de pe canal 

36. Jonathan Swift - Cálátoriile lui Gulliver 
37-38. Boccaccio - Decameronul 

39. Rodica Ojog Brasoveanu - Cianurá pentru un surás + Buná seara, 
Melania 

40. Jules Verne - O cálátorie spre centrul Pámántului + Goana dupá meteor 

41. W. Shakespeare - Romeo si Julieta + Hamlet 

42. Jerome K. Jerome - Trei intr-o barcá + Treipe douá biciclete 
43-44. Tadeusz Doktga-Mostowicz - Vraciul. Profesorul Wilczu 

45. Vlád Musatescu - Extravagantul Conan Doi (De-a baba oarba) 

46. Virginia Woolf - Spre far + Orlando 

47. Stendhal - Rosu si negru 

48. Daniel Defoe - Robinson Crusoe 



238 



49. Daphne du Maurier - Golful francezului 
50-51. Herman Melville - Moby Dick 

52. Alistair MacLean - Unde se avántá vulturii 

53. Charlotte Bronté - Jane Eyre 
54-55. Frank Herbert - Duně 

56. Franz Kafka - Procesu! 

57. Hector Malot - Singurpe lume 

58. Moliere -Avarul + Tartuffe + Don Juan 
59-60. Alexandre Dumas - Cei trei muschetari 

6 1 . Agatha Christie — Zece negri mititei + Crima din Orient Express 

62. Thomas Hardy - Departe de lumea dezlántuitá 

63. Lew Wallace - Ben Hur 

64. Anton Pavlo vici Cehov - Livada de visini + Unchiul Vania + Pescárusul 
65-66. W. M. Thackeray - Bálciul desertáciunilor 

67. Henry Gilbert - Robin Hood 

68-69. Henryk Sienkiewicz - Prinfoc si sabie 

70. Alexandre Dumas fiul - Dáma cu camelii 

71. Robert Louis Stevenson - Insula Comorii 

72. Emile Zola - La paradisul femeilor 
73-7 r 4. Irving Stone - Agónie si extaz 

75. H. G. Wells - Omul Invizibil + Rázboiul Lumilor 

76. Erich Maria Remarque - Nimic nou pefrontul de vest + Cuibul visurilor 
77-78. Dante Alighieri - Divina Comedie 

79. Guy de Maupassant - Bel-Ami 

80. Archibald Joseph Cronin - Castelul Pálárierului 

81. Honoré de Balzac - Caterina de Medici 

82. Octavian Paler - Calomnii Mitologice 

83-84. Jaroslav Hašek - Peripetiile bravului soldát Švejk 

85. Marcel Proust - ín cáutarea timpului pierdut + Swann 

86. Isaac Asimov - Fundatia 

87. Isaac Asimov - A douafundatie 

88. Nikolai Vasilievici Gogol - Taras Bulba + Mantaua + Nasul + Vii 

89. Sir John Barrow - Revolta de pe Bounty 
90-91. John Steinbeck - La rásárit de Eden 

92. Edgar Rice Burroughs - Tarzan din neamul maimutelor 

93-94. Irwin Shaw - Om bogat, om sárac 

95. Rafael Sabatini - Odiseea cápitanului Blood 

96-97. Goethe -Faust 

98. Umberto Eco - Numele trandafirului 

99-100. Margaret Mitchell - Pe aripile vántului 

Continuarea Adevárului la acest set de succes este Colectia 101 cárti de citit 
intr-o viatá, lista din care cunoastem deocamdatá atát: 

http://www.cartile-adevarul.com/biblioteca-adevarul- 10 1 -carti- 1 8.html 

1-2. Fiodor Dostoievski - Crima sipedeapsa 

3. Sven Hassel — Legiunea blestematilor 

4. Liviu Rebreanu - Rascoala 

5. Stephen King - Shining 



239 



6. Arthur C. Clarke - 2001: O odisee spatialá 

7. Mark Twain - Print si cersetor + Wilson Zevzecul 
8-10. J.R.R. Tolkien - Stápanul inelelor 

11. Charles Dickens - Colind de Cráciun 

12. William Shakespeare - Othello. Imblánzirea scorpiei 

13. Mihai Eminescu - Poezii 

14-15. Thomas Mann - Muntele vrájit 

16. Choderlos de Laclos - Legáturi primejdioase 

17. Herman Hesse - Lupul de stepá 

18. Mihail Bulgakov - Maestrul si Margareta 

19. Jack London - Colt alb. Mihail, cáine de circ 

20. Julian Barnes - Papagalul lui Flaubert 
21-22. Henryk Sienkiewicz - Quo Vadis 

23. Ilf si Petrov - Douásprezece scaune 

24. Ilf si Petrov - Vitelul de aur 

25. Franz Kafka - Castelul 

26. Georges Simenon - Prima anchetá a lui Maigret. Maigret si bátrána 
doamná 

27. Anně Rice - Interviu cu un vampir 

28. Mihaela-Anna Mihailide, Gaston Leroux - Fantoma de la Opera 
29. 1.S. Turgheniev - Un cuib de nobili 

30. Pierre Boulle - Planeta maimutelor 
31-32. John Steinbeck - Fructele mániei 

33. Thomas Hardy - Tess ďUrberville 

34. Jane Hamsher, John August - Nasouti asasini 

35. Agatha Christie - Moarte pe Nil 

36. Marchizul de Sade - Cele o suta douazeci de zile ale Sodomei 
37. 1.L. Caragiale - Momente §i schite 

38 - 39. William Styron - Alegerea Sofiei 

40. Honoře de Balzac - Eugenie Grandet I Femeia la treizeci de ani 
41-43 Miguel de Cervantes Saa vedra - Don Quijote de La Mancha 
AA. David Lodge - Schimb de dáme 

45. Mary Shelley - Frankenstein 

46. Karl May - Comoara din Lacul de Argint 
AI . Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Gray 

48. John Fowles - Magicianul 

49. Wilkie Collins - Femeia in alb 

50. Petru Popescu - Revelatie pe Amazon 

51. Carl Bernstein, Bob Woodward - Toti oamenii presedintelui 

52. Francis Scott Fitzgerald - Marele Gatsby 

53. Francois Rabelais - Gargantua si Pantagruel 

54. Dashiell Hammett - §oimul maltez 

Am subliniat iarási cártile recomandate pentru Filantropul Mizericordios, 
Profesorul Stiecarte si Liceanul Neascultátor, dacá ar dori sá-si relanseze vreunul 
viata ca postač profesionist , detinátor de competente de sá polemizeze ca omul din 
subteraná cu nechezolii editorialisti. 

Chioscurile ajunse la demnitatea de librárii datoreazá gratitudine Adevárului 
nu numai pentru puternica sa colectie 100 de cárti pe care trebuie sá le ai, verde, 
continuatá in rosu cu 101 cárti de citit intr-o viatá si pe cafeniu cu Carte lux, mai 



240 



toate cárti consacrate, cu tiraje de peste suta de mii de exempláre pe cáte un titlu, 
vizánd evident un public mult mai larg decát al Cotidianului si al Editurii Univers cel 
dinainte de criza datoriilor inzecite, ci si pentru alte colectii. Astfel, chiar dacá nu va 
cálátori decát pe Google Earth, in casa amárátului dau bine Ghidurile turistice 
National Geographic, iar pentru educatia esteticá fóra profesoři foarte calificati, de 
arte plastice si de muzicá in scoli, este o mángáiere Colectia Pictori de geniu, din care 
nu lipsesc románii Grigorescu si Tonitza, urmatá de Marile Muzee ale Lumii, 
cunoasterea esteticá a lumii, de sá merite sá nu te sinucizi, intregindu-se cu mai noua 
colectie Mari spectacole de opera. 

Multe dintre aceste valoroase cárti sau albume šunt obligatorii pentru postacul 
profesionist, nu numai doar sá si le procure formal, ci si sá le citeascá pe indelete, ca 
si cum 1-ar ameninta prábusirea la Testárile Pisane, sau la turnirul de seará, avánd a se 
lovi si de editorialist, si de alti postaci, paradoxul catacombelor fiind cá perdantii, 
ratatii, nu se coalizeazá in contra pubintelectualului realizat sociál, ci se folosesc de 
autoritatea acestuia tocmai pentru a se pulveriza reciproc ! 

De notát pentru cei incá nehotáráti in personalizarea Itinerariului Spirituál, cá 
din iulie 201 1, Adevárul oferá si sugestii de liste de cárti bune prin excelenta paginá: 

http://www.adevarul.ro/taguri/cartile_de_capatai_ale_personalitatilor.htm 

Cu respect pentru inaintasi, noi postacii ne amintim de prioritatea cá sistemul 
de difuzare al chioscurilor a fost luminat la noi, pe másurá ce sucombau libráriile, incá 
de prin 2006, intái de marea echipá a Cotidianului, printr-un set de colectii bine 
gándite initial ca instrumentář educativ pentru Luminarea Poporului, ca in Franta 
enciclopedi§tilor, dar esuánd ulterior prin unele arderi ale etapelor, incadrabile ca 
tinánd de stángism, boala copiláriei Aufklárung-ului . 

Esecul de tiraj al colectiilor Cotidianul, cánd normál era sá se dezvolte pe o 
piatá pustie ajungánd ce šunt azi ale Adevárului isi are explicatiunea in mai multi 
factori, socioumani si ideologici. 

Cel mai important, hotárátor, a fost mentinerea in ziar, luni de zile online, 
poate ani, in orice caz chiar la lansarea colectiei Literatura in octombrie 2006, a unui 
amplu materiál antiunionist intitulat Cát ne-ar costa unirea cu Basarabia, adicá 30-35 
miliarde euro in primii cinci ani, cifra geroasá atunci, prin care grupajul cobea, cobea 
paranormal, anticipa diavoleste criza bugetará bananierá a datoriilor inzecite fatá de 
ceausism, care s-a dovedit perfect suportabilá de cátre amáráti, oricum infinit sub 
suferintele epopeice ale Romániei Regále din cele douá Rázboaie pentru Intregirea 
Neamului (al doilea, Rázboiul Sfant, nereusind, e drept, decát recuperarea Ardealului, 
lásánd insá poruncá Generatiei Pupici a continua cu ce s-o mai putea ciupi in Epoca 
Mooye sau mai probabil in Epoca Wash). 

Un alt materiál enervant, alcátuit la Cotidianul pe bazá de opinii forumiste, 
ignoránd principiul lui Ilie de la sculárie, ex nihilo nihil, fu dat tot atunci de proiectul 
Generatia expiratá , degenerat la o nedoritá coloraturá fascist-jdanovistá, din moment 
ce printre cei mai detestati várstnici ajunsese eruditul Dan Háulicá, fin intelectual si 
rafinat estét, fiind insá supramediatizat totodatá nonagenarul Djuvara cu ideile lui 
negre filocumane. 

Alte erori au tinut de o nedelimitare fermá de dialectica marxist-leninistá, 
omorátoare pentru marketing, operándu-se contradictoriu de sá scoti profit cu 
Soljenitin si in acelasi timp sá pui cáte-o pipitá editorialistá sá-1 injure de foarte sus, 
pentru neadaptare la democratie, cumpáteste si alt luptátor antibolsevic, Paul Goma. 



241 



ín fine, lista de cárti propusá de Cotidianul impreuná cu Editura Univers era 
una a viitorului de dupá ce Autoelita va lámuri pe moguli si pe nababi sá impuná 
politicienilor Emanciparea Cadrelor Didactice, cu efect imediat in Luminarea 
Poporului si in tranzitia la o fazá mai superioará a initierii spirituále, cánd vor putea fi 
citite si cárti de un rafinament mai filologie decát al celor consaerate , dintre care 
semnalám pe cele obligatorii pentru postacul profesionist : Aleksandr Soljenitin - 
Arhipelagul Gulag (cartea cu nr. 100 a Colectiei Literatura!); Primul cerc; 
Pavilionul cancerosilor; Knut Hamsun - Foamea, Marguerite Yourcenar - Piatra 
filosofalá; William Faulkner - Zgomotul si furia; Lawrence Durrell - Cvartetul din 
Alexandria, Henryk Sienkiewicz - Quo vadis; Marcel Proust - O iubire a lui Swann; 
J.K. Huysmans - In ráspár; William Gibson - Neuromantul. 

Rámán in multe čase, intru Luminarea Poporului, cele 7 volume din seria 
UESCCO Civilizatii - 100 de locuri de vázut intr-o viatá sau CD-urile din Colectia 
Simfonica si mai ales excelentele antologii de prozá scurte ale echipei Literatura, 
numai titlul si-ti spune totul: Ispita si cele zece porunci; Despre dragoste si alte 
intámplári; Erotica. Clasicii&literatura XXX; Intámplári din Gastropolis, Sodoma si 
Gomora; Femei ín tara bárbatilor; Umoř cu premeditare; Area lui Noe, Ulise&co.; 
Cartea cu himere... 

Nu ne rámáne decát sá-i urám Cotidianului o grabnicá revenire in chioscuri 
intru cresterea pluralismului mediatic si consolidarea demoeratiei noastre. 

§i nu putem incheia fárá a aminti un demers cel putin tot atát de temerar, al 
Jurnalului National, prin colectia Biblioteca pentru toti , incá vie, desi publica doar 
literatura nu de import, ci doar de-a noastrá, románeascá , fiind o chestiune de 
patriotism pentru Filantropul Mizericordios, Profesorul §tiecarte si Liceanul 
Neascultátor sá o detiná si sá o citeascá, nu din obligatie ci pentru excelenta ei. 

Lista cártilor, numárul 100 fiind la 23 februarie 2011 Domnisoara Christina, 
Sarpele de Mircea Eliade, o gásim, cu prezentári datorate únor personalitáti, la 
adresa: 

http://www.bibliotecapentrutoti.ro/titluri/ 

Ca Učenic Neascultátor, care ti se rupe de carierá, dar vrei sá te califici postač 
profesionist de valoare adáugatá, ca geniu obligát al Marii Recuperári citind si tráind 
mult, urmátoarea selectie o fi ea corectá, dar cam facultativá, deoarece intentionánd 
vreun om de ránd sá polemizeze din subteraná cu Autoelita, atunci filozofia 
psihologiei masilor cere sá-ti selectezi jargonul din anterior anexatele liste germane , 
ca sá fii luat in serios de vreun mogul sau nabab, dar nu e ráu nici sá-ti clarifici 
gándurile pe románeste: 

Marin Předa - Cel mai iubit dintre pámánteni; Delirul; Morometii 

Mircea Eliade - Maitreyi; Romanul adolescentului miop; Noaptea de sánziene 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea Veche 

Gib I. Miháiescu - Rusoaica 

Mihail Drumes - Elevul Dima dintr-a saptea 

Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intáia noapte de rázboi; Patul lui 

Procust 

Nichita Stánescu - Necuvintele; Noduri si semne 

Radu Tudoran - Toate pánzele sus 

Garabet Ibraileanu - Adela 

Octavian Paler - Viata pe un peron 



242 



George Bacovia - Plumb 

Petru Dumitriu - Cronica defamilie 

Nicolae Filimon - Ciocoii vechi si noi 

Nicolae Labis - Moartea cáprioarei 

Ion Creangá - Amintiri din copilárie.Povesti. Povestiri 

Ionel Teodoreanu - La Medeleni 

Mihai Eminescu - Poezii, Próza 

Ioan Slavíci - Moara cu noroc; Mara 

Marin Sorescu - La Lilieci 

Hortensia Papadat-Bengescu - Concert din muzicá de Bach 

Liviu Rebreanu - Pádurea spánzuratilor 

Ion Luca Caragiale - Momente si Schite. Nuvele si Povestiri; Teatru 

Constantin Chiritá - Ciresarii 

Petru Popescu - Dulce ca mierea e glontul patriei 

Octavian Goga - Poezii 

George Cosbuc - Baladě si idile. Fire de tort 

Mihail Sadoveanu - Fratii jderi; Baltagul; Hanul Ancutei; Zodia Cancerului 

Ion Budai-Deleanu - Tiganiada 

A. E. Baconsky - Biserica neagrá; Echinoxul nebunilor si alte povestiri 

Eugen Barbu - Principele 

Adrian Páunescu - Ultrasentimente.Mieii primi. Fántána somnambulá 

Nicolae Breban - Bunavestire 

Calistrat Hogas - Pe drumuri de munte 

Tudor Arghezi - Cuvinte potrivite. Flori de mucigai 

Max Blecher - Intámplári in irealitatea imediatá 

Geo Bogza - Tári depiatrá, defoc si depámánt 

Orice carte románeascá sau text pe blog merita citit, dar cum timpul vietii ni-i 
scurt, trebuie sá facem curat si sá táiem in carne vie, nepropunándu-ne ca antrenori 
culturali sá supraincárcám programa si parcursul curricular al discipolului. 

Jurnalul National a mai contribuit la Luminarea Poporului prin Enciclopedia 
Universalá Britannica, prin Colectia Mari compozitori si, chiar interesant de vázut 
cum va evolua, prin colectia Cartea de buzunar, unde poti gási, la pret de crizá, cárti 
mari precum Stendhal - Mánástirea din Parma, Balzac - Mos Goriot, André Maurois 
- Climate, John Braine - Drumul spre inalta societate (Room at the Top); Viata in 
inalta societate (Life at the Top) si altele. 

Suplimentele sáptámánale ale Jurnalului National au fost totdeauna 
interesante, documentate si instructive, iar eforturile de a descálci istoria Revolutiei 
din Decembrie, in anii cánd colabora la ziar si autorul pamfletelor A pus de mámáligá 
sau Baroane, chiar dacá nu au acordat Timisoarei rolul eliberator pe care il merita, cel 
putin nu au centrat interesul public pe Ceausescu si nici nu au aruncat crimele 
revolutiei, ca istoricii Cartianu, Stoenescu si Moraru in lázile a circa 35 000 de agenti 
sovietici, a cáror existentá e infinit mai greu de demonstrat decát a teroristilor care 
trágeau din orice pozitie in dl Ion Iliescu, nenimerind insá nici pe Brates, nici pe 
Brucan. 

Pána la urmá, orice lista e buná, te poate inváta sá ti-o intocmesti pe a ta 
proprie personalá in singurátátile Diasporei, numai sá citeascá cineva din dragoste, in 



243 



nádejdea ca noi románii vom face totul ca sá ne indeplinim Misia Culturalá, reusind 
prin Marea Recuperare sá ne exprimám in universal compatibil cu fratii nostri de 
Gintá Latina, francezii, spaniolii si italienii. Intru aceastá initializare, pentru cíne se 
pricepe mai bine la limba italianá si vrea sá deviná un postač cult, erudit, scriitor, 
blogger, publicitar sau virtual megaintelectual, am cules de pe web urmátoarea lista 
de lecturi obligatorii, ce contine si traduceri care poate pentru unii cititori erau mai 
inaccesibile abordate in nemteste, si am subliniat iarási prioritátile. 

100 libri ďamore per San Valentino 

http://www.wuz.it/articolo-libri/4198/top-100-libri-amore-san-valentino.html 

1. Abelardo ed Eloisa, di Pietro Abelardo 

2. Twilight, di Stephenie Meyer 

3 . Via col vento, di Margaret Mitchell 

4. Tre metri sopra il cielo, di Federico Moccia 

5 . Romeo e Giulietta, di William Shakespeare 

6. Ragione e sentimente, di Jane Austen 

7. Uamante, di Marguerite Duras 

8. L 'amore ai tempi del colera, di Gabriel García Márquez 

9. Cirano di Bergerac, di Edmond Rostand 

10. Le parole che non ti ho detto, di Nicholas Sparks 

11. Altafedeltá, di Nick Hornby 

12. Amore. 101 pensieri per te, di Mario Merlino 

13. Amore e Psiche, di Apuleio 

14. Amoři altamente pericolosi, di Walter Riso 

15. Amoři efoglie di tě, di V. V. Ganeshananthan 

16. Anna Karenina, di Lev Tolstoj 

17. Appuntamento a Parigi, di Barbara Taylor Bradford 

18. Appuntamento al buio, di Danielle Steel 

19. Arcodamore, di Andrea De Carlo 

20. Blankets, di Craig Thompson 

21. Breaking Down, di Stephenie Meyer 

22. Chi ama torna sempře indietro, di Guillaume Musso 

23. Chocolat, di Joanne Harris 

24. dme tempestose, di Emily Brontě 

25. Colazione da Tiffany, di Truman Capote 

26. Come sedurre la cattolica sul cammino di Compostela, di Etienne Liebig 

27. Cupido. La cucina delV amore per due. 101 ricette per coccolarsi pronte 
per 1'uso, di Francesco Gatti 

28. Dolce come il cioccolato, di Laura Esquivel 

29. Eclipse, di Stephenie Meyer 

30. Education, di Nick Hornby 

31. Fausto e Anna, di Carlo Cassola 

32. French kiss. Diario di una cotta, di Sarra Manning 

33. Gli amori difficili, di Italo Calvino 

34. Gli amori sospesi, di Virginie Ollagnier 

35. Gli imprevisti del cuore, di Barbara Taylor Bradford 

36. Gridare amore dal centro del mondo, di Kyoichi Katayama 

37. Ho voglia di te, Federico Moccia 

38. / cavalieri della tavola rotonda, di Chrétien de Troyes 



244 



39 . I dolori del giovane Werther, di Wolfgang J. Goethe 

40. 1 passi deWamore, di Nicholas Sparks 

41. 1 ponti di Madison County, di Robert J. Waller 

42. II collare della colomba. SuWamore e sugli amanti, di Ibn Hazm 

43. // diavolo in corpo, di Raymond Radiguet 

44. II dio delle piccole cose, di Arundhati Roy 

45. II dottor Zivago, di Boris Pasternak 

46. // gioco della veritá, di Sveva Casati Modignani 

47. Ilpaziente inglese, di Michael Ondaatje 

48. // tempo che vorrei, di Fabio Volo 

49. In cucina con Banana Yoshimoto. L'amore, 1'amicizia, la mořte, la 
solitudine nel cibo, di Barbara Buganza 

50. Innamorarsi deWamore, di Osho 

51. Jack Frusciante é uscito dal gruppo, di Enrico Brizzi 

52. Jane Eyre, di Charlotte Bronte 

53. Jules e Jim, di Henri-Pierre Roché 

54. Lagenzia dei desideri, di Dominque Mainard 

55. Uamore a Londra e in altri luoghi, di Flavio Soriga 

56. Lamore, un'estate, di William Trevor 

57. L 'altra donna del re, di Philippa Gregory 

58. La fonte meravigliosa, di Ayn Rand 

59. La metá di niente, di Catherine Dunne 

60. La ragazza delle arance, di Jostein Gaarder 

61. La storia deWamore, di Nicole Krauss 

62. Le affinita elettive, di Wolfgang J. Goethe 

63. Le regole per Vamore, di Richard Templář 

64. Love Story, di Erich Segal 

65. Ma le Stelle quante sono, di Giulia Carcasi 

66. Memorie di una geisha, di Arthur Golden 

67. Mipiaci da morire, di Federica Bosco 

68. New Moon, di Stephenie Meyer 

69. Noi due come un romanzo, di Paola Calvetti 

70. Orgoglio e pregiudizio, di Jane Austen 

71. P. S. I Love You, di Cecelia Ahern 

72. Parlami ďamore 

73. Parlami ďamore, di Silvio Muccino e Carla Evangelista 

74. Passione oltre il tempo, di Diana Gabaldon 

75. Poesie ďamore. Audiolibro. CD Audio formato MP3. Ediz. integrále, di 
Pablo Neruda 

76. Porci con le ali, di Marco Radice Lombardo e Lidia Ravera 

77. Possessione. Una storia romantica, di Antonia S. Byatt 

78. Pověra gente, di Fědor Dostoevskij 

79. Pozioni ďamore. Cocktail, tisane, polveri, candele, profumi. La terapia 
degli elisir, di Titania Hardie 

80. Solstizio ďinverno, di Rosamunde Pilcher 

81. Rosa e Tartufo. Una storia ďamore-Rosa ama Tartufo. La felicitá ě 
essere in due 

82. SanťAgostino Vamore in parole semplici, di Patrizia Reále 

83. Scusa ma ti chiamo amore, di Federico Moccia 



245 



84. Scusa se non ti chiamo (piú) amore. Come scegliere il partner e vivere 
felici, di Tónino Cantelmi e Michela Pensavalli 

85. Se solofosse vero, di Marc Levý 

86. Sei il mio amore! 

87. Single? No, grazie! Una guida per trovare 1'amore eterno, di Andrew G. 
Marshall 

88. SuWamore, di Herman Hesse 

89. Sulla sponda del fiume Piedra mi sono seduta e ho pianto, di Paulo 
Coelho 

90. Tenera ě la notte, di Francis Scott Fitzgerald 

91. Ti prendo e ti porto via, diNiccolo Ammaniti 

92. Tokyo Blues Norwegian Wood, di Haruki Murakami 

93. Tristano e Isotta, di Thomas 

94. TVUKDB. Ti voglio un casino di bene, di Valentina F. 

95. Uccelli di rovo, di Colleen McCullough 

96. Un anno dopo, V amore, di Loredana Frescura e Marco Tomatis 

97. Venezia degli amanti. L' epopea dell' amore in 11 celebri storie veneziane 

98. Veri amori, falši amanti, di Milly Johnson 

99. Vino e eros 

100. 2010. L'amore che verrá, di Antonio Capitani 

Nu e vorba doar de carte utilitará, ca SuWamore a lui Hesse, šunt si alti autoři 
uriasi aici. Iar ca postač, deci ca potential scriitor postmodern bananier , nu poti sá nu 
fii palid de invidie la un titlu de sintezá spiritualá pentru o carte de voiaj literar pe un 
celebru itinerariu spirituál, precum itemul 26: Come sedurre la cattolica sul cammino 
di Compostela, de Étienne Liebig, autoare al cárei bestseller utilitar Osez coucher 
pour réussir reduce drastic, zi de zi, ceas de ceas si in proportii de masa, hártuirea 
sexualá nu numai la no i in UE! 

Comportamentul sálbatic al báncilor, dupá ce te excitá ca sá consumi, si al 
recuperatorilor insolenti pe care se sprijiná ele in afará de stát, statornicesc aforismul 
cá nu merita sá ímprumuti pe tot parcursul vietii decát cárti de la bibliotecá . Dacá esti 
bucurestean sau din cáteva orase mari privilegiate, - atunci te pot credita cu cárti 
Institutele únor tári precum Marea Britanie, Franta, Spania, Italia, Germania, Polonia, 
Cehia... (SUA, sárácind, s-a cam lásat de filantropie.) Bine ar fi, cum avem o Casá a 
Americii Latine, sá finantám noi, cei din top 667, o prezentá mai vie si pentru 
America Nord, Afřica, Orientul Apropiat si Extremul Orient. Tot asa, in perspectiva 
de a democratiza monopolul coalescent al UDMR prin a-i opune Uniunea 
Democraticá a Rusofonilor din Románia, este de maře actualitate a resuscita prin 
mecenariat preventiv ARLUS-ul, chiar in fosta cládire din umbra Intercontinentalului, 
pentru o mai buná comunicare si intelegere constructivá cu marii nostri vecini, 
victimizati de acelasi pácátos bolsevism. 

Din aceastá perspectiva integratoare, unionistá, Ministerului 
Culturii/comunitátii de informatii ii revine de la postacii nostri sarcina sá monitorizeze 
activitátile acestor asezáminte de binefacere pentru minte si inimá, sintetizánd 
cotidian si pe termen lung, tipárit si electronic, Ziarul Poporului - programul 
programelor tuturora, precum si recomandári analitice cu ce este mai interesant si nu 
trebuie pierdut, sub forma de pliant, Prioritatea Nationalá, difuzat urban prin statii, 
pe la malluri si pe unde mai e lume multá, de cátre persoane cu fizic prietenos. 



246 



Cum zicea si Jung lui Adler, de Bonaparte si femeia nisipurilor cu mágarii la 
mijloc, omul este flinta care de atátea indoieli se indoaie, asa ca lucrul cel mai nemilos 
ín Biblioteca Universalá e ca aruncarea homosapului in Bazinul de Spiritualitate 
ocazioneazá oportunitáti de sá se prilejeascá iarási a se rošti pe mapamond tipuri de 
discurs aferente inegalitátii dintre oameni, deoarece e orbitor de limpede ca un 
homosap care a citit 50 de cárti din lista obligatorie e mai greu si nu mai poate fi egal 
cu unul flusturatic care n-a citit niciuna sau o fi citit cárti proaste, scrise de prosti, 
láudate de smecheri, care-n dunele de pe-aici depinde si ce zice Stápánul lichelelor. 

Iar ca initiativá privatá, regula de aur cánd impingi pe cineva care nu stie sá 
inoate, in Bazinul de Spiritualitate, este sá ňifárá milá. 

Profesorul Stiecarte nu acordá asistenta intelectualá nesolicitatá. 

El nu ráspunde decát dinaintea elevului care pune intrebári , adicá Liceanului 
Neascultátor. El nu lipeste fluturasi prin státii ca Coca Dospinoiu cánd mai era 
navetistá la ia-má, nene: dau meditatii de culturá la care dořešte. Ajutat sau boicotat 
de Filantropul Mizericordios, a forma elitě inseamná a renunta la democratie. Adicá 
nu pleci de la Habarnam sau Harry Potter, nici mácar de la Decameronul. 

Nu pleci de nicáieri. Totul simultan. Aráti din start crestele Himalayei , 
semnalezi cá EXISTÁ un asemenea peisaj. 

Cártile fundamentale ale umanitátii. Incolo-sa! Atát. Fárá comentarii privind 
intruvabilitatea lor in RO sau inaccesibilitatea. Čine are chemare si e ales, va merge 
pe urma lor pána in pánzele albe de sus. Čine, nu, mai existá si marele sens giratoriu! 

Genotip si fenotip in Univers. Asemeni, avem bibliotip si geniu sintetic in 
aceeasi Biosee. Cánd si cánd, chiar geniu natural, pe care muscándu-1, isi necrozeazá 
gingiile maidanezul sub Tricolor. Dacá ajuti si te inseli, atunci produci íncá o 
mediocritate, iar nechezolii se coalizeazá si isi gásesc cu usurintá Stápán, deci 
promoteri, asa cá pui involuntar umárul la Inversiunea Valorilor, la neseriozitate 
perpetuá, la indepártarea de tot a Neamului Románesc de la Luminarea Poporului, 
Infřastructura Intelectualá si Marea Recuperare, de la Mántuire, cáci Epoca Wash este 
mai galopantá decát Epoca Mooye, iar a da la elevi liste de cárti obligatorii s-ar putea 
sá fie chiar neconstitutional, spre deosebire de a forma competente de 
lecturá/silabisire, cum cere democratia societátii deschise postmodern. 

Vasázicá, dupá ce parcurgi oricare dintre aceste liste, ca postač devenit cult, in 
contextul in care Marea Complexitate ne solicitá la toti Geniu Obligát, se pune dupá 
fiecare transá intrebarea táioasá cum iti poti folosi intr-un mod util pentru societate 
noile competente clandestine. 

Douá par din capul locului cele mai obligatorii reguli de pázit. 

Intái, sá nu spui la nimeni cu ce-ti pierzi timpul, fiincá ti se vor trasa automat 
alte sarcini! Si la serviciu, si acasá. 

Apoi, tentatia imediatá, odatá simtindu-te cult, este sá te iei de ce se vede, 
anume de Autoelitá, de áia 52-53 de seismectuali si pe cát posibil de chiar 
megaintelectualii anului, uitánd cá periculozitatea maxima pentru Marea Recuperare 
vine mai mult de la nechezoli si de la desantatii bananieri ai Dusmaniei! 

Scopul táu cel mai ideál ca postač profesionist este, in acest context daimonic, 
sá nu-ti aduci aportul la Inversiunea Valorilor! Adicá atunci cánd tu, de exemplu, 
ataci critifictional, din subteraná spre mansarda, pe intelectualii publici pentru cá n-au 
declarat falimentul mi§cárii civice dupá muscátura din 5 martie 1998, cánd 1-au 
demo lat iremediabil pe Eminescu, sau dupá 8 ianuarie 2003, cánd s-a proclamat 
Imposibila lustratie, pupándu-ne toti in bot la Endependentei Plaza, si cá au lásat 



247 



astfel norodul voturilor in inconstientá privind pericolele ce pándesc democratia, tu nu 
trebuie sá-i „desfiintezi" profitánd de parcurgerea recentá a listelor de lecturi bune 
cele mai grele, germane, pentru ca risti sá dai afará pe vreun megaintelectual sau 
seismectual cumulard dintr-o institutie vítala pentru Luminarea Poporului din RO si 
DRO, ca sá plasezi ín locul disponibilizatului čine stie ce loazá de nechezol sau 
pubintelectual labagiu ambidextru consilier de imagine pe la partidele cleptocratiei si 
ale Dusmaniei, sprijinit de čine stie ce moguli sau nababi! 

Vina Autoelitei in Epoca Mooye nu e ca este, ci doar ca nu s-a inmultit ! 

Dimpotrivá, rolul táu de postač recent cult este sá combati insanitátile la care 
se dedau řřecvent sconcsul, cártita, ratonul, popándául, mancurtul, rezidentul, 
pitipoanca, zdreanta, cocalarul, renegatul, bezbojnicul, cameleonul, samsarul, 
microintelectualii si mai ales desantatii/recrutatii gorilieni, maidanezieni si reptilieni 
ai Dusmaniei, in scopul manipulárii poporului neluminat de sá se anemieze vegetal ca 
plantele de pivnitá sau ca rozátoarele tinute reflex in semiintunericul televizionar. 

Dacá, de exemplu concret si des, unul dintre postacii mai bosorogi si mai 
bolševici le explicá la tinerele talente forumiste cá una Blandiana de la Sighet era o... 
cántáreatá a Partidului, cum rezultá si dintr-o poezie (!), tu esti dator sá iei atitudine de 
fiecare data, amintind in subcomentariul táu cá prin chemarea explicitá la revolta si 
atacul devastator la cultul personalitátii, doamna noastrá, doamna Ana Blandiana, isi 
are locul printre marii opozanti la totalitarism: Paul Goma, Doina Cornea, Dan 
Petrescu, Vasile Paraschiv sau Radu Filipescu ! 

Tráim in RO pe culmile unei prosperitáti nevisate sub bolsevism. Nici nu mai 
poti traversa carosabilul, coloana de taburi ignoránd zebra pietonalá. Criza e, ca 
intotdeauna, pentru prosti. Un mod al patronilor de a-i exploata nu numai la firma, ci 
si prin intermediul statului. Economia se redreseazá preelectoral la comandá. Iar 
cifra exactá a datoriei externě, de vreo zece-cinspe ori cát a lui Cea, e treaba 
Generatiei Pupici, care ar deveni mult mai serioasá dac-ar sti ce Ursitá ii rezerva in 
RO Soarta si Destinul. Senzatia de nefericire a amárátilor de la invidie purcede si de 
la faptul cá-n loc sá citeascá liste de cárti bune, ei incá se mai zgáiesc la idolii 
televizorului, ca si cum áia ar fi decidentii, sau la ecrane de socializare incá si mai 
mici, sau incearcá sá se informeze din presa centrála , fiecare dupá cum ii e cardul, 
unii online, altii permitándu-si a merge la chiosc sau chiar a se abona. 

Cáci asa cum tocmai scrie reputatul analist economic Ilie Serbánescu, azi 14 
decembrie 201 1 in Románia Liber á (cf. Cedarea de suveranitate, o problemá depá^itá 
pentru Románia), „clasa politicá, in ansamblul ei, fie la dreapta fie la stánga 
esichierului parlamentar, a vándut stráinilor si resursele tárii, si serviciile publice, si 
báncile, si sufletul! De-acum, decizia in intreaga axá majora a economiei apartine 
capitalului stráin. Problemá cedárii de suveranitate de care vorbeste presedintele 
Básescu, oricát de masivá ar fi aceastá cedare, nu se pune, de fapt, in cazul Romániei. 
Transferul a fost deja fácut. Čine ar urma sá preia decizia in cazul ipoteticelor State 
Unitě ale Europei va trebui s-o ia de la cei ce o detin acum in Románia (indeosebi 
corporatii vest-europene si FMI), dar oricum nu de la románi si statui román, care nu 
mai detin aceastá decizie." 

Iacá dar, elucidat misterul de ce Opozitia Puterii nici nu-si bate capul cu a 
dezbate programe de iesire din crizá! Nu va putea dansa decát aceea^i politicá, 
intárind insá ca diamantul rolul hotárátor al postacului in a pune presiune din 
subteraná pe editoriastii din balcoane ca sá practice pe scará lárgitá Luminarea 
Poporului, sá recomande cát mai multe Liste de cárti si tráiri bune, pentru 
configurarea Itinerariului Spirituál si a Bazinului de Spiritualitate! 



248 



lata, de ce, stimati concetáteni, trebuie sá ne apucám pe termen lung de citit, 
conform aceluiasi editorial: Toate imperiile au avut, au si vor avea centru si periferie. 
Románia si-a semnat statutul de periferie incá de la intrarea in Uniunea Europeaná. 
Transformarea acesteia din urmá in Statele Unitě ale Europei nu va schimba statutul 
Romániei, ci poate doar il va intári. Sá jim realisti! 97% din jucátorii economici 
actuali din Románia au cifře de afaceri sub 1 milion de euro. Iar din cei numai vreo 
20.000 care au cifře de afaceri peste acest derizoriu prag, supermajoritatea celor 
care conteazá šunt stráinii! Cum dracu' sá poatá fi schimbat statutul tárii?! Atáta 
doar cá despre Románia se va mai vorbi doar in „cártile de istorie". 

Disparitia statului in 2112, anticipatá de marele Karl Marx Engels, sá nu-si 
ínchipuie nimeni cá va fi perceputá ca o tragedie. Va fi ca si acum, o schimbare la fatá 
pe nesimtite, numai bancuri despre anomie, numai veselie de sus si pána jos, numai 
robi fericiti, cum řu si contextul lansárii pdf-ului Postrománismul, intre funeraliile 
Leonidei Lari si ale lui Václav Havel, pe cánd cotidianul ce trece drept al 
intelectualilor prezidentiali subliniazá pe vecie meritele nepieritoare ale securitátii si 
ale generalului Vlád in rásturnarea Ceausestilor, altele cer gratierea generalului 
Stánculescu, iar Pulimea se mángáie visátoare cu satisfactia, vestitá de scriitori 
entuziasti, cá guvernul le-a táiat indemnizatiile revolutionarilor de la Revolutie din 
toate orasele si - porcii de nechezoli se fac cá uitá! - caři au fost baza de masa a 
demonstratiilor anticomuniste, cu deosebire a celei din Piata Univers itátii! Ca si cum 
n-ar fi putut separa justitia pe infiltratii fesenisti sau ai altor forte! Vorba ceea, de sub 
Cea: ce taie Bulá de Cráciun? Balconul! Spre marea satisfactie a vecinilor si a 
urmasilor ofetirimii angajate cu emulatie si entuziasm in represiune. 

Preocupat obsedant tocmai de nesimtiri si insensibilitáti, ca si de obscenitatea 
publica, pensionarul militar serciuind Marea Unire, descoperi intr-o zi recentá titlul 
socant „Patrihotii si reintregirea neamului", intr-un sáptámánal de elita, editorialistul 
referindu-se cu aste vorbe subtile de márlan la recuperarea de cátre justitia/statul unui 
neam de hoti, intru facerea justitiei, a únor hotomani de pe unde au fugitárá peste 
hotaře. 

Indignarea postacului bine pensionát, a cárui vocatie/carierá fusese sá moará 
pentru tará cu subordonati cu tot, deveni explozivá, apásátoare, pentru cá personál nu 
putea concede unei clase politice si intelectuale care a rátat Recuperarea Basarabiei, 
Monarhia, Reprimarea Bolsevismului, Nobelul si Luminarea Poporului, sá-si permitá 
ea sá ia in derádere idealurile, simbolurile, sloganurile si cliseele altora, generatiilor 
eroice care prin jertfe inimaginabile au fácut Románia Regalá Maře si efervescenta 
spiritualá schimbátoare de facies dintre 1 Decembrie 1918 si 26 iunie 1940, cánd a 
venit Nápasta cu Hiatusul. 

Plángándu-i-se insá primului román in metrou, el rámase un pic surprins 
constatánd cá adolescentul ála nu avea deloc competentele lui de potential ofiter de 
informatii experimentat, formáte sub cenzura stalinistá, de a čiti orice text, printre 
ránduri . Trebui sá-i traducá novicelui durerea sa cá in structurile de adáncime 
expresia „reintregirea neamului", asociatá repatrierii únor infractori dialogheazá 
intertextual cu propaganda bine finantatá a desantatilor Dusmaniei, achiezánd implicit 
la alegatia veche, pustietoare psihologic, cá šuntem o „tará de hoti", iar „Neamul 
Románesc se trage din tálharii Romei". 

- §i ce, nu šuntem? izbucni efebul in rás. 

- Ce sá fim? 

- Un popor de hoti! Nu tráim intr-o tará de kkt? 



249 



- He-he, sá fli, mátálicá, sánátos, dom' colonel, avu si mai maře poftá de ras 
de se cutremura cazinoul, seara, la pácánele, Filantropul Mizericordios, ca dacá nu 
eram noi un neam de hofi, fiecare acceptánd regula jocului si tofi speránd ca celálalt 
va fi perdantul, pái mai eram eu azi in Top 667? Mai finantam eu manifestári culturale 
prilejuite de Ziua Nationalá? 

Marea se lipea de tárm zámbind din toate řřuctele sále, iar el incepu sá ráda ca 
un raton ce era, cum řáde permanent fárá poantá si Generatia Pupici, intelegánd cá in 
aceleasi hohote de rás curate vom rata si occidentalizarea Infrastructurii Intelectuale, 
si implementarea Marii Recuperári, si Mántuirea Neamului, nefiind nimic tragic sá te 
dizolvi in vidanja globalizárii, neamule, cánd asa face toti de indatá ce 
postmodernismul s-a transformat in mondialism, cá toti tráim bine la fel. 

§i totusi, modificarea Constitufiei, bágándu-se prin referendum precizarea cá 
„Románia/Regatul Romániei este un stát national unitar, CULTURAL si indivizibil" e 
de prevázut cá va muta accentul de pe national unitar (adicá nu federal) pe Marea 
Recuperare, in care se pot afirma plenar toti de aici, pána si imigrantii. 

Prin lege, de la buget, orice licean va beneficia acasá, la cerere, de un raft 
standard cuprinzánd cele 50 cárti obligatorii + 50 cárti facultative, existente fizic nu 
numai online, iar in caz cá va trece testele pisane, va primi de la statui asistential 
cultural si cele 50 de cárti pentru lecturi suplimentare. Evident, de la aceastá 
bibliotecá de supercárti se vor imprumuta si adultii familiei sau vecinii, prietenii, tot 
blocul sau toatá ulita. 

Lista templelor de frecventat, fiecáruia i se va da de Sus dupá harul sáu, 
primind mesaj in vis, iar alegerea peisajelor grandioase de vázut intr-o viatá, pentru 
a dobándi experiente contemplative extatice, parcá hipnotizat de fosnetul bananierilor, 
depinde hotárátor de cardul din punga mai astringentá sau mai laxá a fiecáruia si de 
facilitátile de care e capabil turismul nostru postmodernizat. 

Cáci nimic nou sub soarele vesnic tánár: nici ratiunea purá, nici purisanca. 

Visele de iubire ca peak experiences tin de domeniul liric privat si nu ne 
bágám in vulcan, cá iese altceva, inteleptiti de cum se desprinde aceastá prefatiune de 
antologia de reactii si deflagratii Luminarea Poporului, cáreia ii era initial destinatá. 

Nimic n-are voie sá te distragá de la citit: televizorul, internetul, abjectiile 
ascensionale din balcon ale nechezolului de serviciui sau prietenul/prietena. Viata e 
scurtá, postacule, si e pácat s-ajungi pe lumea cealaltá, unde vei fi editorialist, 
pierzánd aici vreuna din cele 100 de cárti sau 1001 de frenezii dezirabile pe care 
Soarta si Destinul le ursise pentru tine ca sá te simti atotputernic ca Zamolxe in 
catacombele subterane. 

Lasa morfii sá-si aleagá morfii, cáci nici un ráu nu poate face o iluzie alteia. 

Tráim pe piscurile culmilor fericirii. I bog te veselit. Amin 



250 



Cuprins 



Probléme de baza ale románilor 

1.1. Postrománismul si coperta acestei cárti 2 

1.2. Nechezolii de ambe spěte §i postacul intelectual public 11 

1.3. Principalele teze subintelese ale postrománismului 30 

1.4. Ce mai inseamná azi a fi román 39 

1.5. Luminarea Poporului 47 

1.6. Marea Recuperare 64 

1.7. Filantropia §i Rena§terea Spiritualá 88 

Cursul scurt 

de Initiere cum sá devii un postač profesionist 

2.1. Defínitia postacului 115 

2.2. Postacii cleptocratiei §i abjectiile ascensionale 121 

2.3. Postacii Du§maniei 129 

2.4. Ce inseamná a fi un bun postač 141 

2.5. Codul deontologic al postacului 165 

2.6. CRONOLOGIA Epocii Mooye 168 

2.7. MEDIATECA POSTACULUI DE VALOARE 177 

Lista lui Propinatiu. Bazinul de spiritualitate 
al celor 1001 frenezii dezirabile 

Cuprins 251 



251 



Camelian Pro pinatiu 




Prozator román contemporan, 
náscut la 26 octombrie 195 1, Titu/ 
Auvers-sur-Oise, Damb ovita. 

Numele vechiu: Dumitru 

Sandu. A absolvit Universit atea din 

Bucure^ti, Facultatea de Fizicá, 

specializarea Biofizicá. Azi, rentier. 

Debut publicistic cu douá 

poezii, in Via ta Románeascá, nr. 

1/19 86, §i cu o povestire in maga- 

zinul SF Helion, Timi^oara (ceta- 

tea preferatá!), iunie 1987. 

Diverse prémii la concursuri 

de poezie, próza scurtá, anticipatie, 

dramaturgie, román (Prémiu 1 

A it0tĚ^lr Nemíra, 1998, pentru La un coltde 

|ď cotiturá, semnat Camelian Propina- 
' * ' — ^^^^^z^J^^M ] ^ Heteronimul trist „Camelian 
Propinatiu" vine din limba latina: propinatio = „invitare la báuturá"; in 
Bucovina sj-n Galitia, propinaton se numeau tiitorii de cra§me. Se 
identifica liter ar cu un mazil din Codrii Bácului. Camelian Propinatiu este 
nepotul preotului Grigore Constantinescu, profes orul de limba no astra cea 
románá, la Seminarul din Chinin au, al poetului Alexei Mateevici. 

Cárti: „La un colt de cotiturá", Ed. Nemira, 1999 (Ed. a doua, 
Edago, 2006); redactor - opozantul la ceausjsm Dan Petr es cu váz and: 
adeváratul imicul pána acum román a l tranzipei. „Oligopedagogia", 
Edago, 2006, román latino -american §i sovieto-rus despre absurditatea de 
a mvap pe a líní. „Mu^cátura" (EvAGO, 2011), romanul textualist- 
mondialist a l imposibilitáp de a nu publica ce ti-ai propus ca poeta. 
Abatándu-se de la trebi, Propinatiu s-a impus prin surprindere drept 
intáiul/unicul cártarescolog din RO, scriind ca expert basarabean privat 
studiul critic de fezabilitate „Kitsch orbitor sj geniu inaripat: Nobel-ul 
románului Cártárescu", (Edago, 2007, 587 p.). Pentru juste aprecieri, v. 
Paul Goma - „Jurnal 2010", aprilie. Dl. Cameleon Popándau s-a ilustrat 
§i ca postač profesionist, teoretizánd prolix unele Probléme de Baza ale 
Romanilor in pedefeul „Postrománismul", Editura Virtualá AGO, 2011, 
prefatiune la reacpile $f defiagrapile alese din culegerea de comentarii 
„Luminarea Poporului", EvAGO, 2011. La Tárgul de Carte Gaudeamus 
2006, Camelian Propinatiu a dinizat evocarea: „Puii pásáni cu clont de 
rubin pe urmele poetului Nicolae Labis/', Edago, 2006, implinindu-se 50 
de ani sumbri §i ráu prevestitori a extinctie colectivá, de la acel omor.